Știri
Știri din categoria Politică
Marine Le Pen încearcă să reducă riscul de șoc politic pentru UE și spune că nu ia în calcul scoaterea Franței din Uniunea Europeană, dar promite „schimbări” dacă va câștiga alegerile prezidențiale din 2027, potrivit G4Media. Mesajul vine în contextul în care candidatura ei depinde de o decizie a instanței așteptată în iulie.
Le Pen a afirmat, la un eveniment de campanie în nordul Franței, că nu urmărește un „Frexit”, însă intenționează să „lupte democratic” pentru a schimba orientările politice ale UE.
„Nu luăm în considerare să ieşim, dar vom lupta democratic pentru a schimba orientările politice ale Uniunii Europene.”
Lidera Adunării Naționale (RN) așteaptă hotărârea instanței în apel, după o decizie judecătorească din 2025 care i-a interzis accesul la funcții alese timp de cinci ani, pentru utilizarea abuzivă a fondurilor Parlamentului European.
Dacă apelul îi este favorabil, Le Pen ar putea candida pentru a-i succede lui Emmanuel Macron în 2027. Dacă nu, ar urma să îi „predea ștafeta” lui Jordan Bardella, în vârstă de 30 de ani, europarlamentar și protejatul său politic.
Atât Le Pen, cât și Bardella sunt considerați favoriți în „majoritatea scenariilor” din sondaje, conform informațiilor citate. În același timp, doar Edouard Philippe – fost prim-ministru conservator și actual primar al orașului Le Havre – ar avea în prezent șanse mari într-un ipotetic tur doi al prezidențialelor.
Recomandate
Premierul desemnat Luca Niculescu pune pe agenda imediată prețurile la energie și protejarea puterii de cumpărare , în timp ce își finalizează programul de guvernare și se pregătește de consultările cu partidele parlamentare, potrivit Wall-Street . Mesajul vine într-un moment în care presiunea facturilor, odată cu apropierea iernii, devine un test de politici publice cu impact direct în economie și în costurile companiilor. Niculescu spune că, dincolo de negocierile politice, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și pornește de la așteptările populației privind felul în care sunt cheltuiți banii publici și capacitatea de a face față scumpirilor. Într-o postare pe Facebook, citată de Agerpres, acesta a punctat că „facturile nu așteaptă calendarul politic” și că este nevoie de răspunsuri la problema prețurilor la energie. Pe lista de preocupări menționate de premierul desemnat se află: creșterea economică; protecția puterii de cumpărare; măsuri de relansare pentru mediul de afaceri; îmbunătățirea colectării veniturilor publice și atenție la cheltuirea banului public. Program „realist” și consultări cu partidele Niculescu afirmă că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”, susținând ideea de continuitate acolo unde politicile funcționează și de corectare a ceea ce nu funcționează. El spune că va ține cont de prioritățile diferite ale partidelor și că rolul său este să le „unească într-un program realist”, pe care intenționează să îl prezinte public după discuții. Desemnarea lui Luca Niculescu ca premier a fost anunțată de președintele Nicușor Dan la finalul consultărilor cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament, mai notează publicația. [...]
George Simion spune că AUR e aproape să guverneze singur , iar mesajul are o miză directă de încredere pentru mediul economic: liderul partidului afirmă că, din discuțiile purtate de oficiali AUR cu investitori străini, ar fi rezultat că „nu are nimeni nicio problemă” cu venirea formațiunii la guvernare, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, în contextul poziționării AUR față de formulele de guvernare. Simion a susținut că partidul nu va vota „guverne din care nu facem parte” și a argumentat că, în lipsa unui premier „deplin”, nu ar putea fi făcute „cheltuieli nesăbuite”. Mesajul către investitori: „nu are nimeni nicio problemă” În intervenția sa, președintele AUR a spus că reprezentanți ai partidului au discutat cu investitori străini și că, în urma acestor discuții, concluzia ar fi fost una favorabilă pentru AUR din perspectiva acceptabilității la guvernare. Afirmația nu este însoțită, în relatarea news.ro, de detalii despre cine au fost investitorii, când au avut loc discuțiile sau ce teme au fost abordate, astfel că nu poate fi evaluată independent dimensiunea sau relevanța acestor contacte. Ținta politică: guvern pe patru ani, cu majoritate Simion a prezentat drept „singura soluție” pentru stabilizarea țării și pentru „măsuri de redresare economică” formarea unui guvern pe patru ani, susținut de o majoritate parlamentară. Totodată, el s-a declarat convins că AUR va ajunge la guvernare și a formulat explicit perspectiva unei guvernări fără parteneri. „Astăzi mai avem puțin și ajungem să guvernăm singuri, și e o problemă de timp, o problemă de timp.” Context: referirea la demiterea lui Ilie Bolojan În aceeași intervenție, liderul AUR a făcut referire la Ilie Bolojan, despre care a spus că a fost „demis în mai”, susținând că ar fi preferabil „fără niciun premier” decât un „premier Bolojan”. News.ro nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre procedura sau contextul politic la care se referă Simion, dincolo de această afirmație. [...]
Deși a câștigat alegerile în Saxonia-Anhalt, AfD nu are încă o majoritate pentru a guverna , iar blocajul arată limitele „cordonului sanitar” („firewall”) prin care partidele tradiționale din Germania refuză cooperarea cu extrema dreaptă, potrivit Reuters . La prima ședință a noului parlament regional, la Magdeburg, formațiunea Alternativa pentru Germania (AfD) a intrat în legislativ după victoria din 6 septembrie, însă a rămas la trei mandate de majoritatea absolută pe care candidatul său, Ulrich Siegmund, o viza. Siegmund a spus înaintea ședinței că urmărește să obțină sprijinul parlamentului pentru a deveni premier al landului într-un prim tur de vot care, potrivit lui, ar urma să aibă loc abia în decembrie, fără să ofere detalii despre cum ar construi această susținere. „Firewall”-ul ține AfD departe de executiv Impulsul electoral al AfD se lovește, din nou, de refuzul partidelor mainstream de a negocia cu formațiunea, o politică descrisă în Germania drept „firewall”. Reuters notează că AfD, fondată în 2013 ca mișcare eurosceptică, și-a extins baza de susținere prin opoziția tot mai dură față de imigrație, mai ales după valul de refugiați din 2015. În paralel, opoziția civică rămâne vizibilă: aproximativ 400 de protestatari s-au adunat pașnic în fața parlamentului regional, au citit cu voce tare Constituția Germaniei și au afișat un banner cu mesajul „Fără cooperare cu extrema dreaptă”. Victorie simbolică: AfD obține pentru prima dată președinția unui parlament regional Chiar și fără o cale clară spre guvernare, AfD a obținut o victorie simbolică: Tobias Rausch, un antreprenor imobiliar în vârstă de 35 de ani și apropiat al lui Siegmund, a fost ales președinte al parlamentului regional cu sprijinul formațiunii de stânga populistă BSW. Este primul membru AfD care ajunge într-una dintre cele mai înalte funcții dintr-o legislatură de land. În discursul inaugural, Rausch a cerut colaborare între parlamentari și a spus că „zilele cordoanelor sanitare politice ar trebui să fie de domeniul trecutului”. BSW, singurul potențial sprijin, dar fără coaliție Votul a fost urmărit și ca test al relației cu BSW, singurul partid care nu a exclus explicit cooperarea cu AfD, deși a respins ideea intrării într-o coaliție. BSW a anunțat că s-ar abține la un vot pentru Siegmund ca premier, scenariu care ar putea deschide calea unei guvernări minoritare AfD „tolerate” pasiv de BSW, după un model văzut în landul vecin Turingia. Siegmund a respins anterior o astfel de formulă, pe motiv că l-ar face prea dependent de un partid mai mic. Siegmund a evocat și posibilitatea unor noi alegeri dacă nu obține majoritatea necesară din prima încercare. În votul secret pentru președinția parlamentului regional, Rausch a primit 48 de voturi, peste totalul cumulat al AfD și BSW (44), ceea ce sugerează sprijin și din partea a cel puțin patru parlamentari din alte partide, potrivit calculelor Reuters. De ce contează Evoluțiile din Saxonia-Anhalt alimentează presiunea politică asupra guvernului cancelarului Friedrich Merz , după ce AfD a avut rezultate puternice și în alte două alegeri regionale din septembrie. În același timp, impasul din jurul formării guvernului arată că, în pofida creșterii electorale, accesul AfD la puterea executivă rămâne condiționat de capacitatea de a rupe izolarea politică sau de a găsi formule de sprijin parlamentar fără coaliție. [...]
AUR susține că există o majoritate pentru alegeri anticipate , iar partidul consideră „improbabilă” susținerea unui Guvern condus de Luca Niculescu, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , vine în contextul consultărilor de la Palatul Cotroceni și indică o posibilă prelungire a incertitudinii politice, cu efect direct asupra predictibilității deciziilor guvernamentale. Peiu a spus că i-a comunicat președintelui Nicușor Dan că AUR „are o majoritate, care poate fi probată, pentru alegeri anticipate”. Într-o conferință de presă la Parlament, senatorul a susținut că, „din ce spun partidele politice”, ar exista o majoritate în acest sens. Semnal politic: AUR exclude sprijinul pentru Guvernul Niculescu În aceeași declarație, Peiu a afirmat că este „improbabil” ca AUR să susțină Guvernul Niculescu, folosind o formulare prin care a echivalat această posibilitate cu „probabilitatea zero”. Disputa cu președintele, pe tema stabilității financiare și a relațiilor externe Peiu a relatat că întâlnirea de luni de la Cotroceni „ar fi trebuit să fie niște consultări”, dar, în versiunea sa, acestea nu ar fi avut loc deoarece i-a cerut președintelui să își justifice afirmațiile făcute anterior. Senatorul AUR a contestat acuzația că formațiunea ar pune în pericol stabilitatea financiară a statului, argumentând că AUR nu a fost la guvernare și invocând un „program de ieșire din criză” care ar include reduceri ale cheltuielilor bugetare „cu un procent în fiecare an pentru următorii patru ani”. Totodată, Peiu a afirmat că, în documentele partidului, AUR ar stipula respectarea „cu strictețe” a tratatelor care definesc orientarea euro-atlantică a României: Tratatul NATO, Tratatul Uniunii Europene și Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. În context, Agerpres amintește că președintele Nicușor Dan a declarat săptămâna trecută că o prezență a AUR la guvernare ar afecta relația cu partenerii României, atât pe componenta de securitate, cât și pe cea legată de Uniunea Europeană. [...]
PSD contestă politic desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, ceea ce complică formarea unei majorități și calendarul guvernării , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că numirea „nu este neconstituțională”, dar partidul se declară „extrem de dezamăgit” de decizia președintelui Nicușor Dan de a nu-i încredința mandatul. Grindeanu a afirmat că, în discuțiile de la Cotroceni, a cerut explicit mandatul de prim-ministru și că se aștepta ca „după patru premieri de dreapta” să existe „șansa celor care au câștigat alegerile”, respectiv PSD. În același timp, liderul social-democrat a insistat că desemnarea lui Niculescu nu încalcă legea sau Constituția. Miza politică: PSD își delimitează poziția față de președinte și de noul premier desemnat În declarațiile de la sediul central al PSD, Grindeanu a respins ideea unor „înțelegeri” între PSD și Nicușor Dan, susținând că astfel de scenarii au fost folosite pentru a „justifica incompetența” și „rezultate dezastruoase”. El a interpretat decizia de desemnare ca dovadă că nu a existat „niciodată vreo înțelegere” între președinte și PSD. Totodată, Grindeanu a spus că nu i-a cerut explicații președintelui pentru faptul că nu a fost desemnat premier. Contextul invocat de Grindeanu: o succesiune de opțiuni „de dreapta” Liderul PSD a enumerat mai multe nume pe care președintele le-ar fi desemnat sau încercat anterior pentru funcția de premier: Ilie Bolojan, Eugen Tomac, Veștea și Siegfried Mureșan, pe care i-a caracterizat drept „de dreapta”. Despre Luca Niculescu, Grindeanu a spus că este „dincolo de vreo culoare politică”. În acest cadru, Grindeanu a concluzionat că, deși situația nu este „în afara Constituției”, în PSD există „dezamăgire” și „un soi de revoltă” față de opțiunea președintelui. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu vrea ca reformele făcute pentru aderarea la OCDE să devină bază pentru programul de guvernare , mizând pe continuitate și pe un nou consens politic între partide, potrivit Mediafax . Miza practică este păstrarea unui cadru de reforme deja pornit, cu efecte directe în zone precum fiscalitatea, companiile de stat și piața muncii. Niculescu a transmis că cei patru ani în care a coordonat procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) i-au oferit „o radiografie” a statului român, de la economie și administrație până la educație și sănătate. În această logică, el susține că reformele ar trebui construite pe date și pe realitatea din teren, „pentru oameni”. Ce înseamnă, concret, „baza” programului de guvernare În mesajul citat de Mediafax, Luca Niculescu afirmă că procesul de aderare la OCDE a generat deja „peste 100 de reforme” în România și că acestea ar trebui continuate și integrate în viitorul program de guvernare. „Vreau ca această muncă să continue și să devină una dintre bazele programului de guvernare. Nu pentru că o recomandă OCDE, ci pentru că sunt idei bune pentru România, evaluate și testate în unele dintre cele mai performante economii ale lumii.” El indică explicit domenii pe care le-a avut în vedere în perioada coordonării procesului: economia, administrația, educația, sănătatea, companiile de stat, piața muncii și fiscalitatea. Apelul la consens politic și ce urmează Niculescu pune accent și pe consensul politic care ar fi existat până acum în jurul obiectivului de aderare la OCDE și spune că ar vrea ca aceeași abordare să fie păstrată în negocierile pentru viitorul Guvern, în jurul „unui program realist”. Premierul desemnat a fost nominalizat luni, 5 octombrie, de președintele Nicușor Dan, după consultările de la Palatul Cotroceni , fiind a patra nominalizare pentru funcția de premier, iar marți a fost semnat decretul de desemnare, mai notează Mediafax. [...]
