Știri
Știri din categoria Politică
Ludovic Orban își semnalează reintrarea în PNL, o mișcare cu potențial de reconfigurare în zona de dreapta, după ce liderul Forța Dreptei a spus că revenirea sa în partid este „aproape, aproape”, potrivit HotNews, care relatează despre prezența lui la Congresul PNL de duminică.
Orban a fost invitat la Congres și, în discurs, și-a exprimat dorința de a reveni în partid. El le-a „cerut iertare” liberalilor pentru criticile aduse PNL în ultimii ani și a spus că vrea să-și aducă „modesta contribuţie la ceea ce poate face bun PNL pentru România cu Ilie Bolojan şi cu echipa lui”.
Întrebat cum vede primirea din partea liberalilor, Orban a explicat că aceasta vine din relațiile personale construite în timp, menționând că îi cunoaște pe unii „de zeci de ani”, din campanii electorale și evenimente de partid.
În același context, la întrebarea cât de aproape este revenirea sa în PNL, Orban a răspuns: „aproape, aproape”.
Orban a condus PNL în perioada 2017–2021 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. Ulterior, după ruptura de la finalul lui 2021, a înființat și conduce partidul Forța Dreptei.
Pentru contextul declarațiilor și al prezenței sale la Congres, HotNews amintește și episodul în care Orban le-a „cerut iertare” liberalilor, relatat într-un material anterior: HotNews.
Recomandate
Ludovic Orban a deschis public discuția despre o revenire în PNL , după ce a participat la Congresul extraordinar al liberalilor „în calitate de invitat”, potrivit HotNews . Miza politică este o posibilă reunificare pe dreapta, care ar putea schimba echilibrul intern din partid și ar repoziționa Forța Dreptei în raport cu noua conducere PNL. În discursul de la Congres, Orban le-a cerut delegaților să permită liberalilor din Forța Dreptei să se „întoarcă acasă pe ușa din față”. El și-a început intervenția cu mesajul că revine „după cinci ani” la un congres PNL și a spus că, deși este invitat, este convins că va fi dorit „alături” de partid, invocând „Ilie Bolojan și echipa lui”. Orban a afirmat că își „cere iertare” pentru criticile aduse PNL în ultimii ani, susținând că nu au fost făcute cu rea-credință, ci pentru a semnala greșeli ale partidului. Ce a spus despre revenirea efectivă în partid Întrebat dacă va reveni în PNL, fostul premier a răspuns că „vom purta negocieri în acest sens”. El a precizat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există „o deschidere” din partea Forța Dreptei. Totodată, Orban a spus că „noua linie a PNL” și „noua gândire și strategie politică” îl reprezintă și că el și colegii săi ar putea contribui la „o construcție serioasă a unui partid liberal”. Context Ludovic Orban a condus PNL din 2017 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. El conduce Forța Dreptei, partid înființat după ruptura de PNL de la finalul anului 2021. Pentru context despre Congresul extraordinar al PNL , HotNews a publicat și materialul despre eveniment aici . [...]
Ludovic Orban deschide negocieri pentru fuziunea Forța Dreptei–PNL, cu miza refacerii majorității interne a liberalilor , potrivit Digi24 . Liderul Forța Dreptei a spus, înaintea Congresului Extraordinar al PNL, că își dorește să revină în partid și că, după eveniment, noua conducere a PNL ar urma să se întâlnească cu reprezentanții Forța Dreptei pentru a discuta un protocol de fuziune. În intervenția de la Congres (actualizare 12:55), Orban le-a transmis liberalilor „După 5 ani, mă întorc acasă” și a cerut să fie reprimit „pe ușa din față”, împreună cu ceilalți membri ai Forța Dreptei. El a afirmat că vrea să contribuie la reformarea PNL, partid condus de Ilie Bolojan și echipa sa, și și-a cerut iertare pentru criticile publice din ultimii ani la adresa conducerii liberale. Ce presupune, procedural, revenirea: mandat și validare în forurile partidelor Orban a declarat că a discutat „de principiu” cu Ilie Bolojan și că există deschidere pentru fuziune, însă pașii următori depind de formalități interne: după alegerea organismelor de conducere, PNL ar trebui să emită un mandat de negociere pentru protocolul de fuziune, iar documentul să fie validat ulterior în forurile statutare ale ambelor partide. Întrebat direct dacă va reveni în PNL, Orban a răspuns afirmativ, condiționând practic reintrarea de noua direcție politică a partidului, despre care spune că îl reprezintă. Mesaj către PNL și semnal către taberele interne În același context, Orban a susținut că ceea ce se discută drept „ruptură” în PNL nu ar fi o scindare, ci o „clarificare în partid”, indicând că, în timp, nu vor mai putea rămâne în PNL cei pe care îi descrie ca fiind apropiați de PSD sau care ar fi urmărit „capturarea” partidului. Orban a avut și un mesaj de susținere pentru primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , salutând retragerea acestuia din cursa pentru conducerea PNL după deschiderea unui dosar penal în care este acuzat de luare de mită și afirmând că „crede în nevinovăția” lui. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este întâlnirea dintre noua conducere a PNL și liderii Forța Dreptei pentru negocierea protocolului de fuziune, urmată de validarea în structurile statutare ale celor două formațiuni. În acest moment, detaliile concrete ale protocolului (calendar, condiții, structură de integrare) nu sunt precizate. [...]
Rareș Bogdan avertizează că PNL riscă să-și piardă identitatea și să intre într-o zonă de instabilitate politică cu costuri economice , într-un mesaj transmis în ziua Congresului, potrivit Mediafax . Europarlamentarul leagă schimbările din conducerea partidului de o orientare „progresistă” și susține că blocajul politic poate amplifica riscurile pentru economie, inclusiv prin presiunea dobânzilor și a deficitului. Critica internă: „woke”, „cancel culture” și direcția partidului Rareș Bogdan a criticat includerea în conducerea PNL a unor persoane pe care le asociază cu „exagerări ideologice” și cu activismul de tip „woke” (termen folosit pentru curente progresiste axate pe teme identitare). În mesaj, el a folosit o metaforă despre înlocuirea simbolului partidului: „Ar fi culmea ca azi, la Congres, colegii mei să înlocuiască și săgeata noastră liberală cu o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului!” El a susținut că o astfel de orientare ar îndepărta PNL de „valorile tradiționale” ale liberalismului românesc și de doctrina Partidului Popular European, invocând explicit teme precum familia creștină, Biserica și „dreapta rațională”. Ținta politică: acuzații la adresa lui Ilie Bolojan Europarlamentarul a afirmat că președintele PNL, Ilie Bolojan, ar promova în partid oameni care nu împărtășesc „valorile istorice” ale liberalismului. În același registru, Rareș Bogdan a criticat și termenul „Rădăcini”, folosit în platforma politică a lui Bolojan, despre care spune că ar masca o marginalizare a liberalilor conservatori. Miza economică: dobânzi, deficit și presiune pe companii Dincolo de disputa ideologică, Rareș Bogdan a legat situația politică de riscuri economice, avertizând asupra unui posibil „scenariu grecesc” și indicând costul dobânzilor: „Nu e o glumă, România riscă scenariul grecesc. Matematica dură ne lovește în față: 1 miliard de euro plătiți lunar pe dobânzi” El a invocat creșterea deficitului, presiunea datoriei publice și riscul de retrogradare a ratingului de țară, susținând că este nevoie „urgent” de un guvern funcțional și stabil. În același mesaj, a criticat majorările de taxe, pe care le consideră o „eroare structurală”, și a afirmat că „peste 100.000 de firme românești au fost închise într-un an”, pe fondul creșterii presiunii fiscale asupra companiilor. Mesajul către Congres: distanță față de USR În final, Rareș Bogdan le-a cerut delegaților să evalueze direcția partidului și să nu permită o apropiere excesivă de USR. El a invocat tensiunile din campaniile electorale și a susținut că o cooptare a unor astfel de actori în decizia internă ar putea afecta partidul „din interior”. [...]
PNL își schimbă regulile de conducere în plin conflict intern , prin adoptarea la Congres a unui statut care leagă alegerea echipei de cea a președintelui, miză ce îi poate întări controlul lui Ilie Bolojan asupra partidului, potrivit HotNews . La Romexpo, Congresul a trecut pragul statutar de prezență: au fost 1.793 de delegați din aproximativ 2.500 convocați (77,8%), ceea ce a făcut posibil votul pe modificările statutare. Schimbările au fost adoptate „cu o singură abținere și niciun vot împotrivă”, a anunțat de la tribună Theodor Stolojan, după un vot deschis. Ce se schimbă în PNL și de ce contează Miza principală a modificărilor este revenirea la sistemul de moțiune: candidatul ales președinte vine cu o echipă, iar conducerea nu mai este aleasă uninominal, ci „în bloc”, pe liste. În logica prezentată în material, această arhitectură reduce spațiul de negociere internă după congres și poate limita fragmentarea, dar și influența taberelor rivale în conducerea centrală. Congresul are loc pe fondul unei dispute între tabăra Bolojan și gruparea care susține reluarea guvernării alături de PSD, conflict care, potrivit aceleiași surse, se vede inclusiv în redesenarea funcțiilor de vârf: sunt eliminate trei dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, poziții ocupate până acum de contestatari ai lui Bolojan. Contestarea în instanță și riscul de prelungire a crizei interne Deciziile de convocare a Congresului sunt deja atacate în instanță: un grup de 16 liberali a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a hotărârii prin care a fost convocat Consiliul Național care, la rândul său, a convocat Congresul. Termenul indicat în articol este 3 iulie, ceea ce înseamnă că disputa juridică se poate suprapune peste validarea noii conduceri și peste deciziile politice imediate ale partidului. În paralel, Adrian Veștea – prezentat drept premier desemnat și lider al taberei care îl contestă pe Bolojan – a renunțat să mai candideze, dar și-a rezervat dreptul de a contesta deciziile Congresului, pe care le consideră „nestatutare și nelegale”, conform mesajului citat. Absențe și repoziționări în jurul lui Bolojan Un element cu impact direct asupra echipei este ieșirea din cursă a lui Ciprian Ciucu, descris ca unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Bolojan. Decizia vine după ce, pe 18 iunie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru luare de mită; în aceste condiții, Ciucu a anunțat că nu mai candidează, deși statutul PNL nu impune restricții decât în cazul condamnării în primă instanță. În același timp, articolul notează intrarea în partid a unor miniștri independenți: vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul interimar Dragoș Pîslaru s-au înscris în PNL „potrivit unor surse politice”, urmând să fie în filiala PNL București, conform unei informații atribuite Cotidianul. Echipa propusă de Bolojan Candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar lista de conducere propusă include: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga (șefa Comisiei de Buget din Senat) În sală, atmosfera a fost tensionată, iar unul dintre discursurile cele mai aplaudate a fost cel al lui Ciprian Ciucu, care a vorbit despre presiuni asupra PNL și despre „sistem”, potrivit relatării live. [...]
Oana Gheorghiu acuză „pușculițe politice” și reforme „copy-paste” în companiile de stat , susținând că miza din jurul agendei lui Ilie Bolojan este închiderea „robinetelor” de influență și bani, potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Congresul Extraordinar al PNL, unde vicepremierul interimar a fost propusă ca vicepreședinte al partidului în echipa Bolojan. Gheorghiu a spus că a intrat în PNL „la greu, nu când a fost ușor” și că nu fuge de „deciziile grele”, anticipând atacuri la adresa ei, inclusiv etichetări de tip „ONG-ist, sorosist, globalist” sau „neomarxist”. În același registru, a afirmat că nu o sperie „listele negre” și nici „campaniile de denigrare”, invocând experiența de 15 ani în societatea civilă. Ce reclamă despre companiile de stat și aparatul public În discurs, vicepremierul interimar a descris o serie de probleme pe care spune că le-a întâlnit în mandatul din guvern, prezentate ca obstacole directe în calea reformei: companii ale statului „transformate în pușculițe politice”; instituții care „nu știu nici măcar ce avere administrează”; planuri de reformă făcute cu „copy-paste” între companii. Ea a susținut că, împreună cu Ilie Bolojan, a „aprins lumina” în zone unde „prea mult timp s-a lucrat pe întuneric”, sugerând că transparența și controlul ar fi deranjat rețelele care beneficiau de status quo. Tensiuni în coaliție, pe fondul „închiderii robinetelor” Gheorghiu a legat explicit reacțiile politice de măsuri care ar fi limitat accesul la resurse, afirmând că „atunci când au început să fie închise robinetele”, partenerii de coaliție ar fi decis „brusc” că „nu se mai poate cu Ilie Bolojan”. În final, ea a insistat pe ideea că problema nu este politica în sine, ci modul în care este exercitată puterea: „Nu politica e urâtă. Unii dintre cei care o fac au uitat că puterea se exercită cu decenţă, responsabilitate şi respect.” [...]
Vasile Blaga a cerut disciplină internă în PNL și a avertizat că partidul riscă să devină „anexă la PSD” , într-un mesaj rostit la Congresul Extraordinar al liberalilor, pe fondul tensiunilor legate de direcția formațiunii și de formarea noului Guvern, potrivit Mediafax . Congresul are loc la Romexpo , după desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului Executiv și în contextul disputelor interne. Ilie Bolojan este singurul candidat la șefia PNL, cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar pe agendă figurează și modificări ale Statutului partidului. „Partidul este sub asediu”: miza, controlul deciziei în interior Blaga a susținut că PNL este „sub asediu” și că sunt atacate statutul, autoritatea și dreptul liberalilor de a decide în interiorul formațiunii. El a insistat că reuniunea nu a fost convocată „pentru o persoană” și nici „împotriva altei persoane”, ci pentru apărarea autonomiei decizionale a partidului. „Noi nu am organizat astăzi acest congres pentru o persoană. Nu l-am organizat nici împotriva altei persoane. Nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, Partidul Național Liberal este sub asediu.” Fostul lider liberal a respins ideea unei sciziuni și a descris congresul ca pe „un test” pentru cei care respectă deciziile și principiile PNL. În același discurs, a acuzat „o mână de patru-cinci oameni” că ar folosi partidul „în nume personal” și a avertizat că nerespectarea deciziilor interne transformă formațiunea într-o „adunătură de oameni care umblă după funcții”. „Cele trei D” și sprijinul pentru Bolojan Blaga a cerut disciplină în partid și a invocat principiul „celor trei D”: discuții, decizii și disciplină, susținând că tocmai disciplina ar fi lipsit PNL în ultimii ani. „Discuții, până cădem de acord. Decizii, dar pe urmă disciplină. Asta a lipsit de cinci-șase ani de zile acestui partid.” În același timp, el și-a exprimat sprijinul pentru Ilie Bolojan, despre care a spus că este liderul de care PNL avea nevoie după o perioadă de instabilitate internă. „După mulți ani de zile, în sfârșit, acest partid are un conducător: pe Ilie Bolojan. Și mai știu că, datorită muncii și eforturilor, mai ales din ultimele zile, această echipă va și putea să conducă.” Linia roșie: relația cu PSD și sensul fuziunii PNL–PDL Blaga a legat mesajul de miza politică mai largă a PNL, afirmând că România are nevoie de un partid liberal puternic și amintind fuziunea din 2014 dintre PNL și PDL, prezentată ca un proiect de construire a unei forțe de centru-dreapta „care se opune populismului”. În final, a trasat explicit o limită în raport cu PSD. „Am construit cea mai puternică forță de centru-dreapta din țara asta, care se opune populismului. N-am făcut-o să fim anexă la PSD.” [...]
