Știri
Știri din categoria Politică
Sprijinul PPE pentru Ilie Bolojan ridică miza politică a reformelor legate de PNRR și deficit în plină criză a coaliției, pe fondul acuzațiilor că PSD s-ar opune măsurilor convenite și ar pune în pericol finanțarea europeană, potrivit Adevărul.
Manfred Weber, președintele Partidului Popular European (PPE), spune că a avut o discuție telefonică „excelentă” cu premierul României, Ilie Bolojan, pe care l-a felicitat pentru măsurile din primele luni de mandat. În mesajul redat de publicație, Weber afirmă că Bolojan ar fi reușit „într-un timp foarte scurt” să reducă deficitul bugetar, să stabilizeze economia și să inițieze reforme considerate esențiale la nivel european.
„Am avut o conversație telefonică excelentă cu Ilie Bolojan, prim-ministrul României. L-am felicitat pentru obținerea de rezultate concrete într-o perioadă atât de scurtă de timp. A luat măsuri pentru a reduce deficitul, a stabilizat economia și a demarat reforme esențiale.”
Weber mai susține că a fost adoptat un buget „responsabil”, susținut de investiții strategice finanțate în special prin fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În același mesaj, liderul PPE leagă disputa politică internă de riscuri directe pentru finanțarea europeană, afirmând că PSD „s-a îndepărtat de angajamentele pro-europene” și că ar fi început să se opună unor măsuri convenite în coaliție, inclusiv celor privind „consolidarea economiei românești și creșterea rezistenței acesteia”.
„Acum se opune chiar măsurilor convenite în cadrul coaliției de guvernare: consolidarea economiei românești și creșterea rezistenței acesteia, în beneficiul cetățenilor, punând totodată în pericol finanțarea prin PNRR.”
Weber avertizează că pierderea „miliardelor de euro” din finanțările UE, din „raționamente populiste”, ar fi „o lovitură majoră” pentru democrația și stabilitatea României, conform textului citat de Adevărul.
Liderul PPE îl descrie pe Bolojan drept unul dintre liderii europeni care „au obținut rezultate la toate prioritățile PPE” și îi laudă „curajul și determinarea” de a continua mandatul, invocând un „puternic simț al responsabilității” și continuarea reformelor și modernizării începute „acum 10 luni”.
Totodată, Weber afirmă că premierul României ar avea „sprijinul deplin al partenerilor europeni” pentru continuarea reformelor și consolidarea stabilității economice, în contextul mai larg al războiului din Ucraina, al presiunilor energetice și al creșterii extremismului în Europa.
Recomandate
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier scoate la suprafață o fractură în PNL , după ce numirea făcută de Nicușor Dan a venit „pe nepregătite” pentru conducerea partidului, potrivit HotNews . Contextul amplifică tensiunile interne: presa locală din Brașov scria încă din aprilie despre o pregătire „în secret” a lui Veștea pentru funcția de prim-ministru, în jurul unei grupări din partid. Publicația locală BizBrașov relata pe 30 aprilie că „gruparea Thuma” din PNL îl pregătește pe Adrian Veștea „să devină viitorul premier al României într-o viitoare guvernare PSD – PNL – UDMR”. Câteva zile mai târziu, pe 5 mai, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, conform unui material HotNews despre votul din Parlament. Ce indică episodul despre raportul de forțe din PNL În relatarea BizBrașov , Veștea este descris ca fiind „unul din apropiații lui Hubert Thuma ”, președintele PNL Ilfov, prezentat drept unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan în interiorul partidului. Publicația locală mai susține că Thuma ar fi fost „propteaua” care l-a ajutat pe Veștea să ajungă prim-vicepreședinte, prin înțelegeri cu grupări din Cluj și Ilfov pentru a urca în ierarhia liberalilor. Reacții: conducerea PNL spune că nu a fost informată HotNews notează că Adrian Veștea a fost desemnat premier „astăzi” de Nicușor Dan, iar conducerea PNL nu se aștepta la acest anunț. Ilie Bolojan a declarat că nu a fost informat, iar Ciprian Ciucu a vorbit despre „complot, ingerință, trădare”, potrivit relatării publicației. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de program și de o formulă „pro-occidentală”, după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier , iar partidul reclamă că nominalizarea a fost făcută fără consultări prealabile, potrivit Ziarul Financiar . Deputatul PSD Mihai Fifor a spus că desemnarea lui Veștea este „un moment important” în procesul de formare a viitorului guvern și de conturare a unei majorități parlamentare stabile, într-un context politic pe care îl descrie drept „dificil”. Ce transmite PSD: sprijin, dar cu rezerve și condiții În declarația citată, Fifor afirmă că „obiectivul prioritar” al PSD rămâne susținerea unei guvernări pro-occidentale, bazate pe un parteneriat „solid și transparent”. În același timp, el reiterează rezervele exprimate anterior față de „orice formulă de guvernare” care ar presupune participarea lui Ilie Bolojan . „Reiterăm ferm susţinerea pentru acest parcurs, însă menţinem rezervele exprimate anterior cu privire la orice formulă de guvernare care ar presupune participarea domnului Ilie Bolojan.” Următorul pas: evaluarea programului și decizia în forurile de conducere PSD spune că așteaptă prezentarea programului de guvernare și a priorităților asumate de premierul desemnat, iar „evaluarea finală” va ține cont de compatibilitatea programului cu valorile partidului, angajamentele pro-occidentale și capacitatea de a răspunde „provocărilor economice și sociale”. Fifor mai afirmă că, întrucât nominalizarea a fost făcută fără consultări prealabile cu PSD, partidul va convoca forurile de conducere pentru a analiza propunerea și implicațiile politice. [...]
UDMR spune că a fost scos din ecuația consultărilor pentru noul premier desemnat , iar această ruptură de coordonare complică aritmetica politică necesară formării rapide a unui Guvern cu majoritate, într-un moment în care România funcționează cu un Cabinet interimar, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a declarat la Digi24 că formațiunea nu a fost consultată de președinte înainte de desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea Guvernului și că vestea i-a luat prin surprindere. UDMR urmează să decidă ce poziție adoptă, după o consultare internă. „Ne-a luat prin surprindere, nu pot exprima acum o poziție, urmează să ne consultăm astăzi într-o ședință în forul statutar și vom vedea ce vom face”, a spus Csoma Botond. Ce spune UDMR despre consultări și pașii următori Csoma Botond a afirmat că președintele UDMR, Kelemen Hunor, „nu a fost informat, consultat” cu privire la desemnare și că a aflat după apariția informației în presă. În acest context, UDMR a convocat consiliul de conducere duminică, la ora 18.00, pentru a stabili o poziție. Întrebat ce ar face UDMR dacă i s-ar propune portofolii ministeriale, liderul deputaților a spus că decizia nu se reduce la acceptarea unor ministere, ci ține de o analiză mai amplă: ce susținere are premierul desemnat și pe cine intenționează să includă în viitorul Executiv. Context: eșecul strângerii de sprijin și presiunea unui Guvern funcțional În intervenția sa, Csoma Botond a mai spus că se bănuia că Eugen Tomac va renunța la mandat, întrucât nu ar fi reușit să adune suficient sprijin pentru un Guvern condus de el. UDMR se aștepta la noi consultări pentru desemnarea unei alte persoane care să încerce formarea Cabinetului. Întrebat dacă președintele Nicușor Dan ar încălca Constituția prin această nominalizare, Csoma Botond a evitat o evaluare de natură constituțională, dar a punctat urgența politică: România are nevoie de un Guvern, iar prelungirea interimatului nu este o opțiune pe termen nedefinit. [...]
Clotilde Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Adrian Veștea ca premier ar putea prelungi instabilitatea politică, cu efecte directe asupra încrederii în economie și asupra predictibilității guvernării , potrivit Wall-Street . Într-un mesaj critic, Armand susține că România are nevoie de o formulă de conducere care să genereze credibilitate, nu de „compromisuri” rezultate din negocieri interne de partid. În contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare, Armand spune că nominalizarea lui Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă decât o soluție pentru România” și acuză existența unor „jocuri de culise” în PNL, care ar pune calculele politice înaintea interesului public. Miza invocată: încrederea economică și stabilitatea politică Armand leagă direct alegerea viitorului premier de riscurile economice și de securitate din regiune, argumentând că România ar avea nevoie de un șef al Executivului capabil să genereze „încredere, reforme și stabilitate”. În același timp, ea critică ideea unei nominalizări „de compromis”, despre care afirmă că ar servi interesele unor lideri de partid „care se tem de schimbare”. Printre vulnerabilitățile pe care spune că ar trebui să le ia în calcul partidele în negocieri, Armand enumeră: „recesiunea nedeclarată oficial” (formularea îi aparține); problemele legate de ratingul de țară; conflictele din apropierea granițelor României; nevoia de stabilitate politică și continuarea reformelor. „Suntem într-o recesiune nedeclarată oficial, stăm destul de rău și la rating de țară, avem conflicte la graniță.” Scenariul politic: majoritate cu reforme vs. negocieri PNL–PSD În viziunea sa, prioritatea ar trebui să fie construirea unei majorități „în jurul reformelor”, împreună cu Ilie Bolojan și USR, nu o înțelegere între PNL și PSD. Armand afirmă că anumite grupări din PNL ar prefera negocieri interne și o formulă care să mențină relația politică PNL–PSD. „În loc să construiască o majoritate solidă în jurul reformelor, alături de Ilie Bolojan și USR, anumite grupări din PNL (…) par hotărâte să repete exact scenariul din 2021: jocuri de culise, orgolii și calcule de partid puse înaintea interesului public.” Într-o formulare dură, Armand acuză că o astfel de direcție ar urmări conservarea actualului sistem de putere. „Să fure liniștiți în continuare alături de PSD. Ăsta e visul suprem al uselismului.” Ce urmează, potrivit lui Armand: risc de reluare a crizei din 2021 Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Veștea ar putea avea ca efect excluderea lui Ilie Bolojan și a USR din viitoarea formulă de guvernare, ceea ce – în opinia ei – ar putea relansa tensiunile politice similare celor din 2021, când conflictele din coaliție au dus la ruperea alianței și la instabilitate prelungită. „Dacă această mutare urmărește scoaterea lui Ilie Bolojan și a USR din ecuația guvernării, atunci asistăm la reluarea unui film prost pe care românii l-au mai văzut. Iar finalul lui a fost unul pe care l-am plătit cu toții.” În concluzie, mesajul lui Armand pune accent pe riscul ca negocierile politice și o nominalizare contestată să adâncească impredictibilitatea, într-un moment în care – susține ea – economia și contextul regional ar cere o conducere care să consolideze încrederea. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]
PNL ia în calcul să conteste la CCR desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, ceea ce poate bloca procedura de formare a Guvernului , pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan nu a reluat consultările formale cu partidele, prevăzute de Constituție, potrivit G4Media . Liberalii ar urma să decidă dacă sesizează Curtea Constituțională după întoarcerea liderului partidului, Ilie Bolojan, din Republica Moldova, conform informațiilor publicației. Miza este una de procedură constituțională: Articolul 103 prevede consultări cu partidele înainte de desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, iar Nicușor Dan nu ar fi organizat astfel de consultări înainte de nominalizarea lui Veștea. Președintele a anunțat duminică dimineață că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul și că l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de premier. Ultimele consultări formale ale președintelui cu partidele ar fi avut loc înainte de desemnarea lui Tomac. Pe ce se bazează potențiala sesizare la CCR Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, a susținut într-o postare pe Facebook că președintele nu putea desemna un nou candidat fără reluarea consultărilor cu partidele, invocând obligația de „loialitate și bună credință” în procedura de formare a Guvernului și ideea că președintele nu poate face „desemnări discreționare”. În același mesaj, Neacșu arată că PNL, având președinția Senatului, poate sesiza Curtea Constituțională. Cine poate sesiza Curtea și ce efect are decizia PNL ar putea sesiza CCR pe două rute menționate în articol: prin Mircea Abrudean, președintele Senatului; printr-o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan, în baza procedurilor prezentate de CCR pe site-ul oficial. În cazul unei sesizări, Curtea pronunță o decizie cu votul majorității judecătorilor, publicată în Monitorul Oficial, iar autoritățile implicate trebuie să se conformeze, deciziile CCR având caracter general obligatoriu, potrivit prevederilor citate din Constituție (art. 147 alin. 4). Dacă PNL va merge sau nu la CCR rămâne, deocamdată, o decizie politică internă, care – în funcție de rezultat – poate transforma rapid desemnarea premierului într-un conflict juridic între autorități, cu efect direct asupra calendarului de instalare a noului Guvern. [...]
