Știri
Știri din categoria Politică
O discuție surprinsă pe camere la G7 arată cât de mult își calibrează liderii europeni relația cu Donald Trump, într-un moment în care sprijinul pentru Ucraina și negocierile de pace cu Rusia depind și de implicarea Washingtonului, potrivit Mediafax.
Imaginile au fost surprinse marți, la sosirea lui Volodimir Zelenski la Evian-les-Bains, în cadrul summitului liderilor G7, într-o transmisiune live a televiziunilor franceze. În înregistrare, Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron discută despre cum să interacționeze cu președintele american Donald Trump, iar materialul este atribuit de Mediafax publicației Politico.
Macron a fost auzit întrebându-l pe Zelenski dacă are programată o întâlnire bilaterală cu Trump, în timp ce cei doi se plimbau pe terenul Hôtel Royal. Răspunsul lui Zelenski nu a putut fi auzit, iar ulterior, când își dau seama că microfoanele sunt deschise, ambii își reduc volumul vocii. Mai târziu în aceeași zi, Trump a anunțat o întâlnire improvizată unu-la-unu cu Zelenski.
Potrivit articolului, schimbul de replici nu dezvăluie „niciun mare secret”, dar este prezentat ca un nou exemplu al modului în care liderii europeni își coordonează atent relațiile cu Trump, mai ales în ceea ce privește Ucraina.
În același context, Macron a fost auzit separat spunând că întâlnirea sa cu Trump a fost „dificilă”. Mediafax notează și că presiunea este asupra președintelui francez pentru a-l menține pe liderul american implicat, astfel încât să nu părăsească reuniunea înainte de finalizarea discuțiilor, așa cum s-a întâmplat anul trecut, când Trump a plecat mai devreme de la G7 din Canada pentru a gestiona tensiunile dintre Iran și Israel.
Pentru a-l ține aproape de agenda europeană, Macron l-a invitat pe Trump la o cină miercuri seara, la Palatul Versailles, pentru a marca 250 de ani de la aniversarea Statelor Unite.
În paralel, unii oficiali europeni se declară îngrijorați că, după încheierea unui acord cu Iranul, Trump ar putea încerca să preia din nou controlul asupra negocierilor de pace din Ucraina, ceea ce ar putea marginaliza europenii și complica strategia lor de a pune presiune pe Rusia și de a sprijini Ucraina, mai arată materialul citat de Mediafax.
Recomandate
Viktor Orbán acuză noul guvern din Ungaria că a început „jefuirea sistematică” prin măsuri care ar crește costurile creditelor și ar pune presiune pe populație , potrivit Profit . Miza politică a mesajului este una cu efect economic direct: fostul premier leagă schimbările de politică publică de scumpirea finanțării pentru gospodării și cere mobilizare împotriva deciziilor executivului condus de partidul Tisza . Într-un interviu pentru portalul index.hu, liderul Fidesz a comparat primele măsuri ale guvernului său din 2010 – impozitarea băncilor și folosirea veniturilor „pentru oameni” – cu primele decizii ale actualului guvern, pe care le descrie ca fiind în defavoarea populației. În prim-plan a pus eliminarea plafonării ratei dobânzii la creditele ipotecare, pe care a rezumat-o drept o măsură care „ia bani de la oameni”. Ținta: dobânzile la creditele ipotecare și pactul UE privind migrația Orbán a cerut partidului său să forțeze guvernul să renunțe la două direcții pe care le consideră problematice: implementarea pactului Uniunii Europene privind migrația ; eliminarea plafonării ratei dobânzii la creditele ipotecare. În același timp, a criticat propunerile de reducere a salariilor primarilor și parlamentarilor, pe care le-a numit „ipocrizie” și „propagandă comunistă grosolană”, argumentând că administrația are nevoie de funcționari publici calificați, atrași prin salarii competitive, nu prin tăieri, relatează Agerpres. „Jefuirea sistematică” și apelul la o „mișcare patriotică” Potrivit lui Orbán, „jefuirea sistematică” a țării ar fi început și ar urma să devină „clar vizibilă” până în toamnă, însă susține că populația va tolera situația „în tăcere”. În acest context, fostul premier a vorbit despre lansarea unei „mișcări patriotice serioase” pentru a „preveni jefuirea” Ungariei. Răspuns la acuzațiile de corupție și planuri pentru Fidesz Orbán a respins acuzațiile de corupție care vizează foști responsabili ai administrației sale, susținând că este o „dinamică normală” după o înfrângere electorală. El a mai spus că „insinuările, zvonurile și calomniile” au fost eficiente în campanie, în timp ce răspunsurile „bazate pe fapte” nu au avut același impact, admițând că Fidesz nu a găsit „calea corectă” și nu a fost suficient de inovator în „mobilizarea online”. În privința viitorului partidului, Orbán a invocat nevoia de înnoire și întinerire, afirmând că schimbarea generațională a început deja în grupul parlamentar. A explicat că nu și-a ocupat locul în parlament și că a preluat conducerea partidului doar pentru un an, „ca să rezolve problema Fidesz”, după care „tinerii membri pot prelua conducerea”. [...]
Victor Ponta a susținut că desemnarea lui Adrian Veștea ca premier de către președintele Nicușor Dan este constituțională , argumentând că șeful statului „trebuie să numească pe cineva” în condițiile în care partidele nu au venit cu o propunere, potrivit Știrile Pro TV . Intervenția vine pe fondul criticilor legate de o presupusă „intervenție” a președintelui în viața internă a PNL, partidul din care face parte Veștea, dar care nu i-ar fi dat acordul pentru nominalizare. Miza politică imediată este una de reglementare și funcționare instituțională : cât spațiu de manevră are președintele în desemnarea premierului atunci când partidele nu reușesc să coaguleze o propunere și o majoritate, iar scena politică rămâne blocată. Argumentul lui Ponta: președintele poate alege „din moment ce partidele n-au propus” Întrebat dacă este constituțional ca președintele să desemneze un premier fără acordul partidului din care acesta face parte, Ponta a răspuns că da, în condițiile în care partidele nu au înaintat o propunere. „E constituțional să aleagă pe cine dorește domnia sa, din moment ce partidele n-au propus...” Ponta a invocat și un episod din perioada în care Traian Băsescu ar fi discutat despre numirea lui Liviu Dragnea ca prim-ministru, dar „până la urmă” l-ar fi numit pe el. Instabilitatea guvernamentală, folosită ca argument politic În aceeași intervenție, Ponta a legat disputa de un tablou mai larg al instabilității politice, susținând că România a avut un număr foarte mare de prim-miniștri în ultimul deceniu. El a spus că, din perspectiva sa, Adrian Veștea ar fi „al 12-lea premier” de când a fost el prim-ministru „acum 11 ani”. „Suntem o țară de nebuni, trebuia să dăm faliment de mult, cu 12.. 11 prim-miniștri în 10 ani, e o nebunie.” Afirmația este prezentată ca opinie politică și nu este însoțită în material de o verificare a numărului exact de guverne sau mandate. Context: Ponta respinge acuzațiile că ar „rupe voturi” în Parlament Separat de tema desemnării premierului, Ponta s-a arătat iritat de comentariile unor „analiști politici” care ar susține că este folosit de PSD pentru a influența voturi în Parlament, în contextul în care se discută despre susținerea unui guvern. „Ăia nu-s analiști, ăia-s niște papagali care spun chestia asta.” Materialul amintește că Ponta s-a înscris recent în Grupul Parlamentar „Uniți pentru România” din Camera Deputaților și reia pe scurt traseul său politic: ales deputat în decembrie 2024 pe listele PSD și exclus din partid în martie 2025, după depunerea candidaturii la prezidențiale. [...]
AUR condiționează orice vot pentru Guvern de intrarea la putere și împinge scenariul anticipatelor , potrivit Adevărul . Prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , spune că formațiunea nu va susține prin vot un executiv din care nu face parte, iar singura variantă acceptată pentru participarea la guvernare ar fi una în care premierul este desemnat din interiorul AUR. Dungaciu a afirmat că, în acest moment, nu există discuții între AUR și președintele Nicușor Dan privind susținerea unui nou Executiv. Totodată, el a susținut că AUR nu a fost contactat pentru negocieri legate de o eventuală susținere parlamentară a Guvernului Veștea și că nu există „nicio comunicare” pe această temă între formațiune și celelalte partide. „Nu a fost nicio discuție cu partidul nostru, nu ne-a căutat nimeni ca să discute cu partidul nostru. Prin urmare, discuția din punctul nostru de vedere nu se pune.” Miza: majoritate parlamentară mai greu de construit fără voturile AUR Poziția anunțată de Dungaciu ridică o barieră explicită în ecuația parlamentară: AUR exclude sprijinul pentru un guvern minoritar sau majoritar dacă nu primește acces la guvernare și portofoliul de premier. În declarațiile sale, liderul AUR a insistat că această linie nu se schimbă, indiferent de formula propusă. „Nu se pune problema să votăm un guvern din care nu facem parte, că e minoritar, că e majoritar și lucrul ăsta nu se va schimba.” În același timp, Dungaciu a criticat partidele din actualul spectru guvernamental, pe care le-a descris ca fiind într-o stare de „improvizație politică”, susținând că nu au „nicio soluție în realitate”. Anticipatele, prezentate drept ieșire din blocaj, dar cu condiții procedurale AUR își reafirmă și susținerea pentru alegeri anticipate , pe care le consideră o soluție la blocajul politic. Dungaciu a argumentat că declanșarea anticipatelor presupune existența unui președinte „în funcție” și a spus că partidul nu ar vrea să „perturbe procesul” prin suprapunerea cu o eventuală suspendare a președintelui. El a precizat că decizia de a prioritiza anticipatele a fost luată în urma unui BNC (for intern al partidului) care „tocmai s-a încheiat” și a adăugat că AUR nu poate realiza singur acest demers, fiind necesar sprijinul și altor partide din Parlament pentru ca scenariul să aibă șanse de reușită. [...]
Votul pentru cabinetul Veștea poate declanșa o ruptură în PNL , cu efect direct asupra stabilității majorității și a felului în care se va reconfigura guvernarea în următoarele luni, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza imediată este dacă premierul desemnat Adrian Veștea trece de Parlament în condițiile în care partidul său a decis oficial să nu-i voteze echipa. În Biroul Executiv al PNL, liberalii au votat cu 41 la 13 împotriva susținerii cabinetului pe care urmează să îl propună Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan . Decizia de desemnare ar fi venit fără discuții prealabile cu reprezentanții PNL, pe fondul blocajului politic de o lună în care, susține analiza, niciun partid nu a vrut să-și asume guvernarea. Risc de excluderi și congres extraordinar În interiorul PNL, mai mulți șefi de filiale au cerut excluderea lui Veștea și convocarea unui congres extraordinar. Textul indică faptul că un prim-vicepreședinte nu poate fi exclus decât de Congres și că, dintre cei patru prim-vicepreședinți, trei ar putea ajunge pe lista de excluderi dacă votează un guvern pe care partidul a decis să nu-l susțină: Adrian Veștea Cătălin Predoiu Nicoleta Pauliuc Al patrulea prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu, este prezentat ca susținător al lui Ilie Bolojan. De ce contează votul din Parlament Analiza susține că „jocurile nu sunt încă făcute” și că o parte dintre parlamentarii liberali care erau gata să treacă în tabăra lui Veștea ar putea să se răzgândească după votul intern 41–13. În ecuație intră și voturile UDMR, precum și numărul liberalilor care ar putea migra între tabere. Textul conturează trei scenarii, în funcție de rezultatul votului din Parlament și de dinamica internă din PNL: Dacă guvernul Veștea trece , excluderile devin mai greu de realizat, iar Veștea ar urma să negocieze din poziția de prim-ministru, inclusiv în perspectiva congresului PNL. Nu este exclusă o ruptură , dar analiza amintește costul precedentului din 2021, când plecarea lui Ludovic Orban a dus la eșecul noii grupări de a intra în Parlament. Dacă guvernul Veștea nu trece (variantă considerată mai puțin probabilă în text), congresul ar rămâne esențial pentru stabilirea strategiei până la alegerile din 2028 și pentru definirea unor „linii roșii” interne. În plan politic mai larg, analiza apreciază că, pe termen scurt, Nicușor Dan ar câștiga confruntarea cu Ilie Bolojan dacă guvernul Veștea trece, însă pe termen lung președintele ar fi pierdut din susținerea electorală, în timp ce Bolojan ar fi devenit „liderul Opoziției democratice”, cu sprijin în creștere, în ciuda unor erori strategice ca premier. [...]
PNL își menține refuzul de a vota învestirea Guvernului Veștea, ceea ce prelungește blocajul politic și împinge discuția spre reluarea consultărilor la Cotroceni pentru o formulă „asumată” de majoritatea parlamentară, potrivit Agerpres . Secretarul general al PNL, Dan Motreanu , a transmis marți, după expirarea ultimatumului dat de partid premierului desemnat Adrian Veștea , că parlamentarii liberali nu vor susține votul de învestitură și îi cer acestuia să renunțe la nominalizare. Ultimatumul a expirat la ora 10:00. Într-o postare pe Facebook, Motreanu a invocat decizia Biroului Politic Național de a nu guverna cu PSD și a susținut că desemnarea lui Veștea ar fi fost făcută „în afara PNL”, fără consultarea partidului. El a avertizat că orice membru PNL care acceptă funcția de ministru sau prim-ministru fără mandat de partid va fi exclus. Miza imediată: reluarea consultărilor și scenariul unui guvern minoritar PNL cere președintelui României să convoace noi consultări pentru identificarea „unei soluții clare și asumate”. Motreanu a mai afirmat că opțiunile ar trebui analizate „transparent”, inclusiv varianta unui guvern minoritar, pe baza unui „acord național” care să asigure stabilitatea. Răspunsul premierului desemnat Adrian Veștea a anunțat marți dimineața, după expirarea ultimatumului, că nu își schimbă poziția și nu își va depune mandatul de premier desemnat. [...]
Declarația de avere a premierului desemnat Adrian Veștea indică un profil financiar fără datorii, cu economii și investiții în titluri de stat , un detaliu relevant pentru credibilitatea fiscală a viitorului Executiv, potrivit Digi24 . Veștea, contabil de profesie și liberal „de peste trei decenii”, a trecut prin mediul privat, învățământ și administrație locală, inclusiv 12 ani ca primar al orașului Râșnov, înainte de a ajunge la conducerea Consiliului Județean Brașov și de a fi propus pentru funcția de prim-ministru. Active imobiliare și bunuri: terenuri, două case și un apartament Conform informațiilor citate de Digi24 din playtech.ro, Adrian Veștea deține terenuri de circa 67.000 mp în zona Râșnovului (intravilane, agricole și forestiere), unele cumpărate și altele moștenite. În declarația de avere sunt menționate și: două case în Râșnov, una de 570 mp și alta de aproape 279 mp; un apartament de 51 mp în Brașov; un autoturism SUV fabricat în 2017 (Volkswagen Tiguan). Economii în lei și valută, plus titluri de stat; fără credite La finalul anului 2024, familia avea în bănci aproape 280.000 lei, peste 30.000 euro (aprox. 150.000 lei) și circa 20.000 dolari (aprox. 92.000 lei), potrivit aceleiași surse citate. În plus, apar investiții în titluri de stat în valoare de 200.000 lei. În declarația de avere, Digi24 notează că nu apar credite sau alte datorii. Venituri din funcții publice și din poziții în instituții financiare Veniturile declarate provin în principal din funcții publice. În ultima declarație de avere depusă, Veștea a trecut: peste 100.000 lei încasați ca șef al Consiliului Județean Brașov; aproape 84.000 lei ca ministru al Dezvoltării în guvernul Ciolacu; aproape 130.000 lei din perioada în care a fost membru în conducerea EXIM Banca Românească . Soția sa, Anca Daniela Veștea, funcționar la ANAF Brașov, a declarat venituri salariale de peste 82.000 lei. Familia a mai încasat venituri din chirii și dobânzi bancare, potrivit informațiilor preluate de Digi24. În contextul desemnării pentru funcția de premier, structura activelor (economii, titluri de stat) și absența datoriilor devin repere urmărite public, inclusiv pentru percepția de disciplină financiară a viitorului șef al Guvernului. [...]
