Știri
Știri din categoria Politică
Victoria opoziției TISZA în Ungaria primește rapid validare politică la nivel UE, prin mesaje publice de la lideri-cheie din Franța și Germania, într-un semnal că Budapesta ar putea reintra pe o traiectorie mai aliniată cu agenda europeană privind securitatea, competitivitatea și democrația, potrivit Profit.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, spune că a avut prima discuție telefonică cu Péter Magyar și descrie rezultatul ca o „victorie a participării democratice” și a „atașamentului poporului maghiar față de valorile Uniunii Europene”. Macron leagă explicit mesajul de obiective europene mai largi, invocând o Europă „mai suverană”, cu accent pe securitatea continentului, competitivitate și democrație.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, îl felicită la rândul său pe Magyar și transmite disponibilitatea de a lucra împreună. În mesajul său, Merz afirmă că „poporul maghiar a decis” și adaugă că așteaptă colaborarea pentru „o Europă puternică, sigură și, mai presus de toate, unită”.
În plan intern, Viktor Orbán și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare, iar Péter Magyar a anunțat că a fost felicitat telefonic de premierul în funcție. Orbán a descris rezultatul drept „clar”, a spus că este dureros pentru Fidesz și că partidul său „va servi Ungaria din opoziție”.
Publicația notează o proiecție după procesarea a peste 53% din voturi, care indică o majoritate consistentă pentru TISZA:
Separat, sunt menționate și rezultate din sondaje prezentate la finalul votului, care indicau TISZA la 54–55% (până la 57,1%) și Fidesz la 37,1–38%, cu Mi Hazank la 5%. Totodată, este semnalată o prezență istorică la vot, de peste 80%, iar secțiile s-au închis la ora 19.00 (20.00, ora României).
Magyar a declarat că este „optimist”, dar „precaut”, și a susținut că a primit „mii de informații” privind fraude electorale, avertizând că, după schimbarea guvernului, cei vinovați ar urma să fie trași la răspundere.
Recomandate
Premierul Ungariei, Peter Magyar, spune că o va nominaliza pe Judit Polgar la președinție , potrivit Reuters . Anunțul a fost făcut duminică, la Budapesta, iar funcția vizată este una în mare parte ceremonială, de șef al statului. Magyar a scris pe Facebook că Polgar, în vârstă de 49 de ani, ar putea reprezenta „unitatea națiunii” și că luni urmează să se întâlnească cu ea pentru a-i cere să accepte nominalizarea. Până la momentul publicării, Polgar nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. De ce apare acum nominalizarea și ce urmează procedural Propunerea vine la o zi după ce președintele Tamas Sulyok a semnat un amendament constituțional adoptat de partidul de guvernământ Tisza, care îi încheie mandatul de șef al statului, relatează Reuters. Schimbarea legislativă este parte din agenda lui Magyar de a demonta structuri de putere asociate fostului premier Viktor Orban, pe care Magyar susține că a primit mandat să le reformeze după victoria la alegerile din aprilie. În plan instituțional, noul președinte va fi ales de Parlament, unde Tisza are o majoritate de două treimi, suficientă pentru modificarea legilor. Reuters notează că mandatul viitorului șef al statului ar urma să dureze până la intrarea în vigoare a unei noi constituții planificate sau, cel mult, cinci ani. Profilul candidatei: de la performanță sportivă la rol public Judit Polgar este descrisă de Reuters drept cea mai mare jucătoare de șah din toate timpurile. Ea a concurat în turnee împotriva bărbaților și a ajuns între cei mai buni jucători într-un sport dominat tradițional de bărbați, fiind singura femeie care a depășit pragul de rating 2700, asociat frecvent cu nivelul „Super GM” (mare maestru de elită). În palmaresul său intră și succesul din 1988, când Judit Polgar, alături de surorile ei Zsuzsa (Susan) și Zsofia (Sofia) și de Ildiko Madl, a câștigat Olimpiada de Șah cu echipa feminină a Ungariei, întrerupând dominația sovietică. Reuters mai consemnează că, în februarie, Netflix a lansat documentarul „Queen of Chess” despre Polgar. Mesajul lui Magyar și miza simbolică În postarea sa, Magyar a indicat că își dorește ca Polgar să accepte un rol public „până când va fi adoptată noua constituție”. „Mă voi întâlni cu ea mâine și o voi întreba dacă este pregătită să servească țara noastră într-un nou rol până când va fi adoptată noua constituție”, a scris Magyar pe Facebook, potrivit Reuters. Tot el a adăugat că „numele lui Judit Polgar a fost sinonim cu talentul și perseverența timp de decenii”. Dacă Polgar acceptă, nominalizarea ar urma să fie transformată într-o alegere în Parlament, într-un moment în care guvernarea Magyar își consolidează arhitectura instituțională după schimbările constituționale recente. Cine: premierul Peter Magyar; Judit Polgar (49 de ani), campioană la șah. Ce: intenția de a-i cere să accepte nominalizarea pentru funcția de președinte al Ungariei (rol în mare parte ceremonial). Când/unde: anunț duminică, 19 iulie; întâlnire programată luni, la Budapesta. Ce urmează: dacă acceptă, Parlamentul va alege noul președinte, pentru un mandat până la noua constituție sau maximum cinci ani. [...]
Ungaria ia în calcul scăderea vârstei de vot la 16 ani , o schimbare cu potențial de recalibrare a bazei electorale în cadrul unei reforme constituționale mai ample, potrivit Biziday . Premierul Péter Magyar spune că majoritatea tinerilor sub 18 ani sunt suficient de informați și pregătiți pentru a participa la deciziile privind viitorul țării. „În ceea ce mă privește, voi susține scăderea vârstei de vot la 16 ani în cadrul procesului constituțional”, a declarat Péter Magyar. Dacă propunerea va fi adoptată, tinerii de 16 și 17 ani ar urma să poată vota la alegeri și să își exprime opțiunea pentru reprezentanții care conduc țara. Susținătorii inițiativei argumentează că adolescenții au acces la informații prin școală și internet și sunt suficient de implicați în problemele societății pentru a participa la procesul democratic. Reforma constituțională, parte dintr-un pachet mai larg de schimbări Premierul afirmă că reforma constituțională nu se limitează la vârsta de vot. În același context, Magyar susține că activitatea Adunării Naționale a devenit mai dinamică în ultimele luni, iar dezbaterile parlamentare au atras un interes mai mare din partea tinerilor, pe fondul revenirii politicii în centrul atenției publice. Propunerea vine într-un moment de schimbări politice importante în Ungaria, după adoptarea recentă a celui de-al 17-lea amendament al Constituției, care, potrivit informațiilor prezentate, ar putea permite înlăturarea din funcție a președintelui Tamás Sulyok și a președintelui Curții Constituționale. Ținta declarată: reducerea influenței acumulate în instituții în era Orbán Magyar a anunțat și începutul unei reforme extinse a statului, cu obiectivul de a desființa sistemul de putere construit în timpul guvernării fostului premier Viktor Orbán , care a condus timp de 16 ani. Conform informațiilor citate de Biziday, reforma ar urmări să reducă influența politică acumulată în instituțiile statului și să înlocuiască oficialii numiți în perioada administrației Orbán, rămași în funcții pentru perioade îndelungate. [...]
AUR își închide opțiunea de colaborare cu PSD cât timp Sorin Grindeanu rămâne la conducere , o poziționare care reduce spațiul de negociere parlamentară în jurul unor voturi-cheie și al conducerii Camerei Deputaților, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a scris într-o postare pe Facebook că formațiunea sa „nu va încheia nicio înțelegere politică, «de niciun fel», cu PSD” atât timp cât Sorin Grindeanu conduce partidul. În același mesaj, Peiu afirmă că, dacă în Parlament ar fi supusă la vot schimbarea lui Grindeanu din funcția de președinte al Camerei Deputaților, aleșii AUR ar susține o astfel de inițiativă. „AUR nu va mai putea face nicio înțelegere politică, de niciun fel, cu PSD, cât timp Sorin Grindeanu este președinte al acelui partid (...) Dacă vreodată cineva va supune la vot înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR vor avea tendința naturală de a vota acest lucru; motivul? Este greu de apărat un om cu atâtea carențe morale”, a scris Peiu. Ce înseamnă politic: semnal de blocaj pe negocieri și pe voturi în Parlament Mesajul AUR fixează o linie roșie explicită față de PSD, condiționată de persoana lui Sorin Grindeanu. În practică, o astfel de poziționare poate îngreuna orice formule de cooperare punctuală între cele două partide, inclusiv în situații în care ar exista inițiative parlamentare sau voturi care ar necesita majorități variabile. Peiu își motivează atacul prin acuzații de „ipocrizie” la adresa lui Grindeanu și printr-o dispută legată de reproșurile PSD privind „valorile europene”. Liderul senatorilor AUR mai susține că parlamentarii AUR nu ar avea motive să părăsească partidul și afirmă că AUR susține „ferm” apartenența României la UE și NATO. Contextul disputei: replici după declarații despre o posibilă colaborare Potrivit relatării, Peiu reacționează și la criticile lui Grindeanu legate de faptul că AUR nu ar fi votat „guvernul Veștea”, despre care senatorul AUR spune că ar fi fost format „prin racolarea unui grup de parlamentari de la un alt partid”. În același timp, poziția AUR vine pe fondul unor declarații publice ale lui Grindeanu despre dificultatea de a-și imagina o colaborare guvernamentală cu AUR, invocând credibilitatea unor lideri ai formațiunii și divergențe privind raportarea la valorile europene, conform informațiilor citate în material. [...]
PSD riscă să-și agraveze declinul electoral dacă ajunge la anticipate , iar calculele interne indică faptul că o nouă rundă de alegeri ar putea împinge partidul într-un scenariu „și mai negru” decât rezultatul deja slab din 2024, potrivit HotNews . În material se arată că PSD a obținut la alegerile parlamentare din 2024 „un scor în jurul a 22%”, descris drept cel mai slab rezultat al partidului la acest tip de scrutin din ultimii 35 de ani. Pe acest fundal, perspectiva alegerilor anticipate este prezentată ca un risc suplimentar, cu efecte potențial mai severe decât cele deja contabilizate. Un element notat este faptul că Nicușor Dan și PSD ar fi găsit „un nou punct de conexiune”: poziționarea față de alegerile anticipate. Publicația susține că „calcule mai atente” arată care ar fi efectele pentru PSD ale întoarcerii la urne, iar strategi din Kiseleff ar fi conștienți de miza reală, „indiferent câte mesaje optimiste promovează”. În același registru, HotNews indică faptul că mai mulți lideri ai partidului — Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, Sorin Grindeanu și Marian Neacșu — ar evalua că PSD se află în prezent „într-o situație infinit mai bună” decât cea în care s-ar putea regăsi după anticipate, ceea ce sugerează o presiune internă pentru evitarea acestui scenariu. [...]
Proiectul noii legi a salarizării unitare riscă să alimenteze un nou val de procese în sectorul public , pe fondul unor calcule făcute cu date incomplete și al imposibilității de a mai ajusta substanțial textul fără a depăși plafonul bugetar agreat cu Comisia Europeană , potrivit Economedia . Președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, susține că proiectul a fost construit pe informații parțiale și avertizează că, dacă va fi adoptat în forma actuală, nu va corecta dezechilibrele din sistemul public, ci va genera litigii pentru „drepturi reparatorii”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Subiectul Zilei”, realizată de Răzvan Dumitrescu (Gândul), și sunt relatate de Mediafax. Date incomplete și impact bugetar contestat Costin a indicat că impactul bugetar comunicat oficial pentru aplicarea legii este de 12,1 miliarde de lei anual, de la 1 ianuarie, dar a pus sub semnul întrebării fundamentarea acestei estimări. „Trebuie să vă reamintesc doar impactul bugetar comunicat oficial de domnul Pîslaru, care zice că de la 1 ianuarie vom cheltui în plus 12,1 miliarde la fondul de salarii din sectorul public. Însă asta e ceea ce e trecut pe hârtie.” Liderul BNS afirmă că inclusiv experții Băncii Mondiale ar fi lucrat fără acces la toate informațiile relevante despre veniturile din sistemul public. „ Banca Mondială recunoaște faptul că nu a avut acces decât la circa o treime din datele necesare. Restul proiectului de lege a fost făcut, cum să spunem, pe bâjbâite.” „Nu mai există variante de lucru”: constrângerea plafonului agreat cu Comisia Europeană Potrivit lui Costin, proiectul a trecut prin mai multe versiuni, ajustate succesiv pentru reducerea impactului financiar, iar forma actuală nu mai poate fi modificată substanțial fără a afecta plafonul bugetar convenit cu Comisia Europeană. În acest context, el spune că partidele parlamentare vor trebui să își asume proiectul în Parlament, iar după acel moment nu ar mai exista spațiu real de reconfigurare. Riscul operațional: conflicte de muncă și litigii în creștere Miza imediată, din perspectiva sindicală, este escaladarea conflictelor de muncă și a proceselor. Costin a dat ca exemplu familia ocupațională Justiție, unde ar exista deja „peste 20.000 de procese” pe rol, cu acțiuni noi care continuă să fie înregistrate. El a mai spus că reprezentanți din sănătate și educație au semnalat, la rândul lor, probleme majore în forma actuală a proiectului. [...]
Blocajul politic riscă să întârzie adoptarea legii salarizării și să pună presiune pe fondurile europene , în condițiile în care PNL avertizează că modificările incompatibile cu jaloanele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pot periclita banii europeni, potrivit Adevărul . Tema este în prim-plan înaintea ediției de marți, 21 iulie, a „Interviurilor Adevărul”, unde europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunță că va discuta despre criza politică și blocajul formării noului Guvern. Miza imediată a tensiunilor din coaliția de guvernare este proiectul legii salarizării, pe care PSD a transmis că nu îl va susține „în forma actuală”. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a motivat poziția partidului prin faptul că noua lege i-ar dezavantaja pe profesori, medici și militari, conform articolului. De cealaltă parte, PNL susține că legea salarizării unitare trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană, cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Liberalii afirmă că sprijină doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că restul „pun în pericol banii europeni cuveniți României”. Presiune pe calendar: PNL cere sesiune extraordinară În același context, PNL cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară „chiar de săptămâna viitoare”, pentru ca proiectele să fie adoptate rapid. Partidul mai avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene. 77 de zile de guvern interimar și consultări fără rezultat Eugen Tomac ar urma să abordeze și blocajul formării unui nou Guvern, în condițiile în care se împlinesc 77 de zile de guvern interimar. Ultimele consultări convocate de președintele Nicușor Dan au avut loc pe 13 iulie, la Cotroceni, dar s-au încheiat fără un rezultat concret, iar liderii fostei coaliții au plecat fără declarații publice, potrivit relatării. Într-o analiză publicată de „Adevărul”, politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) a trecut în revistă variantele de executiv discutate la Cotroceni și a avertizat că un posibil cabinet de „armistițiu” ar putea pierde susținerea la următoarea dispută majoră între partide. Mișcoiu mai leagă dificultățile președintelui de a coagula o majoritate parlamentară de percepțiile create în jurul opțiunilor sale politice, deși, doctrinar, acesta ar aparține unei alte familii politice decât cea cu care a fost asociat în ultimele luni. [...]
