Știri
Știri din categoria Politică
PNL deschide ușa unor negocieri punctuale cu AUR, fără a-și asuma o coaliție, într-un semnal care poate influența aritmetica parlamentară în momente de blocaj la voturi, potrivit Antena 3. Prim-vicepreședintele PNL și primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, spune că AUR este „un jucător foarte important” în Parlament, prin numărul de parlamentari.
Într-un podcast, Ciucu a afirmat că PNL „nu este incompatibil cu AUR” în sensul unor discuții și voturi „conjuncturale”, folosite pentru obținerea unor rezultate sau pentru deblocarea unor situații politice, fără ca asta să însemne automat o colaborare pe termen lung.
„Sunt anumite voturi conjuncturale care se duc la anumite rezultate, să deblocheze situații. În acea situație, pe situații punctuale, poți avea discuții. Și e normal să ai discuții.”
În același timp, Ciucu a delimitat explicit scenariul unei coaliții PNL–AUR, pe care îl consideră „foarte puțin probabil” „în acest moment”, atunci când discuția ajunge la asumarea unui program comun de guvernare.
„Dar în ceea ce presupune asumarea unui program comun de guvernare, în acest moment, o coaliție de guvernare este foarte puțin probabil.”
Întrebat dacă, într-o situație de criză, PNL ar putea accepta voturile AUR pentru învestirea unui Guvern, Ciucu a răspuns: „Uite că nu m-am gândit la asta”.
Ciucu a legat discuția despre mișcările parlamentare și de situația PNL în Legislativ, explicând că venirea unor foști parlamentari POT și SOS la PNL a avut la bază „un calcul politic” și nevoia de a menține relevanța grupului parlamentar, inclusiv pentru poziții și conducerea unor comisii.
El a spus că PNL a obținut „undeva la 14%” la alegeri și că exista riscul pierderii unor poziții în Parlament, în contextul în care „o parte dintre parlamentarii PNL s-au îndreptat către PSD”, ceea ce a forțat partidul să-și consolideze grupul.
În final, Ciucu a acuzat PSD că a contribuit la situația politică actuală prin apropierea de AUR și prin moțiunea de cenzură din mai.
„PSD s-a aliat cu AUR, au dat jos guvernul, PSD cu AUR trebuia să-și asume un guvern.”
Recomandate
PSD recuperează teren față de AUR, iar competiția pentru primul loc se strânge , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de HotNews , într-un context în care percepția publică asupra direcției țării rămâne puternic negativă, iar agenda economică (salarii, pensii, deficit) domină așteptările de la Guvern. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Intenția de vot este calculată din totalul celor care și-au exprimat o opțiune. Cum ar arăta Parlamentul dacă alegerile ar fi duminica viitoare Conform cercetării, AUR rămâne pe primul loc, dar diferența față de PSD se reduce: AUR: 35% PSD: 26% PNL: 15% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral ar rămâne, în acest sondaj, SENS (4%) și SOS România (2%). De ce contează: diferența AUR–PSD se micșorează Comparativ cu sondajul Avangarde din septembrie (menționat în articol), AUR scade cu un punct procentual, PSD crește cu trei puncte, USR urcă cu două puncte, iar PNL pierde un punct. În termeni de ecart, PSD „recuperează” față de AUR, pe fondul unei diferențe care, în sondajul Avangarde anterior, era de 13 puncte procentuale. HotNews notează și un reper extern: un sondaj CURS publicat joi indică o diferență de opt puncte între AUR și PSD. Percepția asupra guvernării: direcție „greșită” și priorități economice Pe fondul schimbărilor politice recente, sondajul a testat și reacția la decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu , deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. 50% dintre respondenți consideră decizia „mai degrabă greșită”, 29% „mai degrabă bună”, iar 21% nu știu sau nu răspund. În același timp, 78% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% într-o direcție bună (6% indeciși/refuz). Întrebați care ar trebui să fie prima prioritate a Guvernului (un singur răspuns), respondenții indică: creșterea salariilor și pensiilor: 30% combaterea corupției: 21% reducerea deficitului și a datoriei publice: 19% reducerea cheltuielilor statului: 15% investiții în infrastructură: 7% finanțarea sistemului de sănătate: 4% Pe tema reducerii deficitului, majoritatea (59%) ar prefera reducerea cheltuielilor, în timp ce 20% ar opta pentru taxe mai mari pe averi și companii. Creșterea taxelor și impozitelor generale este susținută de 2%, iar înghețarea salariilor și pensiilor de 1%. Context: comparația cu un sondaj CURS În articol sunt prezentate și cifre dintr-un sondaj CURS publicat joi, în care AUR este cotat la 34%, PSD la 26% și PNL la 16%, iar peste pragul de 5% apar USR (8%) și UDMR (5%). Tot acolo sunt menționate și alte formațiuni sub prag, cu procente mai mici. În ansamblu, datele indică o cursă mai strânsă la vârf și o presiune crescută pe guvernare pe teme cu impact bugetar direct: salarii, pensii și reducerea deficitului. [...]
PNL își condiționează voturile de disciplina bugetară și anunță că va sancționa derapajele Guvernului Niculescu , potrivit Agerpres . Președintele partidului, Ilie Bolojan , a spus la Timișoara că liberalii vor acționa „ca partid de opoziție” pentru a taxa eventuale abateri de la țintele asumate, invocând riscul de „destabilizare bugetară” și de criză economică. În intervenția sa, Bolojan a explicat că votul acordat de PNL nu a fost unul „de încredere” sau „de susținere”, ci „un vot de necesitate”, motivat de riscul ca servicii publice de bază să nu mai poată funcționa. El a indicat, ca exemplu, alocări făcute la rectificare pe componenta de sănătate. Ce înseamnă „derapaje” în lectura PNL: cheltuieli și investiții plafonate Bolojan a afirmat că Guvernul a publicat o ordonanță care continuă practici aplicate și anterior pentru controlul deficitului, inclusiv plafonarea cheltuielilor în ultimele luni, măsură extinsă și la administrațiile locale. Diferența față de anul trecut, a adăugat el, este că în 2026 nu ar fi fost plafonate doar cheltuielile curente, ci și investițiile. În acest context, liderul PNL a susținut că măsurile de control al cheltuielilor sunt necesare pentru a avea „un deficit predictibil la final de an” și pentru respectarea traiectoriei asumate de România, pe care a descris-o drept importantă pentru „sănătatea economiei”. El a spus că așteaptă ca angajamentul să fie respectat și în 2027. Critica pe fond: „supracontractarea” investițiilor și presiuni viitoare pe buget Bolojan a pus în discuție probleme structurale ale României, menționând „supracontractarea investițiilor”. Ca exemplu, a indicat că, pe componenta de transporturi din PNRR, ar fi existat un buget alocat de 5,5 miliarde de lei, în timp ce ar fi fost semnate contracte de peste 19 miliarde de lei. Pe această bază, el a avertizat că se pune problema finanțării lucrărilor în anii următori și că eventualele facturi care se acumulează și nu pot fi susținute de la buget ar ține de contracte semnate în anii anteriori. Totodată, a amintit și de sume rezultate din procese generate de magistrați, pentru care Guvernul ar trebui să găsească soluții, susținând că adoptarea legii salarizării unitare ar fi redus astfel de litigii. De ce contează Mesajul PNL fixează o linie politică cu impact direct asupra politicilor fiscale: sprijinul punctual în Parlament este legat explicit de respectarea țintelor bugetare și de evitarea unei destabilizări a finanțelor publice. În același timp, discuția despre investiții contractate peste alocările disponibile indică o presiune potențială asupra bugetelor viitoare, indiferent de guvernarea de moment. [...]
PNL își consolidează linia de opoziție și rupe colaborarea instituțională cu PSD , iar Ilie Bolojan spune că nu există discuții despre schimbarea sa de la conducerea partidului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Timișoara, într-o conferință de presă. Bolojan a argumentat că poziția sa în fruntea PNL decurge din rezultatul unui congres și din deciziile adoptate de conducerea partidului cu „o majoritate confortabilă”, inclusiv intrarea în opoziție și încetarea colaborării cu PSD. Liderul liberal a spus că direcția este asumată politic și că partidul o va urma în perioada următoare. „Sunt președintele PNL ca efect al rezultatelor unui congres (...) și nu se pune problema despre o schimbare a mea, pentru că tot ce a decis partidul în această perioadă ține de decizii care au fost luate cu o majoritate confortabilă.” Ce înseamnă „fără colaborare instituțională” cu PSD Președintele PNL a precizat că, deși partidul nu va mai avea o colaborare instituțională cu PSD, situațiile în care liberalii se află în conduceri de instituții sau în administrații locale nu pot fi schimbate imediat, deoarece sunt rezultatul colaborării politice din 2024, în mai multe județe. În acest context, Bolojan a indicat că reprezentanții PNL aflați în astfel de poziții își vor continua mandatele, în limitele atribuțiilor, pentru „reprezentarea electorilor” și susținerea administrațiilor conduse de liberali, dar fără reluarea unei cooperări instituționale cu PSD. Mesaj intern: susținere sau plecare Bolojan a transmis și un mesaj către cei din partid care contestă linia actuală, afirmând că cei care sunt de acord cu direcția vor rămâne activi în PNL, iar cei care își doresc o apropiere de PSD „nu au decât să plece”. În aceeași intervenție, liderul PNL a legat explicit decizia de a intra în opoziție și de a opri colaborarea cu PSD de două motive: unul „care ține de România” și unul „care ține de viitorul acestui partid”, fără a detalia suplimentar în materialul citat. [...]
AfD își recalibrează mesajul european pentru a deveni guvernabilă , luând în calcul să renunțe la ideea ieșirii Germaniei din UE și din zona euro și să mizeze, în schimb, pe reformarea Uniunii „din interior”, potrivit Mediafax . Mișcarea vine după un rezultat istoric la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și pe fondul creșterii influenței dreptei radicale în Europa, context în care AfD se apropie de momentul în care ar putea participa la guvernarea federală înainte de finalul deceniului. Schimbarea de ton este prezentată ca o adaptare necesară pentru ca formațiunea să poată fi acceptată drept partener de coaliție, notează Reuters, citată de Mediafax. AfD a fost fondată în 2013, inițial ca partid critic la adresa monedei euro, iar ulterior și-a extins mesajul împotriva UE și a făcut din opoziția față de imigrație una dintre temele centrale. Partidul respinge acuzațiile de extremism, însă criticii și serviciul german de informații interne susțin că unele poziții se apropie de ideologii suprematiste și xenofobe. De la „ieșire” la „renegociere”: ce propune documentul strategic O parte a conducerii AfD susține că ascensiunea partidelor similare în Europa creează o fereastră pentru schimbarea regulilor UE fără părăsirea blocului comunitar. Sebastian Münzenmaier, parlamentar AfD, afirmă: „Niciodată de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial perspectivele de reformare a UE în conformitate cu viziunea noastră nu au fost mai bune”. Luna trecută, copreședinta AfD Alice Weidel a prezentat la Parlamentul European, la Strasbourg, un document strategic intitulat „ New Deal for Europe ” („Un nou acord pentru Europa”), împreună cu aliații din grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN). Documentul vizează renegocierea tratatelor și o Uniune mai flexibilă, cu mai multă autonomie pentru statele membre. Printre propuneri se numără: un mecanism de derogare de la politici comune, inclusiv la cheltuieli pentru apărare și imigrație; aplicarea mai strictă a regulilor bugetare; menținerea monedei euro rămâne posibilă (inițiativa nu o exclude). Dacă reformele nu ar reuși, documentul sugerează organizarea unui referendum privind direcția europeană a Germaniei. Weidel a spus că AfD și aliații săi susțin „o uniune europeană, o Europă a patriilor”, dar a evitat să precizeze dacă partidul mai vrea ieșirea din zona euro sau din UE. Modelul Franța–Italia–Austria și argumentul economic O eventuală renunțare la obiectivul ieșirii din zona euro ar urma un model deja folosit de alte partide de dreapta radicală care și-au temperat euroscepticismul pentru a ajunge la guvernare: în Franța, Adunarea Națională a redus treptat accentul pe abandonarea euro; în Italia, Frații Italiei și-au moderat retorica eurosceptică după preluarea guvernării; în Austria, FPÖ a renunțat la o parte din pozițiile anti-europene în apropierea de coaliții. Profesorul Wolfgang Schroeder (Universitatea din Kassel) spune că „Austria servește drept model pentru AfD” și consideră probabilă o astfel de repoziționare, fără opoziție internă majoră. În interiorul AfD apare și un argument pragmatic: costurile economice ale unei rupturi. Schroeder avertizează că ieșirea Germaniei din UE sau din zona euro ar avea consecințe grave, având în vedere orientarea puternică spre export a economiei. Jean-Pascal Hohm, liderul organizației de tineret Generation Deutschland, a declarat: „Dacă am desființa practic moneda comună și fiecare ar merge din nou pe propriul drum, acest lucru ar fi complet utopic și ne-ar provoca, de asemenea, daune enorme”. Fără consens intern și obstacolul CDU În pofida semnalelor de recalibrare, AfD nu are încă un consens privind viitorul relației Germaniei cu UE. O rezoluție propusă în august de Hohm, care urmărea reafirmarea atașamentului față de „ideea europeană”, a fost retrasă după ce nu a strâns sprijin suficient. În paralel, apropierea de conservatorii din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, rămâne o problemă majoră: CDU exclude în prezent o alianță cu AfD, iar pozițiile radicale ale formațiunii privind Europa pot complica orice discuție viitoare de coaliție. [...]
Valeriu Stoica pune sub semnul întrebării centrul real de decizie din Executiv , susținând că premierul Luca Niculescu joacă mai degrabă rolul de „mediator”, în timp ce PSD încearcă să proiecteze control politic asupra Guvernului – o dinamică ce poate afecta stabilitatea și predictibilitatea guvernării până în 2028, potrivit Digi24 . Fostul președinte PNL afirmă, într-un interviu la emisiunea „În Fața Ta”, că Luca Niculescu „nu este de fapt premierul” în sensul conducerii politice, ci un „mediator” între miniștrii PSD, miniștrii propuși de Nicușor Dan și Sorin Grindeanu. Stoica descrie situația ca pe una „echivocă”, în care Grindeanu, deși nu este în Guvern și „n-a acceptat să fie prim-ministru”, ar avea interesul să lase impresia că „face jocurile”, pentru a nu-și pierde poziția în PSD. „În orice caz, nu Luca Niculescu. El este un mediator în acest Guvern.” Miza: cine controlează agenda Guvernului și cu ce cost politic Stoica leagă această arhitectură de putere de o „strategie de comunicare” a PSD pe care o consideră „un eșec de la bun început” și care, în opinia sa, va duce la diminuarea bazei electorale a partidului. În același registru, el vorbește despre „paradoxul” unui guvern „nou” și „vechi” în același timp, dând exemplul ministrului Alexandru Nazare, descris drept „vechi într-un guvern nou”. În lectura fostului lider PNL, PSD riscă să piardă teren, iar întrebarea devine în favoarea cui: AUR sau „opoziția democratică”. Stoica mai spune că în prezent există „două opoziții”: una „extremistă, populistă, naționalistă” și una care „crede în valorile europene” și în „democrația constituțională”. Scenariul până în 2028: AUR dominant, PSD minor și posibilă alianță oficializată Stoica avansează un scenariu în care AUR ar putea deveni „partidul dominant”, iar PSD „partidul minor” în această zonă politică. El susține că PSD „va pierde” și că există posibilitatea ca în 2028 să aibă un bazin electoral mai mic decât în prezent, mergând până la ipoteza „oficializării” unei alianțe PSD–AUR în viitor. „Cred că AUR va deveni în zona asta politică partidul dominant, iar PSD va deveni partidul minor.” În plus, Stoica afirmă că o alianță AUR–PSD ar putea apărea și înainte de 2028, în anumite condiții, menționând ipoteza demisiei lui Luca Niculescu. El adaugă însă că, „altfel, în Parlament, Alianța PSD-AUR funcționează”, referindu-se la o cooperare de facto, nu la una formală. Cum îl descrie Stoica pe premier În același interviu, Stoica spune că nu crede că Luca Niculescu s-ar înscrie într-un partid precum PSD și îl caracterizează drept „un foarte bun diplomat”, cu „civilitate”, „experiență culturală” și capacitate de „mediere națională”, într-un mediu politic pe care îl descrie metaforic drept „arenă de circ cu fiare neîmblânzite”. Materialul Digi24 prezintă aceste afirmații ca evaluări și predicții ale lui Valeriu Stoica; evoluțiile politice invocate (inclusiv scenariile de alianțe) rămân, în acest stadiu, ipoteze. [...]
Criticile PNL și USR pe tema opulenței afișate la botezul fiului lui Alfred Simonis mută disputa politică în zona credibilității fiscale și a mesajului „nu sunt bani” , într-un moment în care partidele se acuză reciproc pe fondul presiunilor bugetare, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PNL Gigel Știrbu a atacat PSD după imaginile apărute pe rețelele sociale cu partenerele unor lideri social-democrați în ținute scumpe și blănuri, la petrecerea de botez organizată la Timișoara de președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis. Știrbu a descris evenimentul drept un spectacol „de o vulgaritate financiară strigătoare la cer” și l-a numit „botezul socialiștilor de caviar”. Într-o postare pe Facebook, liberalul a susținut că, în timp ce populația se confruntă cu costuri ridicate și incertitudini legate de iarnă, la Timișoara ar fi fost „catalogul opulenței sfidătoare”. El a legat explicit această imagine de dezbaterea despre resursele publice, invocând mesajul potrivit căruia „nu sunt bani” pentru indexarea pensiilor, salarii în educație sau spitale. Miza politică: contrastul dintre austeritate și stilul de viață al elitei În aceeași intervenție, Știrbu a acuzat existența unei „caste” în PSD și a afirmat că banii care „ar fi trebuit să se transforme în autostrăzi sigure, școli sigure și tratamente pentru bolnavi” se regăsesc „în etichetele de lux” ale celor prezenți. Mesajul său urmărește să fixeze o temă cu potențial electoral: diferența dintre discursul despre constrângeri bugetare și afișarea publică a luxului. Reacția USR: ironie și întrebare despre proveniența banilor Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat într-o conferință de presă că membrii USR aflați la Timișoara pentru congresul partidului nu au fost invitați la botez și nici nu ar fi avut „garderoba potrivită” pentru un astfel de eveniment. „Nu am fost invitaţi şi nici nu am venit cu garderobă potrivită pentru asta. Nu avem aşa ceva, că în primul rând nu avem bani, adică nu sumele lor. Dar suntem foarte curioşi de unde îi au ei.” Context: cine a fost prezent la eveniment Potrivit informațiilor din articol, la petrecerea de botez de sâmbătă seara au participat „lideri importanți ai PSD”. Nașul copilului este Sorin Grindeanu , președintele PSD, mai notează Digi24. [...]
