Știri
Știri din categoria Politică
Marine Le Pen încearcă să reducă riscul de șoc politic pentru UE și spune că nu ia în calcul scoaterea Franței din Uniunea Europeană, dar promite „schimbări” dacă va câștiga alegerile prezidențiale din 2027, potrivit G4Media. Mesajul vine în contextul în care candidatura ei depinde de o decizie a instanței așteptată în iulie.
Le Pen a afirmat, la un eveniment de campanie în nordul Franței, că nu urmărește un „Frexit”, însă intenționează să „lupte democratic” pentru a schimba orientările politice ale UE.
„Nu luăm în considerare să ieşim, dar vom lupta democratic pentru a schimba orientările politice ale Uniunii Europene.”
Lidera Adunării Naționale (RN) așteaptă hotărârea instanței în apel, după o decizie judecătorească din 2025 care i-a interzis accesul la funcții alese timp de cinci ani, pentru utilizarea abuzivă a fondurilor Parlamentului European.
Dacă apelul îi este favorabil, Le Pen ar putea candida pentru a-i succede lui Emmanuel Macron în 2027. Dacă nu, ar urma să îi „predea ștafeta” lui Jordan Bardella, în vârstă de 30 de ani, europarlamentar și protejatul său politic.
Atât Le Pen, cât și Bardella sunt considerați favoriți în „majoritatea scenariilor” din sondaje, conform informațiilor citate. În același timp, doar Edouard Philippe – fost prim-ministru conservator și actual primar al orașului Le Havre – ar avea în prezent șanse mari într-un ipotetic tur doi al prezidențialelor.
Recomandate
AUR cere condiționarea împrumuturilor din Programul SAFE de producția locală, pe fondul unui conflict politic privind contractele de înarmare , potrivit News . Liderul AUR, George Simion, acuză coaliția de guvernare – inclusiv PSD, partid alături de care AUR a depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan – de un „jaf de proporții gigantice” în legătură cu contractele din Programul SAFE. Simion susține, într-un mesaj video postat pe Facebook, că România ar fi contractat „mai bine de 10 miliarde de euro” pentru înarmare, bani care, în opinia sa, nu ar ajunge în industria românească de apărare, ci „în principal, către Germania și Franța”. El indică drept beneficiar majoritar o companie germană, Rheinmetall , și afirmă că AUR a cerut în Parlament să vadă „contractul sau contractele cu Rheinmetall”, unde ar exista „principalele suspiciuni”. „Din 15 contracte, toate miros a corupție. Nu vor să ne prezinte contractele, la fel cum au făcut și în cazul Pfeizer.” Propunerea AUR: prag de 80% pentru industria românească În același mesaj, Simion spune că „soluția AUR” ar fi ca împrumuturile aferente acestor contracte să nu fie acceptate dacă „minim 80% din sume” nu sunt direcționate către industria de armament din România, argumentând cu potențialul de a crea „locuri de muncă bine plătite”. Dispută la vârful Guvernului: cine a stabilit schema de gestionare a SAFE Programul SAFE și modul de implementare au devenit subiect de dispută între premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu. Întrebat vineri, la Suceava, cine a decis ca „cinci miliarde de euro” din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și „doar 800 de milioane” către o firmă din România, Bolojan a spus că întrebarea este „tendențioasă” și „eronată” și a precizat că schema de gestionare a programului a fost stabilită și votată în mandatul lui Ciolacu. El a mai afirmat că achizițiile nu sunt decise de o singură persoană, invocând planuri de înzestrare aprobate în urmă cu mai mulți ani și trecute prin CSAT, și a adăugat că una dintre bazele negocierii ar fi fost ca „cel puțin jumătate” din achiziții să fie produse în România. Ulterior, Marcel Ciolacu a susținut contrariul: că schema de gestionare ar fi fost făcută de Cabinetul Bolojan și că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al Programului SAFE s-ar fi realizat prin OUG 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025, „sub Guvernul Bolojan, NU sub Guvernul Ciolacu”. De ce contează Miza politică se suprapune peste una economică și industrială: direcția în care sunt orientate fondurile împrumutate pentru înzestrare – către furnizori externi sau către capacități de producție din România – și gradul de transparență al contractelor invocate. În acest moment, acuzațiile și contraacuzațiile se poartă inclusiv pe tema responsabilității instituționale pentru arhitectura de gestionare a Programului SAFE și pentru deciziile de achiziție. [...]
Cu două zile înaintea votului pe moțiunea de cenzură , PNL încearcă să arate sprijin public pentru premierul Ilie Bolojan , printr-o manifestație anunțată la Oradea de primarul Florin Birta, potrivit HotNews . Miza imediată este una de stabilitate politică: pe 5 mai, Parlamentul votează moțiunea depusă de AUR și PSD, iar un eșec la vot ar deschide negocieri pentru o nouă majoritate. Primarul Oradei a făcut apel la locuitorii orașului și ai județului Bihor să participe duminică seară, de la ora 18:00, în Piața Unirii, la statuia Regelui Ferdinand, la o adunare „în sprijinul” premierului. Apelul a fost publicat într-o postare pe Facebook , unde Birta susține că manifestația nu ar fi „pentru politică” și „nu împotriva nimănui”, ci „pentru normalitate”. „Nu pentru politică. Nu împotriva nimănui. Nu pentru dispute. Ci pentru ceva mai important. Pentru NORMALITATE” Birta, primar PNL din 2020, i-a succedat lui Ilie Bolojan la conducerea municipiului, după ce acesta a renunțat să mai candideze pentru un nou mandat și a ales să candideze la președinția Consiliului Județean Bihor. În mesajul său, edilul leagă sprijinul pentru Bolojan de transformările din Oradea din perioada în care acesta a condus administrația locală și afirmă că premierul „poate contribui decisiv și la schimbarea României”. Calendarul moțiunii și scenariul de după vot Moțiunea de cenzură este semnată de 254 de parlamentari și a fost depusă marți, după ce a fost anunțată într-o conferință de presă comună de Marian Neacșu și Petrișor Peiu. Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au stabilit calendarul: moțiunea a fost citită miercuri, la ora 12:30, iar votul este programat marți, 5 mai. Dacă Ilie Bolojan nu trece de votul Parlamentului, el rămâne interimar, urmând să înceapă negocieri pentru formarea unei noi majorități și consultări cu partidele politice la Palatul Cotroceni. Poziționări politice: PSD exclude AUR, dar tensiunile rămân În contextul moțiunii, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat în repetate rânduri că își dorește continuarea guvernării într-o formulă pro-europeană și că exclude o coaliție cu AUR. „În această perioadă, în modul în care sunt așezate lucrurile, PSD a anunțat că nu face majoritate cu AUR. (…) Sunt lucruri care ne despart.” În același timp, HotNews notează că PNL și USR au votat, de mai multe ori, că dacă PSD va genera o criză politică, nu vor mai face o majoritate cu PSD, ceea ce complică perspectiva unei reconfigurări rapide în cazul căderii guvernului. [...]
Disputa politică pe cererea 3 de plată din PNRR reaprinde riscul de pierdere a banilor europeni , după ce fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene Adrian Câciu l-a acuzat public pe Dragoș Pîslaru că ar fi „pierdut miliarde” din fondurile alocate României prin PNRR, în contextul problemelor legate de această tranșă, potrivit Mediafax . Câciu respinge acuzațiile că ar fi responsabil pentru dificultățile cererii de plată nr. 3 și susține că nu mai ocupă o funcție ministerială de peste un an. El afirmă că, la predarea mandatului, jalonul privind pensiile magistraților fusese deja îndeplinit și validat de Comisia Europeană , iar România urma să încaseze 231 milioane euro (aprox. 1,15 miliarde lei) aferente jalonului 215. „Ciolacu nu mai este prim-ministru de fix un an! Din 5 mai 2025! Câciu nu mai e ministru la fonduri europene din 23 decembrie 2024. Câciu lăsase jalonul privind pensiile de serviciu îndeplinit, validat de Comisia Europeană. România urma să încaseze 231 milioane euro aferente jalonului 215.” Acuzații de „pierderi” și miza cererii 3 de plată În mesajul publicat sâmbătă pe Facebook, fostul ministru îl numește pe Pîslaru „obraznic” și „incompetent” și îl acuză de pierderi pe PNRR, inclusiv pe un jalon despre care spune că ar fi generat o diminuare de 65 milioane euro (aprox. 325 milioane lei). Câciu susține, totodată, că Pîslaru „a pierdut în jur de 7,4 miliarde euro” din PNRR și contestă afirmațiile potrivit cărora ar fi fost „recuperate” sume în cadrul cererii de plată nr. 3, menționând explicit o valoare de 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) la care face referire în postare. „Incompetentul obraznic de astăzi a reușit să piardă 65 milioane de euro din acest jalon! De fapt, Pîslaru a pierdut în jur de 7,4 miliarde euro din PNRR. (...) Și acum, după ce a pierdut bani din Cererea de Plata 3, ne spune ca „a recuperat” 350 milioane euro.” Context politic: schimbări la MIPE și moțiunea de cenzură Câciu plasează disputa și în succesiunea de miniștri la portofoliul fondurilor europene, afirmând că după el a urmat Marcel Boloș până în iunie 2025, iar apoi Dragoș Pîslaru din iunie 2025 până în prezent. El mai spune că l-ar fi avertizat public pe Pîslaru că va pierde bani din cererea de plată nr. 3. În același mesaj, Câciu leagă subiectul de moțiunea de cenzură și afirmă că, „de marți”, Pîslaru ar urma să fie „șomer”, menționând-o și pe Oana Gheorghiu. În material este indicat și faptul că Dragoș Pîslaru a răspuns acuzațiilor privind cererea de plată nr. 3, într-un articol separat al Mediafax, însă detaliile poziției sale nu sunt prezentate aici. [...]
Votul din 5 mai poate redesena majoritatea parlamentară , pe fondul negocierilor de ultim moment și al scenariilor de „partid-balama” care ar putea ține în viață Guvernul Bolojan, potrivit Euronews . În PSD, miza imediată este disciplina la vot pentru moțiunea de cenzură inițiată împreună cu AUR. Într-o ședință internă, conducerii din teritoriu i s-a cerut mobilizare și prezență maximă, pe fondul temerilor că o parte dintre semnatari ar putea lipsi sau că votul ar putea fi „invalidat” prin manevre procedurale, conform surselor citate. Liderul PSD Sorin Grindeanu și-a pus inclusiv demisia pe masă ca instrument de presiune internă. PSD: „buffer” de 10–12 voturi, ca plasă de siguranță Pentru a reduce riscul unor „defecțiuni” în ziua votului, social-democrații ar fi strâns deja o rezervă de 10–12 voturi de la alți parlamentari, susține jurnalistul Euronews Marius Vulpe, citând surse. În același timp, PSD pornește la vot cu cel puțin un absent anticipat, un parlamentar aflat în spital din cauza unei boli incurabile, potrivit numărătorii interne menționate în material. PNL: negocieri pentru a „sparge” votul și un scenariu de partid-balama De cealaltă parte, liberalii ar urma să negocieze „până în ultimul moment” pentru a împiedica demiterea premierului, inclusiv cu parlamentari din zona suveranistă (în special AUR) și cu aleși din PSD, potrivit unor surse liberale citate. Un element cu potențial de impact operațional în Parlament este scenariul construirii unei formațiuni de tip „partid-balama” , după modelul UNPR, care ar putea susține Guvernul atât la moțiune, cât și ulterior, într-un posibil guvern minoritar. Nucleul ar urma să fie format din parlamentari POT, „aproximativ 10–12”, care ar putea constitui baza unei noi grupări politice, conform aceleiași relatări. Presiune și în PNL: Bolojan mizează pe unitatea partidului Pentru Ilie Bolojan , pe lângă votul din 5 mai, o miză este menținerea unității PNL, în condițiile în care au apărut voci care ar susține continuarea colaborării cu PSD. Bolojan respinge această variantă, avertizând asupra costurilor politice pentru partid. Dacă PNL ar accepta o astfel de situație, ar urma soarta PNTCD. E greu să stai la masă cu cineva care de mai multe ori ți-a arătat că nu te respectă, că n-are niciun pic de respect. Nu văd niciun fel de problemă să fii în opoziție. Materialul notează și o vulnerabilitate internă pentru liberali: în sondaje, Bolojan ar sta „de două ori mai bine” decât scorul partidului, fiind descris de surse din conducere drept principala „locomotivă” electorală a PNL în perspectiva alegerilor din 2028. Ce urmează Soarta Guvernului se decide pe 5 mai , la votul din Parlament. Până atunci, ambele tabere își joacă șansele prin mobilizare, negocieri individuale și posibile repoziționări care pot schimba aritmetica majorității chiar în ziua moțiunii. [...]
Președintele Nicușor Dan duce la summitul CPE de la Erevan agenda de securitate democratică și energetică , cu discuții despre dezinformare, amenințări hibride și diversificarea aprovizionării cu gaze, potrivit Mediafax . Reuniunea Comunității Politice Europene (CPE) are loc duminică și luni, în capitala Armeniei. Summitul se desfășoară sub tema „Construind împreună viitorul: unitate și stabilitate în Europa” și continuă formula de organizare alternativă între state membre UE și state partenere, Armenia fiind gazda acestei ediții. Reziliență democratică: de la dezinformare la securitate cibernetică Nicușor Dan va co-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, masa rotundă „Reziliență democratică și amenințări hibride”. Pe agendă sunt incluse subiecte precum guvernanța democratică, combaterea dezinformării și a manipulării informaționale, securitatea cibernetică, apărarea, educația și monitorizarea evoluțiilor tehnologice, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale. În acest cadru, președintele României urmează să susțină nevoia unei abordări europene mai coordonate, cu instituții puternice și transparente și cu măsuri preventive împotriva dezinformării și interferențelor externe, pentru a evita transformarea vulnerabilităților actuale în riscuri structurale pe termen lung. Energie: discuție despre Coridorul Vertical de Gaze și securitatea regională În marja summitului, Nicușor Dan va găzdui o discuție informală despre impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale, cu participarea unor lideri din regiune. Conform informațiilor transmise, dialogul vizează rolul strategic al proiectului în: diversificarea surselor de aprovizionare, consolidarea rutelor de tranzit, creșterea rezilienței energetice a regiunii, în contextul geopolitic actual. Republica Moldova și cooperarea împotriva traficului de droguri La Erevan, președintele României va participa și la o reuniune a Grupului de Coordonare (Core Group) pentru Republica Moldova, mecanism informal de susținere a securității și rezilienței acesteia, inițiat în 2024 de România și Franța pentru a crește coerența sprijinului internațional. Totodată, Nicușor Dan va lua parte la o reuniune a Coaliției Europene Împotriva Drogurilor (ECAD), inițiativă lansată de Franța și Italia, la care România a aderat de la început. Reuniunea de la Erevan urmărește „operaționalizarea” obiectivelor coaliției, cu discuții despre combaterea traficului maritim și portuar, contracararea fluxurilor financiare ilicite (inclusiv spălarea banilor și corupția), reducerea traficului de droguri sintetice și o abordare integrată care include și dimensiunea sănătății publice. Context: ce este Comunitatea Politică Europeană CPE este un forum de dialog la nivel de șefi de stat și de guvern, inițiat în 2022 de Franța, care reunește state membre UE și state partenere, cu accent pe securitate, stabilitate și prosperitate la nivel continental. [...]
Stabilitatea politică de la Roma intră într-o fază decisivă până în 2027 , după ce guvernul condus de Giorgia Meloni a devenit al doilea cel mai longeviv din istoria Republicii Italiene, potrivit Agerpres . Pragul este relevant într-o țară cunoscută pentru schimbări frecvente de executiv, iar miza imediată este încheierea mandatului în 2027. Guvernul Meloni a ajuns la 1.288 de zile de mandat, fiind depășit doar de al doilea guvern al lui Silvio Berlusconi (2001–2005), care a durat 1.412 zile. În cei 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Italia a avut 68 de guverne, „aproape toate” prăbușindu-se prematur, notează materialul. Premierul a comentat pe Instagram că nu vede această bornă drept o realizare, ci drept o responsabilitate mai mare față de italieni, și a transmis că va continua „cu hotărâre”, având ca „busolă” interesul național. Ce urmează până la finalul mandatului Meloni se află în ultima parte a mandatului, care „ar trebui” să se încheie în vara lui 2027, fiind susținută în coaliție de Liga (Matteo Salvini) și Forza Italia. Meloni a preluat conducerea guvernului în octombrie 2022, devenind prima femeie premier a Italiei, după victoria electorală obținută în coaliție cu cele două partide de dreapta. Semne de presiune internă, în ciuda „liniștii” politice Deși executivul a funcționat pe fondul unei „liniști interne rare”, în ultima perioadă a înregistrat și dificultăți, potrivit aceleiași surse, între care: eșecul reformei constituționale a sistemului judiciar; demisii ale unor oficiali de rang înalt, inclusiv ministrul turismului, Daniela Santanch, și ministrul culturii, Gennaro Sangiuliano. [...]
