Știri
Știri din categoria Politică
Kremlinul a înăsprit securitatea în jurul lui Vladimir Putin, într-un semnal de tensiune la vârful puterii de la Moscova, pe fondul temerilor de asasinat și de lovitură de stat, potrivit Adevărul, care citează un raport al unui serviciu european de informații consultat de CNN.
Miza practică a acestor măsuri este una operațională: reducerea drastică a riscurilor de infiltrare, supraveghere sau atac în proximitatea liderului rus, inclusiv prin limitarea contactelor și a mobilității persoanelor din anturaj.
Raportul descrie reguli noi, aplicate până la detalii de rutină, care vizează atât personalul, cât și accesul vizitatorilor:
O parte dintre măsuri ar fi fost introduse în ultimele luni, după asasinarea unui general rus în decembrie 2025, episod care ar fi amplificat tensiunile în interiorul aparatului de securitate.
În paralel, raportul susține că deplasările lui Putin au fost limitate „drastic”. Liderul rus și familia sa ar fi renunțat inclusiv la reședințe obișnuite din regiunea Moscovei și de la Valdai, iar în 2026 nu ar mai fi vizitat nicio unitate militară, spre deosebire de anul precedent. Pentru a compensa absențele, Kremlinul ar difuza imagini preînregistrate.
Documentul mai afirmă că, de la începutul invaziei din Ucraina (2022), Putin ar petrece perioade îndelungate în buncăre modernizate, inclusiv în regiunea Krasnodar, la Marea Neagră.
Raportul indică și fricțiuni în sistemul de securitate rus, inclusiv suspiciuni legate de Serghei Șoigu (fost ministru al Apărării, actual secretar al Consiliului de Securitate), văzut ca posibil risc în scenariul unei lovituri de stat, prin influența sa în armată. Totuși, documentul nu ar oferi dovezi concrete împotriva lui Șoigu.
În același context este menționată arestarea, pe 5 martie, a fostului adjunct al lui Șoigu, Ruslan Țalikov, acuzat de corupție (delapidare, spălare de bani și luare de mită), acuzații despre care raportul spune că s-au înmulțit în rândul elitei militare după invazia Ucrainei.
Raportul mai descrie un episod tensionat la Kremlin, la finalul anului trecut, după asasinarea unui general rus: șeful Statului Major, Valeri Gherasimov, l-ar fi criticat pe directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, pentru eșecul în protejarea ofițerilor de rang înalt, iar serviciile speciale ar fi invocat lipsa resurselor. Ulterior, Putin ar fi extins atribuțiile Serviciului Federal de Protecție (FSO), inclusiv prin protecție suplimentară pentru încă zece comandanți de rang înalt, înainte de a-și întări propriul sistem de securitate.
Raportul apare într-un moment sensibil, la patru ani de la declanșarea războiului, cu costuri tot mai vizibile. Sunt invocate estimări occidentale privind pierderi lunare de aproximativ 30.000 de militari răniți sau uciși, în timp ce câștigurile teritoriale ar rămâne limitate. Atacurile cu drone ucrainene în interiorul Rusiei și problemele economice, inclusiv pene de semnal mobil în marile orașe, ar alimenta nemulțumirea inclusiv în rândul claselor urbane favorabile Kremlinului.
În mod oficial, Kremlinul nu a comentat informațiile. Raportul notează, însă, că amenințările s-ar fi diversificat, inclusiv prin folosirea dronelor în tentative de asasinat, ceea ce ar explica consolidarea rapidă a dispozitivului de protecție într-un climat de suspiciune și incertitudine politică.
Recomandate
România își leagă agenda externă de securitatea energetică regională , după ce președintele Nicușor Dan a găzduit la Erevan un eveniment de nivel înalt despre Coridorul Vertical de Gaze , în marja summitului Comunității Politice Europene (CPE), potrivit Digi24 . Evenimentul a fost dedicat rolului coridorului în „consolidarea securității energetice regionale” în contextul geopolitic actual. În mesajul publicat pe rețelele sociale, Nicușor Dan a spus că la discuție au participat lideri din Bulgaria, Serbia, Grecia, Republica Moldova și Ucraina și că participanții au convenit că diversificarea surselor de aprovizionare și a rutelor de tranzit „nu este opțională”, ci o „necesitate strategică”. „Am agreat cu toții că diversificarea surselor de aprovizionare și a rutelor de tranzit nu este opțională, ci reprezintă o necesitate strategică.” În aceeași postare, șeful statului a indicat că „creșterea rezilienței energetice” este o prioritate, iar România ar contribui prin poziția geografică, infrastructură și „un angajament ferm față de parteneriatul transatlantic”. Ce mai face Nicușor Dan la summitul CPE Pe agenda reuniunii de la Erevan, președintele participă și la „ Grupul pentru Republica Moldova ”, alături de președinta Maia Sandu. Digi24 precizează că grupul a fost înființat în 2024, la inițiativa comună a României și Franței, cu obiectivul de a consolida sprijinul internațional pentru Republica Moldova. Totodată, Nicușor Dan a anunțat că va coprezida, împreună cu președintele Muntenegrului, Jakov Milatovic, o masă rotundă pe tema dezinformării și a amenințărilor hibride. Contextul local: dependența energetică a Armeniei Materialul notează că Armenia depinde în mare măsură de Rusia pentru resurse energetice și include o comparație de prețuri menționată de Vladimir Putin: 177,50 dolari (aprox. 800 lei) pentru 1.000 de metri cubi vânduți Armeniei, față de 600 de dolari (aprox. 2.700 lei) în Europa, conform aceleiași relatări. [...]
Participarea lui Nicușor Dan la reuniunea despre Coridorul Vertical de Gaze , în marja summitului de la Erevan, indică faptul că România își leagă agenda externă de dosare energetice regionale , pe fondul discuțiilor europene despre securitate și reziliență, potrivit Mediafax . Președintele României s-a întâlnit luni, la Erevan, cu Principele Albert al II-lea de Monaco, în cadrul Summitului Comunității Politice Europene. Șeful statului a transmis, într-un mesaj publicat pe Facebook, că România și Monaco au „bune relații bilaterale” și o preocupare comună pentru cooperarea multilaterală și „ordinea internațională bazată pe reguli”. „România și Monaco împărtășesc nu doar bune relații bilaterale, ci și o preocupare constantă pentru cooperarea multilaterală, ordinea internațională bazată pe reguli și un continent european pașnic și sigur. Este un parteneriat pe care ne dorim să îl consolidăm împreună și de acum înainte.” Componenta energetică din agenda de la Erevan Dincolo de întâlnirile bilaterale, Nicușor Dan a participat la reuniunea privind Coridorul Vertical de Gaze, un format regional care vizează conectivitatea și fluxurile de gaze în Europa de Sud-Est. În aceeași zi, președintele urma să participe și la a doua reuniune a Coaliției Europene împotriva drogurilor. Ce urmează la summit: reziliență democratică și amenințări hibride Mediafax mai notează că Nicușor Dan va prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović , masa rotundă dedicată temei „Reziliență democratică și amenințări hibride”, una dintre discuțiile de substanță ale reuniunii Comunității Politice Europene desfășurate în Armenia. [...]
Cu o zi înainte de moțiunea PSD-AUR, S.O.S. România își externalizează decizia de vot către un sondaj pe Facebook , într-un gest care arată cât de fluidă rămâne aritmetica parlamentară și cât de mult contează fiecare grup mic în negocierile de ultim moment, potrivit HotNews . Mai mulți parlamentari ai partidului au intrat live pe contul de Facebook al europarlamentarei Diana Iovanovici Șoșoacă și au lansat un sondaj în care i-au întrebat pe urmăritori cum ar trebui să voteze la moțiunea de cenzură PSD-AUR de marți, care vizează demiterea Guvernului Ilie Bolojan. După aproximativ o oră de la începutul transmisiunii, Șoșoacă a prezentat rezultatele sondajului: 87% dintre participanți au răspuns „Da” la întrebarea „Vreți să voteze S.O.S. la moțiune pentru demiterea Guvernului Bolojan?”. De ce contează: un grup mic poate înclina balanța S.O.S. România are un grup parlamentar de 15 deputați în Camera Deputaților. În contextul în care partidele fac „ultimele calcule și negocieri” înaintea votului, fiecare bloc de voturi devine relevant pentru șansele moțiunii. Poziționare politică: „nici cu PSD-AUR, nici cu USR-PNL” Parlamentarii prezenți în transmisiune au justificat apelul la sondajul online prin faptul că, „în acest moment”, partidul nu se poate poziționa „nici cu PSD-AUR, nici cu USR-PNL”. În același context al negocierilor premergătoare votului, HotNews a relatat separat despre calculele și anunțurile din opoziție privind moțiunea, în materialul despre „ultimele calcule și negocieri” ( HotNews ). [...]
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan aduce AUR și PSD în aceeași inițiativă parlamentară , iar George Simion încearcă să limiteze costul politic al acestei asocieri, menținând public eticheta de „partid corupt” pentru PSD, potrivit Antena 3 . Liderul AUR a fost întrebat la Europa FM dacă PSD „rămâne un partid corupt”, după ce formațiunea sa a depus o moțiune de cenzură comună cu social-democrații. Simion evitase să răspundă la aceeași întrebare cu o săptămână înainte, într-o conferință de presă, notează publicația. „Este evident acest lucru, pentru să nu s-a schimbat de pe o săptămână pe alta vreun aspect care ține de prezentul și trecutul partidelor pe care le contestăm.” În același context, Simion a legat însă agenda imediată a partidului de moțiunea de cenzură și de obiectivul de a-l „da pe Ilie Bolojan jos”, precizând că documentul a fost semnat „cu parlamentari de la alte partide”. Ce înseamnă politic: cooperare punctuală, mesaj de delimitare Declarațiile vin pe fondul unei tensiuni între discursul tradițional anti-PSD al AUR și colaborarea punctuală din Parlament, atunci când există un interes comun. În cazul moțiunii împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, Antena 3 arată că inițiativa a strâns semnături din mai multe tabere, însă „cele mai multe” au venit de la PSD și AUR. Întrebat dacă PSD este „pro-european”, Simion a răspuns că nu poate face această afirmație, potrivit aceleiași surse. Moțiunea urmează să fie dezbătută și votată, iar miza imediată este dacă majoritatea necesară pentru demiterea guvernului poate fi construită dincolo de această convergență temporară PSD–AUR. [...]
Ministerul Afacerilor Externe a intervenit direct în funcționarea rețelei consulare din Germania , după ce ministra Oana Țoiu a rechemat conducerile consulatelor de la Bonn și Hamburg, invocând întârzieri și blocaje administrative care afectează accesul românilor la servicii consulare, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional imediat: la Bonn, MAE a revocat conducerea, a numit un nou consul „cu 15 ani experiență” și a trimis o echipă de intervenție din centrala ministerului, cu obiectivul de a recupera restanțele acumulate. Ce probleme reclamă MAE în cazul consulatului din Bonn Ministra descrie o situație care, în ultimii ani, ar fi generat costuri de timp și deplasări repetate pentru cetățenii români din zonă, pe fondul unor disfuncționalități administrative. În mesajul citat, Oana Țoiu indică: dificultăți majore la programări; un sistem online nefuncțional; întârzieri care i-au obligat pe oameni la drumuri repetate. Țoiu afirmă că „prioritatea este recuperarea imediată a restanțelor pentru cei 300.000 de români din regiune”. Hamburg: consulat „înființat”, dar neoperaționalizat Pentru consulatul din Hamburg, ministra spune că acesta a fost înființat, însă „niciodată operaționalizat”, motiv pentru care a propus rechemarea consulului general. În același context, Țoiu susține că „nu este acceptabil ca birocrația sau delăsarea să stea în calea drepturilor cetățenilor noștri din străinătate” și că „nu putem tolera stagnarea în deschiderea unui consulat nou”. Ce urmează Din informațiile publicate nu rezultă un calendar pentru reducerea restanțelor sau pentru operaționalizarea consulatului din Hamburg. MAE indică, însă, că a aplicat „măsuri ferme” acolo unde „soluțiile au întârziat să apară”, iar intervenția de la Bonn include deja o echipă trimisă din centrala ministerului. [...]
AUR renunță la presiunea votului „la vedere” la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, mizând pe votul individual al parlamentarilor, într-un moment în care aritmetica din Parlament rămâne strânsă, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că formațiunea nu condiționează exprimarea votului cu „bilele la vedere”, lăsând la latitudinea fiecărui ales cum votează. Declarațiile au fost făcute luni, înaintea dezbaterii și votului programate marți în Parlament. Peiu a susținut, totodată, că este „exclus” ca vreun parlamentar AUR să nu voteze moțiunea și a afirmat că toți cei 90 de parlamentari ai partidului vor fi prezenți și vor vota „pentru” moțiunea de cenzură. De ce contează: votul secret crește incertitudinea într-un vot la limită Decizia de a nu cere vot „la vedere” reduce capacitatea conducerii partidului de a demonstra public disciplina de vot și amplifică, practic, zona de incertitudine într-un scrutin descris ca decisiv pentru soarta Guvernului. În același context, materialul notează că unii aleși care au semnat inițial moțiunea au anunțat ulterior că nu o vor mai vota, invocând refuzul de a gira „jocuri politice între PSD și AUR”. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost depusă de AUR și PSD. Antena 3 arată că, deși cele două partide au împreună un număr important de parlamentari, acesta nu este suficient pentru a garanta adoptarea moțiunii fără sprijin suplimentar. Mesajul politic al AUR în paralel cu moțiunea Peiu a transmis și un mesaj legat de discuțiile privind o eventuală viitoare guvernare, afirmând că AUR ar putea susține „orice guvern” care îndeplinește „câteva puncte importante” și că „nu există noțiunea de guvern minoritar”. Tot el a spus că „mingea este la Nicușor” și a adăugat că AUR nu a fost invitată, până la acel moment, la negocieri: „Nu ne-a invitat încă la discuții, vedem dacă ne cheamă la dialog”. Ce urmează Moțiunea urmează să fie dezbătută și votată marți în Parlament. În condițiile în care calculele sunt „strânse”, rezultatul depinde de voturi suplimentare față de nucleul AUR–PSD și de prezența efectivă la vot, pe fondul tensiunilor politice deja apărute în jurul demersului. [...]
