Știri
Știri din categoria Politică
Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă la Budapesta pe 15 martie, Ziua Națională a Ungariei, unde două manifestații rivale – una pro-guvernamentală și alta a opoziției – au devenit un test de forță înaintea alegerilor parlamentare programate în aprilie 2026. Potrivit Reuters, mobilizările au reflectat polarizarea politică tot mai accentuată din țară.
În capitala Ungariei au avut loc două marșuri majore organizate pe trasee separate pentru a evita confruntările: Békemenet (Marșul Păcii), susținut de partidul de guvernământ Fidesz și adresat de premierul Viktor Orbán, și Nemzeti Menet (Marșul Național), organizat de partidul de opoziție Tisza și condus de liderul formațiunii, Péter Magyar.
Dimensiunea celor două manifestații a devenit rapid subiect de dispută politică și mediatică.
Diferențele mari dintre cifre au alimentat acuzații de propagandă și manipulare mediatică, fiecare tabără încercând să prezinte propria mobilizare drept cea mai puternică.
Manifestațiile au loc într-un context electoral tensionat. Alegerile parlamentare programate pentru 6 aprilie 2026 sunt considerate cea mai mare provocare pentru Viktor Orbán după aproximativ 16 ani de guvernare.
Mai multe sondaje recente indică un avantaj pentru opoziție:
În schimb, institute apropiate de guvern arată o competiție mult mai strânsă sau chiar un avans pentru Fidesz, sugerând că electoratul conservator ar putea fi mai mobilizat în ziua votului.
Pentru Viktor Orbán, manifestația pro-guvernamentală confirmă existența unei baze electorale solide, dar și faptul că opoziția a reușit să mobilizeze mai mult în capitală. Fidesz continuă să se bazeze pe sprijinul din zonele rurale și pe avantajele sistemului electoral.
Pentru Péter Magyar, fost membru Fidesz devenit principalul rival al premierului, participarea numeroasă la marșul opoziției este interpretată ca semn al unui moment favorabil pentru Tisza Party, care se prezintă ca o alternativă anti-corupție și pro-reformă.
În condițiile în care aproximativ 20-30% dintre alegători rămân indeciși, mobilizarea din ultimele săptămâni de campanie ar putea decide rezultatul alegerilor.
Manifestațiile de pe 15 martie au arătat clar că lupta politică din Ungaria este mai deschisă ca oricând, iar scrutinul din aprilie ar putea marca o schimbare majoră în peisajul politic al țării.
Recomandate
Viktor Orban a lansat o campanie electorală agresivă înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria , acoperind străzile Budapestei cu afișe în care apar președintele ucrainean Volodimir Zelenski, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și liderul PPE Manfred Weber. Potrivit Mediafax , campania partidului Fidesz este construită în jurul temelor legate de războiul din Ucraina, relația cu Bruxelles-ul și necesitatea încheierii conflictului. Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie 2026 , iar scrutinul este considerat unul dintre cele mai dificile pentru premierul ungar din ultimii ani. Viktor Orban se află la putere de aproape două decenii și conduce guvernul fără întrerupere din 2010. Mesajele vizuale din campanie îl prezintă pe Orban ca adversar atât al liderilor europeni din Partidul Popular European, cât și al direcției politice promovate de Uniunea Europeană în raport cu războiul din Ucraina. Tema conflictului din regiune a devenit astfel un element central al campaniei electorale. În același timp, sondajele indică o competiție strânsă. Principalul rival al lui Viktor Orban este Peter Magyar , liderul partidului de opoziție Tisza. Potrivit unui sondaj realizat de institutul 21 Research Centre și citat de Reuters, Tisza se menține în frunte în rândul alegătorilor hotărâți, cu 53% din intențiile de vot, în timp ce Fidesz ar avea 39%. Diferența rămâne semnificativă, însă avantajul opoziției s-a redus față de începutul anului. În rândul tuturor alegătorilor, partidul Tisza ar avea aproximativ 38% sprijin, iar Fidesz aproximativ 30%. Dacă aceste tendințe s-ar confirma la vot, formațiunea lui Peter Magyar ar putea obține aproximativ 115 locuri în parlamentul ungar, în timp ce partidul lui Viktor Orban ar ajunge la aproximativ 78 de mandate. Singurul alt partid care ar putea depăși pragul electoral ar fi formațiunea de extremă dreapta Mi Hazank. Peter Magyar și-a construit campania pe promisiunea combaterii corupției și pe ideea relansării relației cu Uniunea Europeană. Liderul opoziției susține că o eventuală schimbare de guvern ar permite deblocarea miliardelor de euro din fondurile europene suspendate și ar consolida poziția Ungariei în cadrul UE și NATO. Scrutinul din aprilie este considerat cel mai mare test politic pentru Viktor Orban din ultimii 16 ani, iar rezultatul rămâne incert, în condițiile în care o parte semnificativă a electoratului este încă indecisă. [...]
Avansul opoziției în sondajele din Ungaria s-a redus ușor înaintea alegerilor , în timp ce o parte importantă a electoratului rămâne indecisă, arată un sondaj realizat cu o lună înaintea scrutinului parlamentar din 12 aprilie. Potrivit Digi24 , competiția electorală devine tot mai strânsă, iar rezultatul final rămâne incert. Un sondaj realizat de institutul 21 Research Centre între 2 și 6 martie indică faptul că partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, se află în continuare pe primul loc în preferințele alegătorilor hotărâți. Formațiunea este creditată cu 53% din voturi, în timp ce partidul Fidesz al premierului Viktor Orbán ar obține 39% . Totuși, diferența dintre cele două partide a scăzut la 14 puncte procentuale, după ce în sondajul precedent din ianuarie avansul opoziției era de 16 puncte. În cazul tuturor alegătorilor, inclusiv al celor indeciși, diferența este mai mică. Tisza este cotată cu 38% din intențiile de vot, iar Fidesz cu 30%. Estimările privind distribuția mandatelor arată că opoziția ar putea obține majoritatea în parlamentul de la Budapesta. Conform simulării bazate pe rezultatele sondajului: Tisza ar putea câștiga aproximativ 115 mandate Fidesz ar obține în jur de 78 de locuri Mi Hazánk , partid de extremă dreapta, ar fi singura altă formațiune care ar depăși pragul electoral de 5% Alegerile parlamentare din Ungaria sunt considerate cele mai dificile pentru Viktor Orbán din ultimii 16 ani, perioadă în care liderul Fidesz a dominat scena politică. Campania electorală are loc într-un context complicat, marcat de probleme economice și de tensiunile generate de războiul dintre Rusia și Ucraina. Péter Magyar , liderul Tisza și fost membru al guvernului, promite în programul său electoral combaterea corupției, deblocarea fondurilor europene suspendate pentru Ungaria și o apropiere mai fermă de Uniunea Europeană și NATO. Pe de altă parte, Fidesz susține că alte sondaje arată partidul aflat la guvernare în avantaj și afirmă că unele cercetări sociologice sunt influențate politic. În același timp, criticii guvernului Orbán îl acuză pe premier că a slăbit statul de drept și că a menținut relații apropiate cu Rusia. Cu aproximativ o lună înainte de vot, numărul mare de alegători indeciși face ca rezultatul alegerilor să rămână deschis, iar evoluția campaniei electorale ar putea fi decisivă pentru balanța finală a puterii la Budapesta. [...]
Viktor Orbán susține că „haosul domnește” în Europa , pe fondul tensiunilor din UE legate de prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, potrivit Magyar Nemzet . Declarațiile au fost făcute pe 13 martie, la Forumul anual al reprezentanților țărilor din Bazinul Carpatic, organizat la Budapesta. Premierul ungar a spus că a ajuns la această concluzie după întâlniri repetate cu lideri europeni, inclusiv la summiturile Consiliului European de la Bruxelles. „Transformări profunde au loc în lume. Numărul amenințărilor a crescut, iar în imediata noastră apropiere — unde trebuie să modelăm viitorul maghiarilor, adică în Europa — haosul domnește”, a declarat Orbán, potrivit Magyar Nemzet. În același discurs, Orbán a acuzat conducerea Uniunii Europene că nu se adaptează la „noua ordine mondială” și că încearcă să funcționeze după reguli vechi, spre deosebire de Statele Unite. El a susținut că UE nu reușește să-și definească o poziție în acord cu noile realități geopolitice și a îndemnat la renunțarea la logica „lumii” de acum unu-doi ani. Contextul imediat este unul cu miză politică și economică pentru UE: Ungaria și Slovacia blochează reînnoirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei, care expiră pe 15 martie. Dacă nu sunt prelungite, persoanele aflate pe lista de sancțiuni, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, ar urma să fie automat eliberate de restricții, conform Euronews . Disputa este legată, între altele, de oprirea livrărilor de petrol prin conducta Druzhba, întrerupte la finalul lunii ianuarie, mai notează Euronews. În acest cadru, Orbán i-a cerut anterior președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o revizuire a sancțiunilor privind energia rusească, iar Budapesta blochează și un împrumut UE de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, condiționând poziția de reluarea livrărilor de petrol, potrivit informațiilor din textul sursă. În plan intern, mișcările lui Orbán au loc înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, în condițiile în care partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje , conform aceluiași material. [...]
Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să pună mai multă presiune pe Vladimir Putin, nu pe Ucraina, în negocierile de pace. Liderul ucrainean a declarat într-un interviu acordat la Kiev pentru POLITICO că țara sa susține negocierile pentru încheierea războiului, dar nu este dispusă să accepte ultimatumurile Rusiei privind cedarea unor teritorii din estul Ucrainei. Zelenski a recunoscut că populația este obosită după mai bine de patru ani de conflict, însă moralul rămâne ridicat, iar Kievul nu intenționează să facă concesii majore în fața Moscovei. El a spus că Statele Unite au un rol esențial în orice proces de pace și a cerut administrației americane să exercite o presiune mai mare asupra Kremlinului pentru a forța Rusia să negocieze. Declarațiile vin la scurt timp după ce Donald Trump a criticat public conducerea ucraineană și a sugerat că Vladimir Putin ar fi mai dispus să accepte un acord de încetare a focului decât Zelenski. Liderul american a afirmat că președintele ucrainean trebuie „să se mobilizeze” pentru a ajunge la o înțelegere, fără a prezenta însă dovezi pentru evaluarea sa privind poziția Moscovei. În același timp, Kievul încearcă să obțină garanții de securitate solide din partea Washingtonului în eventualitatea unui acord de pace. Zelenski a spus că administrația Trump a sugerat posibilitatea unor garanții de securitate comparabile sau chiar mai puternice decât cele oferite de NATO , dar până în prezent nu există detalii concrete despre modul în care ar funcționa acestea sau dacă ar fi aprobate de Congresul american. Pe plan european, liderul ucrainean se confruntă și cu dificultăți în obținerea sprijinului financiar. Ungaria și Slovacia blochează un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat susținerii economiei și industriei de apărare a Ucrainei. Zelenski a acuzat guvernul condus de Viktor Orbán că face „șantaj” politic și a cerut statelor europene să pregătească un plan alternativ de finanțare dacă blocajul nu va fi depășit. În același timp, Ucraina încearcă să își consolideze relațiile militare cu aliații occidentali. Zelenski a confirmat că Kievul trimite specialiști în războiul cu drone în regiunea Golfului Persic pentru a ajuta statele aliate să se apere împotriva atacurilor cu drone iraniene, similare celor folosite de Rusia în războiul din Ucraina. [...]
Viktor Orbán spune acum că Ungaria trebuie să susțină întărirea Ucrainei , potrivit Biziday , într-o schimbare de ton față de linia sa obișnuită în UE, unde a fost perceput drept unul dintre liderii cei mai apropiați de pozițiile Moscovei. Premierul maghiar argumentează că securitatea Ungariei ar fi mai ușor de asigurat dacă Rusia nu ar deveni vecin direct. „Nu ne interesează slăbirea Ucrainei, ci întărirea ei, astfel încât să existe întotdeauna ceva – s-ar putea spune chiar Ucraina – între Rusia și Ungaria. Securitatea maghiarilor poate fi garantată mai bine dacă Rusia nu este vecinul nostru direct”. În același timp, Orbán a spus că Ucraina se poate baza pe sprijinul Ungariei, dar a reiterat opoziția față de aderarea acesteia la Uniunea Europeană. „Se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri”, a afirmat el, adăugând că va încerca să obțină un acord strategic UE–Ucraina care să stabilească viitorul țării „într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, ungurii”. Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni recente între Budapesta și Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea oferi Armatei Ucrainene „adresa celui care blochează împrumutul de 90 de miliarde de euro” din partea UE pentru Ucraina, pentru „a-l suna și a-i vorbi pe limba lor”, afirmație interpretată ca o amenințare la adresa lui Orbán. Separat, autoritățile maghiare au reținut șapte cetățeni ucraineni care se deplasau din Austria spre Ucraina și au anunțat că îi vor expulza; anterior, Ucraina a susținut că aceștia erau angajați ai băncii de stat Oschadbank și că ar fi fost luați ostatici. Contextul intern este, de asemenea, relevant: pe 12 aprilie au loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar Orbán a intensificat mesajele despre Ucraina, în condițiile în care partidul său se confruntă cu o competiție puternică din partea opoziției Tisza, condusă de Péter Magyar, creditată cu un avans de până la 12 puncte procentuale în intențiile de vot. În trecutul apropiat, Orbán amenințase inclusiv cu folosirea forței pentru restabilirea aprovizionării cu petrol rusesc prin conducta Drujba și cu suspendarea tranzitului de mărfuri esențiale pentru Ucraina, după ce a acuzat Kievul de sistarea livrărilor. [...]
Premierul Ilie Bolojan acuză PSD că încearcă să se delimiteze de responsabilitatea guvernării , afirmând că social-democrații folosesc o „retorică de tip AUR” în disputa privind amendamentele la bugetul de stat pentru 2026. Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la Digi24, citată de HotNews , după criticile lansate de liderul PSD Sorin Grindeanu. Premierul a spus că propunerile de modificare a bugetului pot fi discutate, însă doar dacă sunt „în termeni rezonabili” și au surse clare de finanțare. Potrivit lui Bolojan, spațiul bugetar este foarte limitat, mai ales în contextul tensiunilor internaționale care influențează economia. El a arătat că bugetul a fost construit într-o perioadă în care nu exista conflictul din Orientul Mijlociu, iar evoluțiile recente au adus presiuni suplimentare asupra dobânzilor, prețurilor la combustibili și inflației. Acuzații de populism politic Șeful guvernului a calificat decizia PSD de a depune amendamente la buget drept „o acțiune politică”. În opinia sa, social-democrații încearcă să se distanțeze de responsabilitatea guvernării și să câștige capital electoral prin promisiuni fără acoperire financiară. Bolojan a criticat ceea ce a numit „retorică populistă”, afirmând că astfel de mesaje creează așteptări nerealiste în rândul populației. „Nu există soluții magice”, a spus premierul, subliniind că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită prin venituri sau economii. Replica PSD Conflictul politic a pornit după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul său va vota bugetul pentru 2026 doar dacă sunt acceptate amendamentele privind finanțarea integrală a „Pachetului de Solidaritate”. Programul ar urma să ofere sprijin pentru aproximativ 3,5 milioane de familii, inclusiv pensionari cu venituri mici, copii cu dizabilități, mame sau veterani. Grindeanu l-a acuzat pe premier că politicile economice adoptate în ultimul an au dus la scăderea puterii de cumpărare și la favorizarea marilor companii în detrimentul populației. Reacții din partea altor partide PNL a avertizat că orice creștere de cheltuieli bugetare trebuie discutată în coaliție, invocând obligația reducerii deficitului bugetar și menținerea credibilității României în fața creditorilor și a partenerilor europeni. Liberalii au amintit și prevederile acordului de guvernare, potrivit cărora inițiativele care implică cheltuieli suplimentare trebuie aprobate în prealabil de conducerea coaliției. La rândul său, USR a criticat ideea unor amendamente care ar majora cheltuielile statului, calificând demersul drept „iresponsabil” și anunțând că parlamentarii formațiunii nu vor depune amendamente la proiectul bugetului pentru 2026. Disputa politică amplifică tensiunile din coaliția de guvernare chiar înainte de votul final asupra bugetului, într-un context economic marcat de incertitudini și presiuni asupra finanțelor publice. [...]
