Știri
Știri din categoria Politică
Mihai Chirică cere intervenția președintelui Nicușor Dan pentru deblocarea crizei politice, avertizând că tensiunile dintre partide vor fi „suportate în primul rând de cetățeni”, potrivit Euronews.
Primarul Iașiului și președintele PSD Iași a spus, într-o intervenție în direct, că „acest cutremur politic” ar fi putut fi depășit prin dialog, însă acum rolul președintelui a devenit „esențial”, pe care îl descrie drept „primul mare exercițiu” al mandatului, în încercarea de a împăca taberele și de a găsi o soluție.
„Este o chestiune pe care, din păcate, noi nu înțelegem că tot românii de rând o vor suporta (...) va suferi fiecare cetățean, fiecare român, fiecare om al cărui nume nici nu îl știm.”
Chirică susține că îngrijorarea legată de ce urmează nu se limitează la administrație, ci se resimte în rândul celor care au activități „indiferent de zona în care activează”. În opinia sa, partidele au trecut „prea ușor” peste calea dialogului, iar escaladarea conflictului public afectează percepția că liderii „nu știu să gestioneze treburile țării”.
El plasează criza și în contextul efectelor politice ale alegerilor din 2024, afirmând că PSD ar fi resimțit o „criză majoră” și că una dintre opțiuni ar fi fost „a mima” sau „a juca” opoziția pentru a-și reîntări partidul. În același timp, spune că se putea ajunge la o înțelegere pentru susținerea unui guvern minoritar fără jigniri și fără deteriorarea imaginii publice.
Primarul Iașiului afirmă că se așteaptă ca președintele să intervină pentru a clarifica „adevărul” din spatele „manevrelor” politice și pentru a readuce actorii la masa negocierilor, cu „echidistanță”. Argumentul său este că o poziționare explicită de o parte sau de alta ar fi închis definitiv negocierile, în condițiile în care s-au rostit „atât de multe cuvinte grele”.
„Eu aștept de la domnul Nicușor Dan să smulgă adevărul care se ascunde mereu în spatele acestor exerciții, acestor manevre politice (...) și să spună clar: voi ce vreți, fraților? Vreți să mimați opoziție sau să faceți opoziție?”
În aceeași intervenție, Chirică afirmă că „pacea” este singura soluție pentru depășirea situației și sugerează că disputa politică ar trebui împinsă spre ciclul electoral următor, menționând anul 2028 ca reper pentru reluarea confruntării politice în termeni mai duri.
Recomandate
Acuzațiile de „puci” în PNL ridică riscul unei noi runde de instabilitate politică, cu efecte greu de anticipat pentru economie , după desemnarea noului premier, potrivit Digi24 . Raluca Turcan, lider PNL și fost ministru, susține că în partid ar exista o tentativă de preluare a controlului, pe fondul deciziei de la Cotroceni. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Turcan afirmă că „votanții președintelui Nicușor Dan ” se întreabă dacă proiectul „România Onestă” poate fi construit „pornind de la trădări și lipsă de loialitate”, în condițiile în care noul premier desemnat ar pleca „la drum” cu aceste „premise”. Miza: conflict politic intern și semnal pentru economie Turcan spune că desemnarea ar fi alimentat o escaladare a conflictului politic, iar consecințele „sunt foarte greu de evaluat pentru economie”. În aceeași intervenție, ea acuză PSD că ar fi „gândit un puci” în PNL și susține că în partid ar exista persoane care au împărtășit „preocupări, reflexe și interese” cu PSD. Critici la adresa conducerii PNL și a președintelui Un punct central al mesajului vizează acceptarea unei funcții de către un prim-vicepreședinte al PNL fără o discuție cu președintele partidului. Turcan îl nominalizează pe Adrian Veștea și amintește că acesta a fost ales în Congres în echipa lui Ilie Bolojan, punând accent pe ideea de loialitate în interiorul unei echipe politice. Separat, Turcan îl critică pe președintele Nicușor Dan, acuzând o intervenție „brutală” în viața internă a unui partid partener, despre care spune că ar avea „valențe neconstituționale”. Contextul economic invocat: deficit și schimbarea guvernului În argumentația sa, Turcan afirmă că PSD ar fi împins România către „un deficit de aproape 10% din PIB” și că ar fi „prăbușit guvernul Bolojan”. În acest cadru, ea susține că „cel mai firesc lucru politic” ar fi fost ca PSD să fie chemat să „repare situația dificilă”, nu să se caute „modalități neconstituționale” de a „sparge un partid parlamentar” care și-ar fi asumat guvernarea „în mod responsabil”. [...]
Diviziunile din USR după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier pot complica rapid formarea unei majorități , într-un moment în care chiar lideri ai partidului avertizează că susținerea unui guvern în care intră și PSD este „greu de crezut”, potrivit Digi24 . Vicepreședintele USR Radu Mihaiu spune că nominalizarea i-a surprins și că, în lipsa unei formule discutate anterior, partidul nu are încă o poziție oficială. El indică însă că linia actuală a USR – de a nu vota un guvern din care face parte PSD – ar urma să fie menținută, decizia finală urmând să fie luată într-o ședință internă. „În nume personal spun că e greu de crezut că (...) vom vota un guvern din care face parte și PSD, în aceste condiții. (...) Fără să mă antepronunț, cred că USR își păstrează rezoluția”, a declarat Radu Mihaiu la Digi24. Mihaiu mai afirmă că opțiunea a fost pusă „foarte din scurt” și că, dacă Adrian Veștea este perceput ca o propunere a PSD, „e tare dificil” pentru USR să o susțină. Două mesaje în partid: respingere a PSD versus apel la „calm și dialog” Pe de altă parte, există și voci în USR care cer prudență și susțin ideea de stabilitate. Primarul Bacăului, Lucian Viziteu, transmite un apel la calm și sugerează că demersul președintelui Nicușor Dan ar trebui evaluat după ce sunt cunoscute propunerile concrete. „Fiecare perioadă de incertitudine se resimte în economie, în mediul de afaceri și, în cele din urmă, în viața fiecărei familii”, susține Viziteu, într-o postare pe Facebook. În același mesaj, Viziteu leagă explicit stabilitatea politică de stabilitatea economică și cere „responsabilitate și dialog”, pe fondul îngrijorărilor legate de creșterea costurilor și de incertitudinea zilei de mâine. „Reformatori” versus „status-quo”, în lectura lui Cristian Ghinea Fostul ministru Cristian Ghinea interpretează desemnarea ca parte a unei reașezări mai largi a scenei politice și susține că ruptura relevantă nu mai este „stânga versus dreapta”, ci între reformatori și susținătorii menținerii vechiului sistem politic. În această cheie, Ghinea afirmă că apartenența formală a premierului desemnat contează mai puțin decât rolul politic pe care îl joacă în ecuația reformelor. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția USR depinde de o decizie formală a partidului, după o ședință internă. Până atunci, mesajele divergente – de la refuzul de a vota un guvern cu PSD până la apelul la calm și dialog – indică un risc de negociere mai dificilă pentru conturarea unei majorități parlamentare în jurul premierului desemnat. [...]
USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier vine pe fondul unei crize care a blocat politici publice și a pus sub presiune leul , iar miza imediată este deblocarea guvernării și a accesului la fonduri europene, potrivit Știrile Pro TV , care citează relatări ale Reuters, AFP și Associated Press. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat duminică pe Adrian Veștea (52 de ani), membru al Partidului Liberal și președinte al Consiliului Județean Brașov, după ce candidatul independent Eugen Tomac s-a retras. Reuters notează că Tomac a încercat să formeze un guvern de tehnocrați, dar nu a obținut sprijinul partidelor parlamentare, iar șeful statului a argumentat că „o soluție politică (de guvernare) este cea potrivită”. De ce contează: presiune pe economie și pe fondurile UE Reuters leagă criza politică de efecte directe asupra economiei și funcționării statului: blocarea procesului de elaborare a politicilor, punerea în pericol a accesului la fondurile UE și deprecierea leului până la „niveluri record de scădere”. În acest context, partidele parlamentare ar fi transmis anterior că un guvern politic minoritar, chiar fără o majoritate permanentă, ar fi preferabil unei formule tehnocrate. Associated Press plasează nominalizarea în același efort de a închide criza, într-un moment în care România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, „inflație galopantă” și o recesiune tehnică, potrivit agenției. Calendar: 10 zile pentru guvern și vot în Parlament Adrian Veștea are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a obține votul de încredere în Parlament. Următoarele alegeri parlamentare sunt programate în 2028; Reuters menționează că România nu a organizat niciodată alegeri anticipate, iar analiștii apreciază că probabilitatea unor anticipate acum este redusă, inclusiv pe fondul avansului extremei drepte în sondaje. Cum descriu agențiile internaționale schimbarea de direcție AFP arată că turbulențele politice s-au accentuat după demiterea premierului liberal Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură la începutul lunii mai, votată cu sprijinul Partidului Social-Democrat, care a părăsit coaliția și s-a aliat cu extrema dreaptă pentru a trece moțiunea. Tot AFP consemnează tensiuni în interiorul liberalilor: Ilie Bolojan, liderul Partidului Liberal, a spus că nu a fost informat în prealabil despre desemnare și l-a acuzat pe președinte de „un act ostil și o încercare clară de a diviza” partidul. AP subliniază profilul administrativ al lui Veștea și faptul că a fost ministru al dezvoltării între 2023 și 2024. Președintele Nicușor Dan este citat spunând că Veștea a „parcurs toate etapele administrative” și că este „categoric pro-occidental”, iar Veștea afirmă că vrea un guvern politic care să facă „reforme reale” și să mențină România pe o traiectorie pro-occidentală. În perioada următoare, testul decisiv va fi capacitatea lui Veștea de a strânge o majoritate pro-occidentală suficientă pentru învestire, într-un Parlament fragmentat și pe fondul unor presiuni economice pe care agențiile internaționale le descriu deja ca fiind acute. [...]
Ludovic Orban acuză o încălcare a Constituției în desemnarea premierului și susține că președintele Nicușor Dan încearcă să construiască o majoritate parlamentară în afara mecanismelor uzuale, cu sprijin din PSD și din zona partidelor considerate „extremiste”, potrivit HotNews . Fostul consilier prezidențial a declarat la Digi24 că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru ar reprezenta „un atac la constituție și o încălcare grosolană a democrației”. Orban afirmă că Nicușor Dan ar fi încălcat Constituția „de două ori”: prima dată când l-a desemnat pe Eugen Tomac, invocând faptul că acesta provenea dintr-un partid care „nu e în Parlament”, iar a doua oară prin nominalizarea lui Veștea „fără să facă consultări cu partidele parlamentare” și fără ca o formațiune parlamentară să fi făcut propunerea. În aceeași intervenție, Orban a susținut că desemnarea lui Veștea ar arăta că șeful statului este „alături de PSD împotriva PNL” și a descris atât candidatura lui Tomac, cât și pe cea a lui Veștea drept variante „surogat” susținute de PSD. El a adăugat că rămâne de văzut câți parlamentari PNL ar fi dispuși să voteze în afara deciziei partidului, după hotărârea Biroului Național. Acuzații privind reconfigurarea majorității parlamentare Orban a mers mai departe, afirmând că Nicușor Dan „a conspirat împreună cu PSD” pentru „debarcarea Guvernului Bolojan” și pentru „scindarea PNL”, susținând că președintele „l-a transformat într-un inamic politic”. Totodată, fostul lider liberal a spus că, în calculele de susținere pentru un eventual Guvern Veștea, ar intra și parlamentari aleși pe listele SOS România și POT. În acest context, Orban a acuzat o contradicție între discursul public al președintelui și modul în care ar încerca să adune voturi în Parlament, vorbind despre „voturi de la georgiști și șoșocari”. Context: Tomac și-a depus mandatul, Veștea a fost desemnat Potrivit articolului, Eugen Tomac și-a depus duminică mandatul, în ultima zi în care trebuia să anunțe Parlamentul formula viitorului Guvern. Ulterior, Nicușor Dan a anunțat desemnarea lui Adrian Veștea , prim-vicepreședinte PNL și președinte al Consiliului Județean Brașov, pentru funcția de premier, anunț relatat de HotNews într-un material separat: HotNews . [...]
Adrian Veștea ar putea strânge o majoritate la limită pentru învestire dacă reușește să rupă 20–25 de voturi din PNL și să adune sprijin din mai multe „buzunare” parlamentare, într-un scenariu de lucru descris de surse politice consultate de Libertatea . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o aritmetică solidă în Parlament, cabinetul noului premier nominalizat riscă să cadă la vot, prelungind incertitudinea politică. Potrivit publicației, Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea să formeze guvernul în același timp cu depunerea mandatului de către Eugen Tomac, iar calculele din culise pornesc de la ideea că Veștea, prim-vicepreședinte PNL, ar putea mobiliza voturi inclusiv din partid, în pofida tensiunilor interne. PNL, între susținere formală minimă și o posibilă „masă critică” de voturi În PNL, reacția descrisă este una de conflict deschis: tabăra președintelui partidului, Ilie Bolojan , ar cere excluderea lui Veștea pentru că ar fi acceptat nominalizarea fără o susținere internă prealabilă. La nivel oficial, până la ora redactării materialului citat (duminică, ora 14.00), doar doi deputați liberali își exprimaseră public susținerea: Răzvan Prișcă și Sebastian Rusu. În paralel, surse din partid indică însă un bazin mai mare, de 20–25 de parlamentari PNL dispuși să voteze un cabinet Veștea, număr care poate fluctua în funcție de negocieri și de promisiuni de sprijin și funcții. Sprijin pe filiale și liderii invocați în tabăra Veștea Din perspectiva organizațiilor județene, mesajele interne ar fi contradictorii: apropiații lui Veștea ar transmite că ar avea sprijinul a 15 filiale, în timp ce surse din echipa Bolojan ar vorbi de „maxim zece” organizații aliniate cu Veștea și Hubert Thuma. În lista de lideri județeni pe care Veștea „se poate baza”, Libertatea îi menționează pe: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Mircea Roșca, Alina Gorghiu, George Scarlat, Toma Petcu, Monica Anisie, George Tuță și Andrei Baciu. Sunt amintiți și lideri care ar putea oscila în funcție de context (Adrian Cozma, Ciprian Dobre, Adrian Mocanu), precum și așteptarea unor semnale de la Valeriu Iftime și Cătălin Predoiu. Aritmetica votului: de la 205 voturi „posibile” la încă 28 de susținători necesari Calculele prezentate pornesc de la structura actuală a PNL în Parlament: 76 de aleși (54 deputați și 22 senatori) . În scenariul descris, dacă Veștea atrage 25 de parlamentari liberali, „guvernul are șanse să treacă”, susțin surse din partid. Libertatea mai notează următoarea construcție de majoritate, pe baza discuțiilor din culise: PSD: 128 voturi, descris ca fiind „gata să voteze” un guvern Veștea; minorități: 17 voturi, alături de PSD în acest scenariu (total intermediar: 170 ); PACE: 11 voturi; aripa POT: 9 voturi; neafiliați: „cel puțin” 15 voturi. Acestea ar duce, potrivit calculelor din articol, la 205 voturi pentru Veștea, urmând să mai fie găsite încă 28 . Sursele indică trei zone de unde ar putea veni diferența: disidenți din USR (dacă nu există o decizie clară de susținere), UDMR și un mix de voturi de la disidenți din AUR plus câțiva de la USR. Ce rămâne incert, din datele prezentate, este cât din acest scenariu se poate transforma în angajamente ferme la vot și cât depinde de negocieri interne și de repoziționări de ultim moment în partide și grupuri parlamentare. [...]
