Știri
Știri din categoria Politică
Ludovic Orban a deschis public discuția despre o revenire în PNL, după ce a participat la Congresul extraordinar al liberalilor „în calitate de invitat”, potrivit HotNews. Miza politică este o posibilă reunificare pe dreapta, care ar putea schimba echilibrul intern din partid și ar repoziționa Forța Dreptei în raport cu noua conducere PNL.
În discursul de la Congres, Orban le-a cerut delegaților să permită liberalilor din Forța Dreptei să se „întoarcă acasă pe ușa din față”. El și-a început intervenția cu mesajul că revine „după cinci ani” la un congres PNL și a spus că, deși este invitat, este convins că va fi dorit „alături” de partid, invocând „Ilie Bolojan și echipa lui”.
Orban a afirmat că își „cere iertare” pentru criticile aduse PNL în ultimii ani, susținând că nu au fost făcute cu rea-credință, ci pentru a semnala greșeli ale partidului.
Întrebat dacă va reveni în PNL, fostul premier a răspuns că „vom purta negocieri în acest sens”. El a precizat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există „o deschidere” din partea Forța Dreptei.
Totodată, Orban a spus că „noua linie a PNL” și „noua gândire și strategie politică” îl reprezintă și că el și colegii săi ar putea contribui la „o construcție serioasă a unui partid liberal”.
Ludovic Orban a condus PNL din 2017 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. El conduce Forța Dreptei, partid înființat după ruptura de PNL de la finalul anului 2021. Pentru context despre Congresul extraordinar al PNL, HotNews a publicat și materialul despre eveniment aici.
Recomandate
Ludovic Orban își semnalează reintrarea în PNL, o mișcare cu potențial de reconfigurare în zona de dreapta , după ce liderul Forța Dreptei a spus că revenirea sa în partid este „aproape, aproape”, potrivit HotNews , care relatează despre prezența lui la Congresul PNL de duminică. Orban a fost invitat la Congres și, în discurs, și-a exprimat dorința de a reveni în partid. El le-a „cerut iertare” liberalilor pentru criticile aduse PNL în ultimii ani și a spus că vrea să-și aducă „modesta contribuţie la ceea ce poate face bun PNL pentru România cu Ilie Bolojan şi cu echipa lui”. Întrebat cum vede primirea din partea liberalilor, Orban a explicat că aceasta vine din relațiile personale construite în timp, menționând că îi cunoaște pe unii „de zeci de ani”, din campanii electorale și evenimente de partid. În același context, la întrebarea cât de aproape este revenirea sa în PNL, Orban a răspuns: „aproape, aproape”. Context: ruptura din 2021 și rolurile anterioare în PNL Orban a condus PNL în perioada 2017–2021 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. Ulterior, după ruptura de la finalul lui 2021, a înființat și conduce partidul Forța Dreptei. Pentru contextul declarațiilor și al prezenței sale la Congres, HotNews amintește și episodul în care Orban le-a „cerut iertare” liberalilor, relatat într-un material anterior: HotNews . [...]
Ludovic Orban deschide negocieri pentru fuziunea Forța Dreptei–PNL, cu miza refacerii majorității interne a liberalilor , potrivit Digi24 . Liderul Forța Dreptei a spus, înaintea Congresului Extraordinar al PNL, că își dorește să revină în partid și că, după eveniment, noua conducere a PNL ar urma să se întâlnească cu reprezentanții Forța Dreptei pentru a discuta un protocol de fuziune. În intervenția de la Congres (actualizare 12:55), Orban le-a transmis liberalilor „După 5 ani, mă întorc acasă” și a cerut să fie reprimit „pe ușa din față”, împreună cu ceilalți membri ai Forța Dreptei. El a afirmat că vrea să contribuie la reformarea PNL, partid condus de Ilie Bolojan și echipa sa, și și-a cerut iertare pentru criticile publice din ultimii ani la adresa conducerii liberale. Ce presupune, procedural, revenirea: mandat și validare în forurile partidelor Orban a declarat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există deschidere pentru fuziune, însă pașii următori depind de formalități interne: după alegerea organismelor de conducere, PNL ar trebui să emită un mandat de negociere pentru protocolul de fuziune, iar documentul să fie validat ulterior în forurile statutare ale ambelor partide. Întrebat direct dacă va reveni în PNL, Orban a răspuns afirmativ, condiționând practic reintrarea de noua direcție politică a partidului, despre care spune că îl reprezintă. Mesaj către PNL și semnal către taberele interne În același context, Orban a susținut că ceea ce se discută drept „ruptură” în PNL nu ar fi o scindare, ci o „clarificare în partid”, indicând că, în timp, nu vor mai putea rămâne în PNL cei pe care îi descrie ca fiind apropiați de PSD sau care ar fi urmărit „capturarea” partidului. Orban a avut și un mesaj de susținere pentru primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , salutând retragerea acestuia din cursa pentru conducerea PNL după deschiderea unui dosar penal în care este acuzat de luare de mită și afirmând că „crede în nevinovăția” lui. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este întâlnirea dintre noua conducere a PNL și liderii Forța Dreptei pentru negocierea protocolului de fuziune, urmată de validarea în structurile statutare ale celor două formațiuni. În acest moment, detaliile concrete ale protocolului (calendar, condiții, structură de integrare) nu sunt precizate. [...]
PNL își schimbă regulile de conducere în plin conflict intern , prin adoptarea la Congres a unui statut care leagă alegerea echipei de cea a președintelui, miză ce îi poate întări controlul lui Ilie Bolojan asupra partidului, potrivit HotNews . La Romexpo, Congresul a trecut pragul statutar de prezență: au fost 1.793 de delegați din aproximativ 2.500 convocați (77,8%), ceea ce a făcut posibil votul pe modificările statutare. Schimbările au fost adoptate „cu o singură abținere și niciun vot împotrivă”, a anunțat de la tribună Theodor Stolojan, după un vot deschis. Ce se schimbă în PNL și de ce contează Miza principală a modificărilor este revenirea la sistemul de moțiune: candidatul ales președinte vine cu o echipă, iar conducerea nu mai este aleasă uninominal, ci „în bloc”, pe liste. În logica prezentată în material, această arhitectură reduce spațiul de negociere internă după congres și poate limita fragmentarea, dar și influența taberelor rivale în conducerea centrală. Congresul are loc pe fondul unei dispute între tabăra Bolojan și gruparea care susține reluarea guvernării alături de PSD, conflict care, potrivit aceleiași surse, se vede inclusiv în redesenarea funcțiilor de vârf: sunt eliminate trei dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, poziții ocupate până acum de contestatari ai lui Bolojan. Contestarea în instanță și riscul de prelungire a crizei interne Deciziile de convocare a Congresului sunt deja atacate în instanță: un grup de 16 liberali a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a hotărârii prin care a fost convocat Consiliul Național care, la rândul său, a convocat Congresul. Termenul indicat în articol este 3 iulie, ceea ce înseamnă că disputa juridică se poate suprapune peste validarea noii conduceri și peste deciziile politice imediate ale partidului. În paralel, Adrian Veștea – prezentat drept premier desemnat și lider al taberei care îl contestă pe Bolojan – a renunțat să mai candideze, dar și-a rezervat dreptul de a contesta deciziile Congresului, pe care le consideră „nestatutare și nelegale”, conform mesajului citat. Absențe și repoziționări în jurul lui Bolojan Un element cu impact direct asupra echipei este ieșirea din cursă a lui Ciprian Ciucu, descris ca unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Bolojan. Decizia vine după ce, pe 18 iunie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru luare de mită; în aceste condiții, Ciucu a anunțat că nu mai candidează, deși statutul PNL nu impune restricții decât în cazul condamnării în primă instanță. În același timp, articolul notează intrarea în partid a unor miniștri independenți: vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul interimar Dragoș Pîslaru s-au înscris în PNL „potrivit unor surse politice”, urmând să fie în filiala PNL București, conform unei informații atribuite Cotidianul. Echipa propusă de Bolojan Candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar lista de conducere propusă include: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga (șefa Comisiei de Buget din Senat) În sală, atmosfera a fost tensionată, iar unul dintre discursurile cele mai aplaudate a fost cel al lui Ciprian Ciucu, care a vorbit despre presiuni asupra PNL și despre „sistem”, potrivit relatării live. [...]
Mesajul lui Hubert Thuma ridică miza Congresului PNL la o dispută despre controlul intern al partidului , nu doar despre o echipă de conducere, pe fondul acuzațiilor că noua formulă ar marginaliza aleșii locali și ar schimba identitatea formațiunii, potrivit Digi24 . Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov și unul dintre contestatarii din PNL ai lui Ilie Bolojan, a susținut într-un mesaj publicat pe rețelele sociale că „USR-izarea PNL” ar fi „un proces” care, la Congresul Extraordinar al partidului, „primește o organigramă” prin moțiunea „ Modernizare cu Rădăcini ”, asociată premierului. Critica centrală: componența conducerii și rolul „teritoriului” Thuma a atacat explicit propunerea ca Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru să facă parte din conducerea PNL, argumentând că ar fi vorba despre o conducere „construită cu oameni care au descoperit că sunt liberali în această săptămână”. În același mesaj, el a pus în opoziție această direcție cu rolul aleșilor locali ai partidului, afirmând că „cei 12 președinți de consilii județene” și „1.150 de primari”, alături de „zecile de mii de aleși locali”, ar fi reduși la statutul de „spectatori” în momentul în care se decide noua structură de conducere. Ce semnal transmite conflictul în ziua Congresului Din perspectiva funcționării partidului, intervenția lui Thuma indică o tensiune între centrul de decizie și organizațiile din teritoriu, într-un moment în care Ilie Bolojan candidează la șefia PNL cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”. Thuma a conchis punând sub semnul întrebării direcția în care se îndreaptă partidul și întrebând „când își vor da seama membrii PNL că ceea ce se construiește azi în numele lor nu mai seamănă cu partidul pentru care au votat?”. [...]
PNL intră în congres cu o conducere practic decisă , după ce Ilie Bolojan a rămas singurul candidat la șefia partidului, iar miza se mută pe validarea statutului și pe componența noii echipe, în condițiile în care există și demersuri de contestare în instanță, potrivit Stirile Pro TV . Partidul Național Liberal se află „în prag de congres”, unde urmează să fie schimbat statutul și aleasă o nouă echipă de conducere. În acest moment, singurul candidat înscris pentru președinția formațiunii este Ilie Bolojan, actualul președinte. Un element cu impact direct asupra arhitecturii de putere din partid este retragerea lui Ciprian Ciucu din cursa pentru funcția de prim-vicepreședinte, pe fondul unui dosar deschis pe numele său. Ciucu a explicat public, pe Facebook, că nu vrea ca PNL să aibă „un prim-vicepreședinte urmărit penal” și că partidul trebuie să aibă „o conduită ireproșabilă” pentru a recâștiga încrederea. „Din cauza dosarului deschis săptămâna aceasta pe numele meu, nu vreau să îi pun în situația de a avea un prim-vicepreședinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor.” În locul lui Ciucu, pentru poziția de prim-vicepreședinte a fost propus Dan Motreanu, în prezent secretar-general al partidului, iar funcția de secretar-general „va reveni cel mai probabil” lui Robert Sighiartău, șeful organizației județene Bistrița-Năsăud. Cum arată echipa propusă și cine intră în Biroul Permanent Național Pentru cele opt posturi de vicepreședinți executivi sunt menționați, între alții, Oana Gheorghiu (vicepremier interimar) și Dragoș Pîslaru (ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene), ambii înscriși recent în PNL. Lista include și nume precum Mircea Abrudean (președintele Senatului), Ioan Popa (primarul Reșiței), Alexandru Muraru (șeful filialei PNL Iași), Gabriela Horga, Florin Roman și europarlamentarul Siegfried Mureșan. Potrivit materialului, cei 11 membri ai conducerii, împreună cu șefii de filiale, vor face parte din Biroul Permanent Național, descris ca principalul for care stabilește direcția politică a partidului și strategia parlamentară și guvernamentală. După congres, președintele PNL ar urma să propună și opt vicepreședinți regionali, aleși dintre liderii de filiale. Contestarea congresului: retragerea lui Veștea și calendarul din instanță Adrian Veștea, care anunțase inițial că vrea să candideze la șefia PNL, a renunțat, dar spune că ia în calcul contestarea congresului din 21 iunie. El a transmis pe Facebook că are în vedere „toate demersurile de contestare statutară și legală” după votul de învestitură. „Iau în considerare toate demersurile de contestare statutară și legală a acestui Congres după votul de învestitură.” În paralel, „tabăra anti-Bolojan” a inițiat o acțiune în instanță pentru a încerca suspendarea ședinței Consiliului Național și a congresului din 21 iunie, însă termenul stabilit de instanță este 3 iulie, conform aceleiași surse. Conducerea PNL a precizat că la Consiliul Național au participat aproape 700 de delegați, deși au fost convocați în jur de 800, iar deciziile privind statutul și convocarea congresului au fost luate cu „o majoritate de peste 80%”. Ionel Bogdan, președinte PNL Maramureș, a susținut că voturile au fost „perfect legale” și că, chiar dacă ar fi contestate, „nu ar putea să existe niciun fel de probleme”. [...]
Ciprian Ciucu a acuzat la Congresul PNL presiuni ale „sistemului” și o „operațiune specială” împotriva sa , într-un discurs care mută conflictul intern din zona politică în cea a controlului asupra deciziilor de guvernare și a numirilor, potrivit Antena 3 . Primarul general al Capitalei a susținut că PNL ar fi fost atacat tocmai pentru că „și-ar fi recăpătat independența politică” sub conducerea lui Ilie Bolojan . În intervenția sa, Ciucu a apărat mandatul lui Ilie Bolojan și a spus că partidul a ales să-și asume guvernarea „spunându-le oamenilor adevărul”, fără promisiuni electorale. El a indicat și rezultate electorale ale PNL, menționând „10% în Senat, 14 în Cameră și 15 la redistribuire”, și a afirmat că Bolojan ar fi crescut partidul cu „cel puțin două, trei, cinci procente”, precizând însă că „nu putem spune exact”. Miza: controlul asupra guvernării și al resurselor publice Ciucu a descris „sistemul” ca o rețea de influență care nu candidează, dar participă la alegeri prin oamenii promovați și care ar avea resurse în mass-media, în companii de stat și în companii cu contracte cu statul. În această logică, el a susținut că „sistemul” nu plătește costul deciziilor greșite, ci „populația și politicienii”, în timp ce rețelele ar rămâne „eterne” în funcții și grade. „Sunt oameni foarte, foarte bogați, cu multe resurse în mass-media, în companiile de stat, în companiile care au contracte cu statul (…) și niciodată nu dau seamă față de nimic.” În același discurs, Ciucu a afirmat că PNL ar fi fost ținta presiunilor, nu PSD, pentru că liberalii și-ar fi recăpătat „independența”, iar acest lucru ar fi fost „inacceptabil” pentru cei pe care îi numește „sistem”. Acuzații directe în interiorul PNL și legătura cu dosarul său Ciucu a spus că „oamenii care îl împing” pe Adrian Veștea ar fi „pregătit operațiunea specială” împotriva lui și a adăugat că va veni „cu detalii”. Totodată, a afirmat că Veștea „nu-și aparține”, sugerând că liderul liberal nu ar acționa independent. Acuzațiile vin în contextul în care Ciucu este acuzat de luare de mită și a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, conform informațiilor din articol. În final, el le-a cerut liberalilor să rămână uniți și deschiși către noi membri, susținând că PNL își poate recâștiga credibilitatea doar prin coeziune. [...]
