Știri
Știri din categoria Politică
Înscrierea lui Dragoș Pîslaru în PNL mută în partid un portofoliu-cheie pentru fondurile UE, într-un moment în care liberalii își schimbă conducerea și își revendică agenda de reforme. Potrivit Mediafax, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat sâmbătă că s-a înscris în PNL și că se alătură echipei conduse de Ilie Bolojan.
Pîslaru a spus, într-o postare pe Facebook, că „reformele necesare României pot fi realizate doar printr-o echipă puternică și o majoritate politică solidă”. Anunțul vine cu o zi înainte de congresul extraordinar al PNL, convocat pentru duminică, 21 iunie, când partidul își alege noua conducere, iar Ilie Bolojan și-a depus candidatura la președinția formațiunii.
În aceeași postare, la împlinirea unui an de la depunerea jurământului de ministru, Pîslaru a prezentat un bilanț al activității la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, susținând că instituția a înregistrat „rezultate record” în atragerea fondurilor europene.
Potrivit ministrului, în ultimele 12 luni România:
El a mai afirmat că România este pe locul al doilea în UE, după Polonia, ca sume efectiv atrase prin Politica de Coeziune și că au fost asigurate aproape 600 de milioane de euro prin noua generație a Granturilor SEE și Norvegiene.
În postare, Pîslaru a lansat și critici la adresa adversarilor politici, susținând că după căderea Guvernului au apărut „încercări disperate” de a rupe PNL și „activarea vizibilă a unor rețele anti-reforme”. El a afirmat că aceste grupuri „luptă pentru menținerea unui stat capturat”, prin campanii de dezinformare care „servesc direct intereselor pro-ruse și anti-europene”.
În acest context, ministrul și-a motivat decizia de a intra în PNL și de a se alătura echipei lui Ilie Bolojan.
„Fac acest pas din profunda convingere că reformele majore nu pot fi realizate de unul singur. Ele au nevoie de o echipă puternică, de o viziune clară și de o majoritate solidă care să își asume, fără ezitare, modernizarea și securizarea parcursului european al țării”, a transmis Dragoș Pîslaru.
Recomandate
Un amendament votat în Senat la legea decarbonizării riscă să redeschidă un jalon PNRR deja închis și să blocheze plăți viitoare , potrivit HotNews , care relatează acuzațiile PNL la adresa PSD și poziția social-democraților. Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptată marți de Senat, for decizional în acest caz, însă – pe fondul modificărilor substanțiale – urmează să fie înaintată Camerei Deputaților pentru a fi pusă în acord, nu președintelui pentru promulgare, potrivit unor surse politice citate de publicație. Miza: bani din PNRR și penalități, pe fondul schimbării unei reforme „deja plătite” PNL susține că amendamentele susținute de PSD „intervin asupra unui jalon PNRR deja îndeplinit, validat și plătit de Comisia Europeană” și pot bloca accesul României „la miliarde de euro” din PNRR. În comunicatul PNL, Ilie Bolojan (premier interimar și lider al partidului) este citat spunând că anumite capacități nu pot fi închise în această toamnă, deoarece România nu are încă surse care să le înlocuiască, iar liberalii dau ca exemplu centrala de la Craiova, care ar trebui să rămână în funcțiune pentru ca orașul să nu rămână fără încălzire, în lipsa investițiilor din ultimii ani. PNL afirmă că situația ar fi putut fi gestionată prin negocieri cu Comisia Europeană, cu asumarea unor penalități pentru întârziere, însă amendamentul PSD ar modifica legislația care a stat la baza închiderii Jalonului 114, pentru care România ar fi primit deja bani prin Cererea de plată nr. 2. Ce prevede amendamentul PSD votat în Senat Un amendament introdus de PSD stabilește că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare, potrivit Agerpres . Ce consecințe invocă PNL PNL susține că România riscă „consecințe extrem de grave”, între care: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR; penalități de până la 770,8 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei); punerea în pericol a fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură; afectarea credibilității țării și a evaluărilor agențiilor de rating. În comunicatul citat, Ilie Bolojan avertizează asupra unor penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon „închis”. „Nu rezolvăm nimic votând un astfel de amendament. Riscăm să avem alte penalități suplimentare, ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis.” Replica PSD: termenul din PNRR „nu se poate întâmpla” în contextul actual Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, susține că necesitatea amendamentului a apărut din situația creată încă de la adoptarea PNRR și că România nu își permite să închidă aceste capacități în contextul războiului și al crizei energetice. El i-a acuzat pe Florin Cîțu, Cristian Ghinea și Virgil Popescu pentru angajamentele privind închiderea capacităților pe cărbune până la 31 august 2026. „Domnul Cristian Ghinea și cu domnul Virgil Popescu au angajat România la închiderea capacităților pe cărbune cu final 31 august 2026. Ei bine, lucrul ăsta evident că nu se poate întâmpla, având în vedere toată perioada parcursă de atunci – a apărut războiul, avem criza energetică.” Ce urmează Deoarece proiectul a fost modificat substanțial în Senat, acesta ar urma să ajungă la Camera Deputaților pentru a fi pus în acord, conform informațiilor citate de HotNews. În paralel, disputa politică se mută pe terenul riscului de conformare cu PNRR: PNL susține că amendamentul poate afecta plățile viitoare, în timp ce PSD argumentează că închiderea capacităților pe cărbune la termenul asumat nu este realistă în condițiile actuale. [...]
Amendamentele votate în Senat la legea decarbonizării riscă să blocheze integral plățile din PNRR , avertizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-o reacție citată de Antena 3 . Miza, potrivit ministrului, este ca modificările să fie interpretate de Comisia Europeană drept „reversibilitate” a unei reforme deja îndeplinite și finanțate, ceea ce ar opri depunerea viitoarelor cereri de plată. Pîslaru spune că amendamentele adoptate marți în Senat la legislația privind decarbonizarea ar putea duce la „blocarea totală” a PNRR și la pierderea „a miliarde de euro” din fonduri europene, dacă vor trece și de votul final al Parlamentului și vor deveni lege. „Atenție: Decizie extrem de periculoasă astăzi în Senat. Riscăm blocarea totală a PNRR și pierderea de miliarde de euro din fonduri europene.” De ce contează: „reversibilitatea” poate opri cererile de plată Ministrul diferențiază între riscul unor penalități punctuale și riscul structural al blocării PNRR. El afirmă că, dincolo de posibile penalități pe „Jalonul 119a” (din Cererea de Plată nr. 6), problema majoră ar fi declanșarea „reversibilității” pe „Jalonul 114”, care include legislația privind decarbonizarea și care, potrivit lui, a fost deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană la Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja fonduri. În explicația sa, „reversibilitatea” este termenul folosit în regulamentul european pentru situația în care o reformă considerată îndeplinită este anulată sau modificată în sens contrar, ceea ce ar încălca principiul ireversibilității reformelor prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 (Mecanismul de Redresare și Reziliență). Ce plăți ar putea fi afectate, potrivit ministrului Pîslaru susține că o constatare de „reversibilitate” ar avea efecte imediate asupra fluxului de finanțare, prin oprirea depunerii de noi cereri de plată. „Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată!” Concret, el afirmă că România nu ar mai putea depune nici Cererea de Plată nr. 5 (despre care spune că era pregătită pentru depunere după publicarea noului CID), iar Cererea finală, nr. 6, ar fi, la rândul ei, blocată. Ministrul mai avertizează asupra unor consecințe în lanț, de la evaluări negative ale agențiilor de rating și pierderea credibilității, până la blocarea finanțărilor pentru proiecte publice precum spitale, școli și infrastructură. Context politic: PSD pregătește un proiect privind capacitățile pe cărbune, Bolojan critică În același context, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va depune la Senat un proiect de lege potrivit căruia nu se va mai putea opri nicio capacitate de energie pe cărbune dacă nu este înlocuită cu altceva. Premierul Ilie Bolojan a criticat proiectul prezentat de Grindeanu, afirmând că măsura ar putea duce la pierderea unor sume mari din PNRR, deoarece ar declanșa clauza de ireversibilitate. Ce urmează, potrivit avertismentului lui Pîslaru, depinde de votul final din Parlament: dacă amendamentele rămân în forma adoptată de Senat și devin lege, România riscă să intre într-un blocaj de finanțare pe PNRR, cu efecte directe asupra investițiilor publice. [...]
PNL spune că nu acceptă prelungirea unui guvern „fără puteri depline” , iar discuțiile politice iau în calcul fie un executiv tehnocrat, fie o formulă de guverne consecutive minoritare, potrivit News . Mesajul a fost transmis de Ciprian Ciucu , care a indicat că liberalii vor relua discuțiile pentru o soluție de guvernare, dar exclud o nouă alianță cu PSD. Miza: capacitatea Guvernului de a lua decizii și de a trece măsuri Ciucu a spus că PNL este nemulțumit de situația în care România are un guvern fără puteri depline și că „toate variantele” sunt pe masă. În acest context, el a enumerat două scenarii discutate în spațiul politic: un guvern tehnocrat (condus de un premier din afara partidelor); guverne consecutive, minoritare , ca alternativă la o coaliție largă. În același timp, Ciucu a reiterat poziția PNL că nu va mai face alianță cu PSD, ceea ce limitează opțiunile de majoritate și împinge negocierile spre formule mai fragile politic. Premier tehnocrat și nume vehiculate: „s-au avansat niște nume”, dar fără detalii Întrebat despre varianta unui premier tehnocrat, Ciucu a afirmat că în discuții politice care nu au fost publice „s-au avansat nume”, însă a precizat că nu știe care sunt acestea și nu a oferit alte detalii. PNL și propunerea de premier: Sigfried Mureșan, nu Ilie Bolojan Întrebat dacă PNL îl va susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciucu a spus că liberalii ar trebui să își mențină ultima propunere, Sigfried Mureșan , și a susținut că există „o campanie extrem de agresivă” concentrată pe Ilie Bolojan, inclusiv în online și în mass-media. Despre Ilie Bolojan, Ciucu a mai declarat că a discutat cu acesta și că „nu se agață de putere”, afirmând că Bolojan și-ar fi asumat obiective și că, la nivel personal, situația nu ar fi ușoară în contextul unui guvern minoritar. [...]
Senatul decide miercuri forma finală a „ legii integrității ”, după amendamente contestate care pot schimba regimul incompatibilităților și al declarațiilor de avere , potrivit Agerpres . Proiectul intră în dezbaterea Senatului în sesiune extraordinară, acesta fiind for decizional. Comisia juridică a Senatului se reunește la ora 12:00 pentru întocmirea raportului, iar plenul este programat la ora 15:00. Senatorii au avut termen până marți pentru depunerea amendamentelor. Miza: reguli mai dure la incompatibilitate și extinderea obligațiilor de declarare a averii În forma adoptată luni de Camera Deputaților, ca prim for sesizat, au fost introduse amendamente ale PSD și AUR, contestate de PNL și USR pe motiv că ar fi neconstituționale. Printre amendamentele menționate se află: încetarea funcției, demnității publice sau a mandatului pentru persoanele față de care se constată definitiv incompatibilitatea ori conflictul de interese după intrarea în vigoare a legii, „la data rămânerii definitive” a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, după caz; un amendament al AUR care vizează obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și pentru soț/soție sau „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” în cazul președintelui României, deputaților, senatorilor, prim-ministrului, membrilor Guvernului și altor demnitari. Context: proiect redepus după respingerea formei inițiale Proiectul a fost redepus vinerea trecută de PNL și USR, după ce forma inițială a fost respinsă joi, în sesiunea extraordinară, de Senat. Conform Agerpres, motivul a fost că includea același amendament al PSD privind sancționarea retroactivă a faptelor de conflict de interese și incompatibilitate prin pierderea mandatului, amendament despre care se arată că l-ar fi vizat pe liderul USR, Dominic Fritz . Alte proiecte pe agenda de miercuri a Senatului Pe ordinea de zi a plenului de miercuri (ora 15:00) mai sunt două proiecte la care Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este decizională: un proiect inițiat de PNL care propune majorarea de la 40% la 60% a plăților parțiale pentru cererile de decontare depuse de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, în cadrul schemelor reglementate de OUG nr. 6/2025 și OUG nr. 27/2022; un proiect inițiat de PSD care vizează reglementarea procedurii de acordare, plată, suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție, în cadrul legislației privind dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap și protecția drepturilor persoanelor cu handicap. [...]
Amendamentele din Senat la Strategia pentru biodiversitate riscă să complice îndeplinirea unui jalon din PNRR , iar ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, spune că România ar putea pierde „miliardul de euro” asociat adoptării documentului, potrivit Mediafax . Comisia pentru mediu din Senat a adoptat un raport de admitere pentru Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, document descris ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , după introducerea mai multor amendamente. Una dintre modificările aprobate prevede că „riscul de poluare trebuie redus cu 50%”, însă fără ca acest lucru să însemne obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide utilizate în agricultură. Inițial, strategia a fost contestată de senatorii PSD, care au susținut că forma propusă ar afecta dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. După modificări, PSD a votat în favoarea raportului, alături de USR, PNL și UDMR. Disputa: „echilibru” pentru investiții vs. „modificări din pix” ale angajamentelor europene Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut că varianta inițială ar fi blocat investiții și că amendamentele ar fi creat un „echilibru” între infrastructură și protecția mediului. „Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură (...) Am făcut observații și schimbări (...) am creat un echilibru (...) cred că prioritar este ca România să se dezvolte”, a afirmat Daniel Zamfir. După vot, Diana Buzoianu a criticat amendamentele adoptate, afirmând că acestea modifică obiective asumate de România la nivel european și că o strategie națională nu poate schimba angajamente europene. „În documentul de astăzi (...) PSD a venit cu un amendament prin care modifică inclusiv obiectivul acesta pe care România și l-a asumat la nivel european din 2020”, a declarat Buzoianu. Ministra a mai spus că modificarea nu schimbă obligațiile asumate de România la nivel european și că „nu există niciun fel de sancțiune” dacă obiectivul nu este îndeplinit, dar există nevoia ca România să arate că încearcă să îl atingă. Auditul pentru parcurile naționale, scos din strategie Buzoianu a criticat și eliminarea din strategie a măsurii privind realizarea unui audit „despre cum au fost administrate parcurile naționale”, întrebând „de ce le este frică” celor din PSD. Ea a respins argumentul invocat de PSD potrivit căruia auditul ar costa prea mult, susținând că acesta „oricum va fi făcut”. Ce urmează: amendamente la Camera Deputaților și miza PNRR Buzoianu a anunțat că USR va depune amendamente la Camera Deputaților pentru a corecta modificările adoptate în Senat și a legat explicit miza de finanțarea europeană. „Noi o să depunem amendamente, inclusiv la Camera Deputaților (...) Eu sper ca România să-și obțină în continuare miliardul de euro în urma adoptării acestei strategii”, a declarat Diana Buzoianu. În același timp, ministra a respins ideea că strategia ar bloca investițiile în infrastructură, inclusiv proiectele hidroenergetice, argumentând că strategiile „nu creează noi legi” și „nu pot adăuga prevederi noi legislative”, ci pun în aplicare obiective deja asumate la nivel național și european. [...]
Disputa PSD–USR pe energia României se mută în Parlament, cu miza capacităților de producție și a PNRR , după ce ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), l-a acuzat pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, că „amestecă subiectele” și că prezintă drept „soluție salvatoare” o inițiativă legislativă mai veche a USR, potrivit news.ro . Darău a făcut declarațiile luni seară, la B1TV, în contextul polemicii legate de Legea privind strategia pentru conservarea biodiversității, jalon în PNRR. Liderul PSD a susținut că legea ar putea bloca proiecte de infrastructură și investiții în energie, iar USR respinge această interpretare și spune că strategia este o obligație europeană, cu implicații inclusiv asupra finanțării. PNRR și strategia de biodiversitate: „într-o lună trebuie aprobată” Ministrul interimar al Economiei a spus că strategia de biodiversitate a fost inițiată de Diana Buzoianu, ministrul Mediului, și că este „o chestiune esențială” inclusiv din perspectiva unui miliard de euro. În același timp, el a afirmat că, pe fondul presiunilor politice, inițiativa a ajuns în Parlament și că termenul de aprobare este scurt. „Într-o lună trebuie aprobată”, a declarat Irineu Darău, referindu-se la inițiativa depusă în Parlament. Energia: USR spune că nu a condus Ministerul Energiei și indică lipsa stocării Pe tema producției de energie, Darău a insistat că USR „n-a avut niciodată Ministerul Energiei” și a plasat discuția în registrul responsabilității „multianuale”, susținând că în perioade în care PSD a fost la putere capacitatea de producție s-a diminuat, fără să fie dezvoltate capacități de stocare. „Am fost puțin la guvernare în general, dar n-am avut niciodată Ministerul Energiei”, a spus Darău. El a mai afirmat că România ar fi avut nevoie „în primul rând” de capacități de stocare și de creșterea capacităților de producție, în locul unor dezbateri recurente despre presupuse contradicții între mediu și energie. Proiectul PSD anunțat de Grindeanu: condiționarea închiderii capacităților de producție În paralel, Sorin Grindeanu a anunțat că parlamentarii PSD vor depune un proiect de lege prin care autoritățile să nu mai poată închide capacități de producție în sectorul energetic decât dacă există capacități noi care să le înlocuiască. Tot el i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană. Darău susține însă că inițiativa prezentată de Grindeanu ca soluție ar fi, de fapt, o propunere depusă de mai mult timp de USR în Parlament, care ar fi rămas „îngropată în sertar”. [...]
