Știri
Știri din categoria Politică

Vasile Blaga pune plecările din PNL în cheia costurilor politice și minimizează riscul unei noi ruperi din partid, susținând că episoadele anterioare au dus la eșec pentru cei care au ieșit din formațiune, potrivit HotNews, la sosirea senatorului liberal la Congresul PNL.
Blaga a comentat absența lui Adrian Veștea și faptul că acesta nu mai candidează la șefia PNL, afirmând că Veștea „și-a făcut evaluările” și ar fi concluzionat că „nu are nicio șansă”. În aceeași logică, Blaga a susținut că, dacă ar fi intrat totuși în competiție, ar fi obținut „și mai puține voturi” la o întâlnire ulterioară.
Întrebat despre boicotul unor colegi liberali, Blaga a spus că este „dreptul lor” să nu participe. Declarația sugerează o încercare de a trata tensiunile interne ca pe un gest punctual, fără consecințe organizaționale imediate.
Blaga a invocat plecări anterioare din PNL, indicând că acestea nu au produs alternative politice durabile:
„Au mai plecat din PNL pe rând mulţi. A plecat domnul Tăriceanu, care chiar reprezenta ceva în partid, a făcut ALDE, s-a ales praful şi pulberea. Mai nou, îmi pare rău să spun, a plecat şi domnul Orban. Şi?”
În final, senatorul liberal a apreciat că nu vor pleca mulți membri nici din organizațiile în care liderii au declarat că nu îl susțin pe Ilie Bolojan, mizând pe ideea că nemulțumirile nu se vor transforma într-o migrație semnificativă.
Recomandate

Congresul PNL i-a prelungit mandatul lui Ilie Bolojan până după 2030, mutare care îl poziționează ca rival direct al președintelui Nicușor Dan și redesenează, în interiorul coaliției, raportul de forțe pentru următorul ciclu electoral, potrivit HotNews . Miza imediată a congresului extraordinar, organizat la Romexpo „în regim de urgență”, a fost blocarea tentativei lui Adrian Veștea de a se instala ca premier. În acest context, Bolojan – care avea mandat la conducerea partidului până în iulie 2027 – primește acum un mandat de patru ani, „practic până după alegerile prezidențiale din 2030”. Mandatul extins: de la conducerea partidului la competiția pentru Cotroceni Analiza notează că prelungirea mandatului schimbă calendarul intern al PNL și îi oferă lui Bolojan o fereastră politică pentru o candidatură la prezidențiale în 2030, în competiție directă cu Nicușor Dan. În logica prezentată, grăbirea căderii guvernului Bolojan de către președinte și PSD a accelerat reașezarea conducerii liberale și i-a consolidat poziția liderului PNL. Ruptura internă: boicotul taberei Veștea și planul de excludere Congresul a scos la suprafață o fractură deschisă. Tabăra Veștea a boicotat reuniunea, iar Alina Gorghiu, plasată de HotNews în zona anti-Bolojan, a ales să participe la „Ziua Iei”, la Rociu (Argeș), în timp ce la Romexpo se vota noua conducere. În privința lui Adrian Veștea, publicația arată că nu a fost exclus pe loc, însă PNL ar urma să aștepte pierderea calității de prim-vicepreședinte pentru ca excluderea să fie mai ușor de făcut. Totodată, sunt menționate „15 organizații” care se opun lui Bolojan și care „vor părăsi treptat partidul”, unii lideri fiind descriși ca pregătiți să își facă un nou partid. „Lupta cu Sistemul”, noua linie de mesaj în jurul lui Ciucu și Orban Un alt element central a fost mesajul anti-„Sistem” promovat de Ciprian Ciucu și Ludovic Orban, ambii amintiți ca fiind anchetați de DNA. Ciucu a renunțat în ultimul moment la funcția de prim-vicepreședinte după acuzații de luare de mită formulate de Direcția Generală Anticorupție, iar ulterior a vorbit despre presiuni ale „Sistemului” asupra PNL. „Este un Congres care vine în urma faptului că Sistemul a ales să pună presiune pe PNL” În aceeași cheie, HotNews notează că Bolojan a transmis un mesaj de încredere pentru Ciucu și că l-a sprijinit politic în competiția pentru Capitală, „împotriva voinței lui Nicușor Dan”. Ce semnal dă PNL: două blocuri politice și o distanțare de epoca Iohannis Congresul este prezentat și ca o delimitare de perioada în care PNL ar fi fost controlat de la Cotroceni în epoca Klaus Iohannis, precum și ca o rupere a colaborării cu PSD. În final, HotNews descrie o polarizare în două blocuri: PNL–USR–UDMR, respectiv PSD–AUR și „sateliții lor”, cu Nicușor Dan prins între aceste două tabere, în timp ce Bolojan „intră de astăzi, oficial, în lupta pentru Palatul Cotroceni”. [...]

Ciprian Ciucu a acuzat la Congresul PNL presiuni ale „sistemului” și o „operațiune specială” împotriva sa , într-un discurs care mută conflictul intern din zona politică în cea a controlului asupra deciziilor de guvernare și a numirilor, potrivit Antena 3 . Primarul general al Capitalei a susținut că PNL ar fi fost atacat tocmai pentru că „și-ar fi recăpătat independența politică” sub conducerea lui Ilie Bolojan . În intervenția sa, Ciucu a apărat mandatul lui Ilie Bolojan și a spus că partidul a ales să-și asume guvernarea „spunându-le oamenilor adevărul”, fără promisiuni electorale. El a indicat și rezultate electorale ale PNL, menționând „10% în Senat, 14 în Cameră și 15 la redistribuire”, și a afirmat că Bolojan ar fi crescut partidul cu „cel puțin două, trei, cinci procente”, precizând însă că „nu putem spune exact”. Miza: controlul asupra guvernării și al resurselor publice Ciucu a descris „sistemul” ca o rețea de influență care nu candidează, dar participă la alegeri prin oamenii promovați și care ar avea resurse în mass-media, în companii de stat și în companii cu contracte cu statul. În această logică, el a susținut că „sistemul” nu plătește costul deciziilor greșite, ci „populația și politicienii”, în timp ce rețelele ar rămâne „eterne” în funcții și grade. „Sunt oameni foarte, foarte bogați, cu multe resurse în mass-media, în companiile de stat, în companiile care au contracte cu statul (…) și niciodată nu dau seamă față de nimic.” În același discurs, Ciucu a afirmat că PNL ar fi fost ținta presiunilor, nu PSD, pentru că liberalii și-ar fi recăpătat „independența”, iar acest lucru ar fi fost „inacceptabil” pentru cei pe care îi numește „sistem”. Acuzații directe în interiorul PNL și legătura cu dosarul său Ciucu a spus că „oamenii care îl împing” pe Adrian Veștea ar fi „pregătit operațiunea specială” împotriva lui și a adăugat că va veni „cu detalii”. Totodată, a afirmat că Veștea „nu-și aparține”, sugerând că liderul liberal nu ar acționa independent. Acuzațiile vin în contextul în care Ciucu este acuzat de luare de mită și a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, conform informațiilor din articol. În final, el le-a cerut liberalilor să rămână uniți și deschiși către noi membri, susținând că PNL își poate recâștiga credibilitatea doar prin coeziune. [...]

Boicotul anunțat de foștii membri ALDE din PNL riscă să adâncească fracturile interne înaintea votului de reorganizare a conducerii partidului , după ce Varujan Vosganian a spus că aceștia nu vor participa la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, invocând nerespectarea protocolului de fuziune din 2024, potrivit Mediafax . Fostul lider ALDE afirmă că, la momentul fuziunii prin absorbție în PNL, protocolul prevedea păstrarea tuturor înțelegerilor negociate – inclusiv reprezentarea în structurile de decizie – până la următorul Congres ordinar al liberalilor, pe care îl plasează „probabil” în 2027. Miza: respectarea protocolului de fuziune și legitimitatea deciziilor interne Vosganian susține că situația s-a schimbat după ce Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al PNL și că acesta le-ar fi transmis reprezentanților fostului ALDE că nu va respecta prevederile protocolului, pe motiv că documentul a fost semnat de Nicolae Ciucă, nu de el. „Devenit președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înțelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparține lui Nicolae Ciucă și nu lui. Așa cum a procedat Lenin când a refuzat să plătească datoriile Rusiei, pe motiv că datoriile le-a făcut țarul și nu el.” Boicot repetat: precedentul din 2025 și mesajul pentru 2026 Potrivit lui Vosganian, foștii membri ALDE au refuzat să participe și la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte al partidului. „Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte.” Pentru reuniunea din 21 iunie 2026, Vosganian spune că boicotul va continua. „Nu vom participa nici la acesta și vom păstra aceeași atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL.” [...]

PNL a fixat un termen-limită pentru demisii și amenință cu excluderi, într-o mișcare care poate reconfigura rapid echilibrul intern al partidului , potrivit HotNews . În timpul Congresului PNL de duminică, deputatul liberal Robert Sighiartău a anunțat o hotărâre prezentată ca „o clarificare morală și o separare a apelor” în partid. Decizia Congresului îi vizează pe Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Conform anunțului, Congresul „constată” că cei cinci „au încălcat în mod repetat obligațiile de a apăra interesele politice ale PNL”, prin participarea la „acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”. Termen: 22 iunie, ora 12.00. Urmează procedura de excludere Congresul le solicită celor cinci să demisioneze din calitatea de membri PNL până luni, 22 iunie, ora 12.00. Dacă nu își depun demisiile până la acel termen, Congresul mandatează Biroul Permanent să declanșeze procedurile de excludere, potrivit aceleiași surse. Acuzație distinctă: responsabilitate pentru situația financiară a PNL În cazul lui Lucian Bode, Sighiartău a adăugat o acuzație separată, afirmând că acesta ar fi responsabil politic pentru „situația financiară gravă” în care s-a aflat PNL la finalul mandatului său de secretar general. Hotărârea anunțată introduce un calendar foarte scurt pentru o decizie cu efecte directe asupra conducerii și a arhitecturii interne a partidului, următorul pas fiind, în lipsa demisiilor, activarea mecanismului de excludere prin Biroul Permanent. [...]

Ludovic Orban își semnalează reintrarea în PNL, o mișcare cu potențial de reconfigurare în zona de dreapta , după ce liderul Forța Dreptei a spus că revenirea sa în partid este „aproape, aproape”, potrivit HotNews , care relatează despre prezența lui la Congresul PNL de duminică. Orban a fost invitat la Congres și, în discurs, și-a exprimat dorința de a reveni în partid. El le-a „cerut iertare” liberalilor pentru criticile aduse PNL în ultimii ani și a spus că vrea să-și aducă „modesta contribuţie la ceea ce poate face bun PNL pentru România cu Ilie Bolojan şi cu echipa lui”. Întrebat cum vede primirea din partea liberalilor, Orban a explicat că aceasta vine din relațiile personale construite în timp, menționând că îi cunoaște pe unii „de zeci de ani”, din campanii electorale și evenimente de partid. În același context, la întrebarea cât de aproape este revenirea sa în PNL, Orban a răspuns: „aproape, aproape”. Context: ruptura din 2021 și rolurile anterioare în PNL Orban a condus PNL în perioada 2017–2021 și a fost premier între noiembrie 2019 și decembrie 2020. Ulterior, după ruptura de la finalul lui 2021, a înființat și conduce partidul Forța Dreptei. Pentru contextul declarațiilor și al prezenței sale la Congres, HotNews amintește și episodul în care Orban le-a „cerut iertare” liberalilor, relatat într-un material anterior: HotNews . [...]

PNL își schimbă regulile de conducere în plin conflict intern , prin adoptarea la Congres a unui statut care leagă alegerea echipei de cea a președintelui, miză ce îi poate întări controlul lui Ilie Bolojan asupra partidului, potrivit HotNews . La Romexpo, Congresul a trecut pragul statutar de prezență: au fost 1.793 de delegați din aproximativ 2.500 convocați (77,8%), ceea ce a făcut posibil votul pe modificările statutare. Schimbările au fost adoptate „cu o singură abținere și niciun vot împotrivă”, a anunțat de la tribună Theodor Stolojan, după un vot deschis. Ce se schimbă în PNL și de ce contează Miza principală a modificărilor este revenirea la sistemul de moțiune: candidatul ales președinte vine cu o echipă, iar conducerea nu mai este aleasă uninominal, ci „în bloc”, pe liste. În logica prezentată în material, această arhitectură reduce spațiul de negociere internă după congres și poate limita fragmentarea, dar și influența taberelor rivale în conducerea centrală. Congresul are loc pe fondul unei dispute între tabăra Bolojan și gruparea care susține reluarea guvernării alături de PSD, conflict care, potrivit aceleiași surse, se vede inclusiv în redesenarea funcțiilor de vârf: sunt eliminate trei dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, poziții ocupate până acum de contestatari ai lui Bolojan. Contestarea în instanță și riscul de prelungire a crizei interne Deciziile de convocare a Congresului sunt deja atacate în instanță: un grup de 16 liberali a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a hotărârii prin care a fost convocat Consiliul Național care, la rândul său, a convocat Congresul. Termenul indicat în articol este 3 iulie, ceea ce înseamnă că disputa juridică se poate suprapune peste validarea noii conduceri și peste deciziile politice imediate ale partidului. În paralel, Adrian Veștea – prezentat drept premier desemnat și lider al taberei care îl contestă pe Bolojan – a renunțat să mai candideze, dar și-a rezervat dreptul de a contesta deciziile Congresului, pe care le consideră „nestatutare și nelegale”, conform mesajului citat. Absențe și repoziționări în jurul lui Bolojan Un element cu impact direct asupra echipei este ieșirea din cursă a lui Ciprian Ciucu, descris ca unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Bolojan. Decizia vine după ce, pe 18 iunie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru luare de mită; în aceste condiții, Ciucu a anunțat că nu mai candidează, deși statutul PNL nu impune restricții decât în cazul condamnării în primă instanță. În același timp, articolul notează intrarea în partid a unor miniștri independenți: vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul interimar Dragoș Pîslaru s-au înscris în PNL „potrivit unor surse politice”, urmând să fie în filiala PNL București, conform unei informații atribuite Cotidianul. Echipa propusă de Bolojan Candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar lista de conducere propusă include: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga (șefa Comisiei de Buget din Senat) În sală, atmosfera a fost tensionată, iar unul dintre discursurile cele mai aplaudate a fost cel al lui Ciprian Ciucu, care a vorbit despre presiuni asupra PNL și despre „sistem”, potrivit relatării live. [...]