Știri
Știri din categoria Politică
Victoria opoziției TISZA în Ungaria primește rapid validare politică la nivel UE, prin mesaje publice de la lideri-cheie din Franța și Germania, într-un semnal că Budapesta ar putea reintra pe o traiectorie mai aliniată cu agenda europeană privind securitatea, competitivitatea și democrația, potrivit Profit.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, spune că a avut prima discuție telefonică cu Péter Magyar și descrie rezultatul ca o „victorie a participării democratice” și a „atașamentului poporului maghiar față de valorile Uniunii Europene”. Macron leagă explicit mesajul de obiective europene mai largi, invocând o Europă „mai suverană”, cu accent pe securitatea continentului, competitivitate și democrație.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, îl felicită la rândul său pe Magyar și transmite disponibilitatea de a lucra împreună. În mesajul său, Merz afirmă că „poporul maghiar a decis” și adaugă că așteaptă colaborarea pentru „o Europă puternică, sigură și, mai presus de toate, unită”.
În plan intern, Viktor Orbán și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare, iar Péter Magyar a anunțat că a fost felicitat telefonic de premierul în funcție. Orbán a descris rezultatul drept „clar”, a spus că este dureros pentru Fidesz și că partidul său „va servi Ungaria din opoziție”.
Publicația notează o proiecție după procesarea a peste 53% din voturi, care indică o majoritate consistentă pentru TISZA:
Separat, sunt menționate și rezultate din sondaje prezentate la finalul votului, care indicau TISZA la 54–55% (până la 57,1%) și Fidesz la 37,1–38%, cu Mi Hazank la 5%. Totodată, este semnalată o prezență istorică la vot, de peste 80%, iar secțiile s-au închis la ora 19.00 (20.00, ora României).
Magyar a declarat că este „optimist”, dar „precaut”, și a susținut că a primit „mii de informații” privind fraude electorale, avertizând că, după schimbarea guvernului, cei vinovați ar urma să fie trași la răspundere.
Recomandate
Valul de revolte din Franța riscă să împingă campania prezidențială din 2027 într-o zonă imprevizibilă , cu efecte directe asupra poziționării candidaților și asupra agendei de ordine publică, potrivit Politico . Jafurile și violențele din weekend au devenit rapid combustibil electoral: favorita extremei drepte, Marine Le Pen , încearcă să capitalizeze tema „legii și ordinii”, în timp ce Jean‑Luc Mélenchon (stânga radicală) este presat să se delimiteze de violențe, iar zona centristă caută o fereastră de relansare, cu condiția să se distanțeze de președintele Emmanuel Macron, criticat pentru reacția sa. Marine Le Pen: avantaj imediat, dar și risc de recul Le Pen primește un impuls pe termen scurt, inclusiv prin faptul că rivalii recunosc că episoadele de violență „beneficiază extrema dreaptă”, după cum a declarat eurodeputata de centru-dreapta Nathalie Loiseau. Le Pen s-a prezentat drept alternativa la actuala putere, cu un mesaj despre o „Franță pacificată”. În paralel, Jordan Bardella, liderul partidului său (Rassemblement National), a ridicat miza retorică, avertizând asupra escaladării jafului și susținând că „autoritățile se prăbușesc”. Totuși, Politico notează că haosul prelungit poate deveni o vulnerabilitate pentru un partid perceput de mult timp ca alimentând tensiunile sociale. Un consilier al lui Bardella, Charles‑Henri Gallois, respinge ideea că venirea la putere a partidului ar declanșa revolte, dar subiectul circulă deja în interiorul formațiunii. Mélenchon: între sprijinul pentru proteste și acuzațiile că alimentează violența Jean‑Luc Mélenchon este descris ca fiind „în defensivă”, încercând să păstreze echilibrul între susținerea protestatarilor și distanțarea de violențe. Politico arată că aleși ai stângii radicale au fost vizibili în blocade și în discursul privind presupuse abuzuri ale poliției, iar adversarii îl acuză că a încurajat furia din stradă care a degenerat în incendieri și jafuri. Un sondaj Cluster 17 realizat pentru Politico indică faptul că liderul de 75 de ani se află deja printre politicienii „cel mai frecvent respinși” în Franța. Luni, Mélenchon a contraatacat guvernul, acuzându-l că ar alimenta „dezordinea” prin acuzații la adresa grupărilor de ultra-stânga. Philippe și Glucksmann: oportunitate pentru centru, cu condiții Pentru Edouard Philippe, candidat de centru-dreapta și fost premier al lui Macron, revoltele sunt o problemă dublă: trebuie să se desprindă de imaginea președintelui, perceput ca reacționând insuficient, dar poate folosi criza pentru a-și întări profilul. Philippe l-a criticat public pe Macron după discursul televizat de duminică, spunând că ar fi preferat „decizii și inițiative” pentru restabilirea ordinii și că țara are nevoie de „cineva la comandă”. În același timp, un ministru citat anonim îl descrie drept „foarte prezidențial”, dar fără măsuri concrete. Raphaël Glucksmann, eurodeputat și recent desemnat candidat al centrului-stânga după primarele socialiștilor, încearcă să se diferențieze de Mélenchon printr-un mesaj mai dur față de violențe, spunând că este „insuportabil” ca „hoarde de jefuitori” să atace simboluri ale statului. Politico consemnează și o creștere în sondaje: un sondaj Elabe îl plasează între 15% și 16,5%, într-o zonă similară cu Mélenchon și Philippe, deși un ministru citat se așteaptă ca Glucksmann să atingă un vârf curând. Macron și răspunsul guvernului: măsuri locale și riscul unei crize prelungite Emmanuel Macron este criticat pentru discursul televizat în care, potrivit Politico, nu a anunțat măsuri concrete, deși a promis că cei care au „distrus” vor plăti și a cerut „răspunsuri clare” despre escaladarea protestelor. Luni, premierul Sébastien Lecornu a anunțat măsuri precum interdicții de circulație localizate, restricții de mișcare și interzicerea demonstrațiilor publice. Publicația notează însă că o nouă zi de manifestații este deja anunțată pentru sâmbăta următoare, alimentând temerile că mișcarea ar putea evolua într-un val de proteste de durată, comparabil cu „ Vestele galbene ” din 2018–2019 — scenariu care ar transforma insecuritatea și ordinea publică într-o temă definitorie a campaniei prezidențiale din 2027. [...]
Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]
USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]
Donald Trump nu are autoritatea constituțională să redenumească legal un stat american , iar o eventuală schimbare a numelui statului New Mexico în „New America” ar trebui decisă la nivel local, potrivit CNN . Președintele SUA a cerut luni ca New Mexico să-și schimbe numele, într-o postare pe Truth Social , înainte de a pleca de la Casa Albă către un miting electoral în Kansas. Trump a susținut că statul „ar trebui imediat” să devină „New America”, argumentând că „nu suntem Mexic, suntem Statele Unite ale Americii”. Contextul politic invocat de publicație este unul de presiune pentru republicani înaintea alegerilor din noiembrie, în condițiile în care sondajele ar indica faptul că alegătorii cred că președintele nu se concentrează suficient pe problemele cele mai presante ale țării. CNN notează și că New Mexico este un stat democrat, pe care Trump l-a pierdut la alegerile din 2024, la o diferență de 6 puncte. Ce poate și ce nu poate face președintele SUA în materie de denumiri CNN explică faptul că Trump poate influența denumirea unor repere geografice în sistemul federal de evidență a numelor geografice ( Geographic Names Information System ), însă nu poate redenumi legal un stat printr-un act unilateral la nivel federal. Pentru o schimbare de nume a unui stat, procedura ar trebui să aibă loc în interiorul statului. Publicația dă ca exemple de redenumiri promovate de Trump prin acțiuni executive: schimbarea numelui Lacului Ontario în „Lake America”, printr-un ordin executiv semnat în august, în cadrul războiului comercial cu Canada; redenumirea Golfului Mexic în „Gulf of America”, printr-o acțiune similară anul trecut; ideea repetată de a redenumi Strâmtoarea Hormuz în „Trump Strait”. Reacții în New Mexico și afirmații fără dovezi În postarea de luni, Trump a afirmat — fără a prezenta dovezi, potrivit CNN — că o schimbare de nume ar duce la creșterea valorii locuințelor și a veniturilor. Totodată, a reluat acuzații nefondate privind alegeri „măsluite”. Guvernatoarea democrată a statului, Michelle Lujan Grisham, a respins public ideea, iar senatorul democrat Ben Ray Luján a spus că numele statului „poartă generații de istorie, cultură și tradiții” și că locuitorii vor păstra numele. CNN mai notează că denumirea „New Mexico” este mai veche decât fondarea Statelor Unite, datând din secolul al XVI-lea, conform unei fișe informative a Bureau of Indian Affairs privind originea numelor statelor. [...]
Guvernul Niculescu intră direct în testul finanțării promisiunilor, iar PSD cere o radiografie a bugetului în două săptămâni , potrivit Euronews . Sorin Grindeanu spune că înainte de orice rectificare bugetară este necesară prezentarea „situației financiare la zi” în Parlament, pe fondul acuzațiilor privind „gropi bugetare uriașe” lăsate de guvernul Bolojan. În discursul de după învestirea lui Luca Niculescu ca premier , liderul PSD a indicat o succesiune de pași pe care noul Executiv ar trebui să-i urmeze: informarea publică asupra stării finanțelor, rectificarea bugetară pentru a asigura serviciile esențiale și pregătirea bugetului pe 2027 încă din 2026. Grindeanu a susținut că așteptările sunt „uriașe” după „un an și jumătate de austeritate cruntă”, dar că este nevoie de o bază realistă pentru decizii. Rectificări bugetare și presiunea pe bani Întrebat de unde ar urma să vină banii pentru măsurile promise și pentru eventuale rectificări (menționate de premier în Parlament), Grindeanu a refuzat să avanseze soluții și a trimis răspunsul către premier și miniștrii de linie. „Eu nu sunt prim-ministru. La aceste lucruri o să răspundă domnul Luca Niculescu și miniștrii de linie.” În schimb, a insistat că primul pas este prezentarea situației financiare „la zi”, pentru care PSD a indicat un termen de două săptămâni în Parlament. Bugetul pe 2027, adus în 2026 Grindeanu a spus că are încredere în ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și că acesta ar urma să prezinte o situație „fără interpretări politice”. Totodată, liderul PSD afirmă că i-a cerut ministrului ca bugetul pentru 2027 să fie aprobat în 2026, nu cu întârziere, cum s-a întâmplat în anul curent, când bugetul ar fi fost aprobat în aprilie, „ceea ce a dus la multe dezechilibre”. În același context, Grindeanu a vorbit despre nevoia de „spațiu fiscal” (adică marjă în buget pentru cheltuieli noi fără a crește riscurile financiare), care ar urma să fie creat prin relansarea economiei, creșterea colectării și reducerea cheltuielilor prin eficientizarea activității statului. Guvernul propus de Luca Niculescu a fost învestit cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, peste pragul minim necesar de 233, notează Euronews. Contextul imediat indicat de PSD este că primele decizii cu impact vor depinde de fotografia reală a finanțelor publice și de rectificările bugetare anunțate pentru perioada următoare. [...]
USR își fixează ca obiectiv limitarea influenței PSD în noua formulă de guvernare , după votul de învestire a Guvernului Luca Niculescu , potrivit Mediafax . În Parlament, ministrul interimar de Externe al USR, Oana Țoiu, l-a atacat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , susținând că partidul „a contribuit la criza politică” și că USR va încerca să reducă „răul” pe care l-ar produce o guvernare social-democrată. Țoiu a afirmat că PSD încearcă să se prezinte drept soluție pentru ieșirea României din criză, deși, în opinia sa, partidul este „motivul principal” al problemelor actuale. În intervenția din plen, ea a folosit o comparație directă la adresa lui Grindeanu și a PSD: „Să-l aud pe domnul Grindeanu, spunând că vine să rezolve probleme și să scoată România din criză, este echivalentul de a vedea un piroman care vine la tine cu găleata de apă să-ți stingă incendiul pe care l-a pus. (...) Dar acesta va fi ultimul moment în istoria României în care PSD-ul cere toată puterea politică pentru un guvern și o primește cadou.” Contextul politic: Guvernul Niculescu, votat după aproape șase luni de criză În aceeași zi, Guvernul Luca Niculescu a fost votat de Parlament, iar România are un nou premier după aproape șase luni de criză politică. Rezultatul votului a fost de 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, conform informațiilor din articol. Mesajul USR: „ultimul tren” pentru un guvern monocolor PSD Țoiu a susținut că PSD nu va mai putea obține, pe viitor, „întreaga putere” într-un guvern format exclusiv din reprezentanții partidului, invocând o „prăpastie” între performanța guvernărilor PSD și așteptările publice. „Pentru ei este ultimul tren. Este ultimul tren pe care PSD-ul îl mai are la conducerea României cu toată puterea într-un guvern monocolor politic.” Ea a mai declarat că „4 din 5 români nu au încredere în componența politică cu care vine acest guvern”, fără ca articolul să ofere detalii despre sursa exactă a acestei evaluări. Ce spune Țoiu despre rolul USR la guvernare Ministrul interimar a prezentat drept argument pentru credibilitatea USR experiența ultimului an la guvernare, punând accent pe recrutări „corecte” și pe transparență în instituțiile publice, inclusiv prin deschiderea unor spații și informații care ar fi fost ținute „secrete” de peste 10 ani, exemplificând cu Ministerul Economiei. În final, Țoiu a indicat că „miza” USR este să limiteze efectele guvernării PSD și să construiască, împreună cu „parteneri de bună-credință”, o majoritate politică. [...]
