Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă în aprilie, inclusiv ziua, crescând riscul de perturbare economică în Ucraina, potrivit Agerpres, care citează o analiză AFP bazată pe datele Forțelor Aeriene Ucrainene.
Moscova a lansat 6.583 de drone cu rază lungă de acțiune în aprilie, în creștere cu 2% față de martie, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului declanșat de invazia din februarie 2022 rămân blocate. În paralel, Rusia a lansat 141 de rachete, tot cu 2% peste luna precedentă, dar sub nivelul din februarie, când au fost raportate 288 de lansări.
Datele indică o creștere considerabilă a atacurilor în timpul zilei, după o perioadă în care Rusia lovea aproape exclusiv noaptea. Kievul susține că această schimbare urmărește să maximizeze victimele civile, pe fondul unui război care a produs deja zeci de mii de victime.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a avertizat în aprilie că tactica de a combina un atac nocturn la scară largă cu unul similar pe timp de zi ar putea duce la creșterea numărului de victime civile, inclusiv printr-o țintire mai intensă a civililor și a infrastructurii civile, mai ales în zone publice și deschise, pe măsură ce vremea se încălzește.
„Noua tactică a Rusiei de a combina un atac nocturn la scară largă cu un atac la fel de mare pe timp de zi va provoca probabil o creștere a numărului de victime civile.”
Adjunctul șefului administrației prezidențiale de la Kiev, Pavlo Palissa, a spus că atacurile din timpul zilei sunt menite să „terorizeze civilii”, după loviturile asupra infrastructurii energetice din timpul iernii, care au lăsat sute de mii de locuințe fără apă, electricitate și încălzire.
În același timp, el a indicat explicit și o componentă economică: atacurile masive în mijlocul programului de lucru afectează funcționarea normală a activităților.
„Există și un aspect economic. Atacurile masive în mijlocul zilei de lucru perturbă grav activitatea.”
Conform datelor Forțelor Aeriene Ucrainene citate în analiză, 88% dintre drone și rachete au fost interceptate în cursul lunii. Kievul afirmă că și-a extins semnificativ flota de drone de la începutul războiului și invocă eficacitatea dronelor interceptoare.
Rusia, la rândul ei, susține constant că vizează doar ținte legate de armata ucraineană.
Negocierile dintre Kiev și Moscova, mediate de SUA, sunt descrise ca fiind în impas după implicarea Washingtonului în războiul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului pe 28 februarie, potrivit materialului citat.
Recomandate
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului accentuează presiunea pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , într-un context în care autoritățile de la Kiev reclamă o lipsă cronică de sisteme capabile să intercepteze astfel de proiectile, potrivit HotNews . Rusia a lovit în primele ore ale zilei de sâmbătă capitala Ucrainei cu rachete balistice, ucigând cel puțin nouă persoane și rănind alte 28, inclusiv patru copii, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko , citat de Reuters. Corespondenții agenției au relatat că peste o duzină de explozii au zguduit orașul. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha , a descris atacul drept „o noapte de iad” și a cerut „urgent” sisteme suplimentare de apărare aeriană și antirachetă, precum și rachete de interceptare, într-un mesaj publicat pe X. Pagube în oraș și intervenții de urgență În Kiev au izbucnit incendii în mai multe zone și au fost raportate întreruperi de curent în unele cartiere. Klitschko a spus că o clădire de locuințe din districtul Shevchenkivskyi a fost parțial distrusă, iar oameni au rămas blocați în interior după ce etajele întâi și al doilea s-au prăbușit parțial. Totodată, au luat foc și câteva depozite. O locatară, Nadiia Komarova, portăreasă în vârstă de 68 de ani, a descris pentru Reuters cum a fost surprinsă de sirene și explozii și a relatat că i s-au spart geamurile și au căzut bucăți din tavan în apartament. Context: intensificarea loviturilor și vulnerabilitatea la rachete balistice Atacul vine la două zile după un incident în care o rachetă de croazieră, despre care se bănuiește că ar fi fost lansată de Rusia, a aterizat în Polonia în timpul unui atac de amploare asupra Ucrainei. Atacul de joi a provocat moartea a nouă persoane, inclusiv șase membri ai unei familii dintr-un sat de lângă Krivoi Rog. În ultimele luni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului, iar Ucraina se confruntă, potrivit aceleiași relatări, cu o lipsă cronică de sisteme de apărare aeriană capabile să doboare rachete balistice, care se deplasează cu o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului. [...]
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
Serghei Lavrov a respins ideea unor concesii ale Moscovei și a acuzat Occidentul că urmărește „dezmembrarea” Rusiei , într-un nou mesaj care întărește linia dură a Kremlinului privind condițiile pentru negocieri și face mai improbabil un armistițiu pe termen scurt, potrivit Kyiv Post . Ministrul rus de Externe a susținut că „întregul Occident” s-ar fi „unit împotriva Rusiei” și că guvernele occidentale ar folosi Ucraina pentru a slăbi Moscova. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției ruse de stat TASS . Lavrov a afirmat că progresele recente ale Ucrainei pe câmpul de luptă ar fi fost posibile datorită sprijinului aliaților Kievului și a acuzat statele occidentale că ar spera să „dezmembreze” Rusia și să întoarcă populația împotriva conducerii. În același timp, partenerii Ucrainei au spus în mod constant că asistența militară are scopul de a ajuta țara să se apere în fața invaziei ruse, notează articolul. Pe componenta de negociere, Lavrov a acuzat Occidentul că ar transmite „ultimatumuri” Moscovei pentru încheierea războiului și a indicat că Rusia nu este dispusă să facă concesii. El a spus că Rusia ar trebui să-și dezvolte „o mânie sănătoasă” în politica externă, fără „isterie”. Mesaj către flancul estic și tema nucleară Separat, Lavrov a descris statele baltice drept „principalele focoase” ale Occidentului împotriva Moscovei. El a criticat discuțiile din regiune despre restricții privind o posibilă desfășurare de arme nucleare, prezentându-le ca o amenințare suplimentară la adresa Rusiei. De ce contează: semnal de blocaj pe armistițiu În contextul discuțiilor despre oprirea luptelor, Lavrov a reiterat că Moscova nu ar accepta un armistițiu pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri, invocând faptul că Rusia ar fi fost „înșelată” în timpul discuțiilor eșuate din 2022. Potrivit lui Lavrov, Rusia rămâne „deschisă” negocierilor, dar doar dacă acestea includ „propuneri sensibile” și „oameni rezonabili” de partea ucraineană. El a mai spus că Moscova nu va lua „pe nimeni pe cuvânt” și a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor, făcând trimitere la discuțiile de la Istanbul din primele luni ale războiului. [...]
UE înăsprește accesul la protecția temporară pentru bărbații ucraineni de vârstă militară , o schimbare de reglementare care mută o parte din presiunea administrativă de la „admiterea simplificată” către verificări și, în unele cazuri, către procedura de azil, potrivit Agerpres . Măsura a fost aprobată de țările UE la cererea Kievului și urmărește să excludă de la schema de protecție temporară persoanele care ar încerca să evite serviciul militar în contextul războiului Ucrainei împotriva Rusiei. Ce se schimbă, concret, în regulile de intrare Conform acordului, bărbații ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani vor putea beneficia de protecția temporară a UE doar dacă: și-au îndeplinit serviciul militar; sau au fost scutiți oficial. Schimbarea se aplică însă doar bărbaților care sosesc în Uniunea Europeană pentru prima dată. Implicația de reglementare: mai multă verificare, mai puțină „admitere automată” Până acum, refugiații de război din Ucraina au fost admiși în UE în baza Directivei privind protecția temporară, ceea ce a însemnat că cererile nu erau evaluate de la caz la caz. Acest mecanism a făcut obținerea protecției considerabil mai ușoară pentru ucraineni comparativ cu refugiații din alte țări. În viitor, bărbații care fug din Ucraina vor trebui să dovedească îndeplinirea obligațiilor militare prin: un pașaport cu ștampila de ieșire emisă de autoritățile ucrainene; sau un document care confirmă scutirea ori îndeplinirea obligațiilor de serviciu militar. Azilul rămâne posibil, dar cu șanse mai mici Noile reguli nu elimină dreptul de a solicita azil. Totuși, solicitarea de azil înseamnă, potrivit informațiilor citate, perspective „mult mai mici” de a obține protecție și un permis de ședere, comparativ cu protecția temporară. [...]
Ucraina își rafinează campania de drone cu rază lungă împotriva infrastructurii energetice ruse, trecând de la lovituri „în masă” la atacuri tehnice asupra componentelor greu de înlocuit, pe fondul sprijinului de informații din SUA și Franța pentru planificarea rutelor și a țintelor , potrivit Kyiv Post , care citează o analiză Financial Times . Schimbarea de tactică urmărește să țină instalațiile rusești oprite mai mult timp și să crească costul fiecărei lovituri pentru Moscova. Planificatori militari ucraineni, operatori de drone și specialiști din energie au declarat pentru Financial Times că obiectivul nu mai este doar incendierea rafinăriilor sau distrugerea rezervoarelor, ci scoaterea din funcțiune a unor „noduri” critice ale sistemului. Informațiile SUA și Franței: rute, apărare antiaeriană, selecția țintelor Oficiali ucraineni au spus că informațiile furnizate de Statele Unite și Franța au ajutat la cartografierea dispunerii apărării antiaeriene ruse și la identificarea unor rute care permit dronelor să o evite pentru a lovi ținte în adâncimea teritoriului rus. Andriy Zagorodnyuk, fost ministru al apărării și președinte al Center for Defense Strategies, a afirmat că sprijinul de informații american și francez a îmbunătățit selecția țintelor, ajutând echipele ucrainene „să învețe unde să lovească”. El a mai spus că planificatorii ucraineni au construit o hartă detaliată a rețelei energetice a Rusiei pentru a identifica punctele unde o perturbare poate opri segmente mai mari ale sistemului și pentru a viza echipamentele cel mai greu de înlocuit. În paralel, președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut în ianuarie că Franța a devenit principalul furnizor de informații pentru Kiev, înlocuind Washingtonul, fără să detalieze afirmația, notează materialul. De la „a lovi rafinării” la a bloca funcționarea: rolul inginerilor și al analizelor tehnice Doi operatori de drone implicați în lovituri în adâncime au declarat pentru Financial Times că selecția țintelor este ghidată de analize tehnice detaliate, care iau în calcul logistica, traiectoriile de zbor și prioritățile operaționale. Înainte de misiuni, unitățile primesc informări de la ingineri energeticieni și experți din industrie despre componentele indispensabile funcționării rafinăriilor și despre cele care ar necesita cel mai mult timp pentru a fi înlocuite. Un element de avantaj operațional pentru Ucraina, potrivit sursei, este faptul că Rusia și Ucraina au moștenit sisteme energetice similare, proiectate în perioada sovietică, ceea ce oferă inginerilor ucraineni o înțelegere detaliată a proceselor industriale, a configurațiilor de echipamente și a vulnerabilităților din facilitățile rusești. Lovituri repetate înainte de reparații și extinderea campaniei Potrivit operatorilor de drone și unei analize Financial Times bazate pe imagini satelitare, unitățile ucrainene au început să lovească repetat aceleași echipamente critice înainte ca reparațiile să fie finalizate, pentru a împiedica reluarea funcționării. Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la finalul săptămânii trecute, că a cerut noului comandant-șef numit și ministrului apărării interimar să extindă campania de lovituri în adâncime. Yevhen Khmara, ministrul apărării desemnat, a spus că a lucrat cu noul comandant Mykhailo Drapatyi la planuri pentru a „muta războiul pe teritoriul agresorului cât mai mult posibil”. Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a încadrat atacurile asupra rafinăriilor într-o campanie mai largă de slăbire a rețelelor care susțin efortul de război al Rusiei – de la exporturile de petrol care finanțează armata până la rutele logistice. El a mai spus că operațiunile depind și de eliminarea sistematică a apărării antiaeriene, radarului și mijloacelor de război electronic pentru a deschide „coridoare” de zbor pentru drone, adăugând că teritoriul european al Rusiei și zonele ocupate din Ucraina sunt acum în raza de acțiune. [...]
Atacul aerian rusesc a forțat Polonia să-și activeze apărarea aeriană , după ce un obiect neidentificat a fost detectat noaptea în spațiul aerian polonez și ar fi căzut ulterior în estul țării, pe fondul loviturilor cu drone și rachete asupra Ucrainei, soldate cu cel puțin 13 morți, potrivit Digi24 . Incidentul din Polonia ridică miza operațională și de securitate la granița estică a UE și NATO: Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că a identificat locul probabil al prăbușirii obiectului în apropierea satului Tarnawa-Kolonia, în provincia Lublin, însă „resturile” nu au fost încă identificate, iar investigațiile sunt în desfășurare. Informațiile despre atacul din Ucraina sunt relatate de Reuters , iar detaliile privind obiectul și reacția Poloniei sunt preluate și de TVP World . Ce a făcut Polonia: avioane de vânătoare și alertă radar În timpul atacurilor aeriene rusești asupra Ucrainei, Polonia a trimis avioane de vânătoare pentru protejarea spațiului aerian și a ridicat nivelul de pregătire al apărării antiaeriene și al sistemelor radar, măsuri descrise ca preventive de forțele armate poloneze. Potrivit Comandamentului Operațional, obiectul neidentificat a fost detectat în jurul orei locale 3:40, deplasându-se spre vest, apoi a dispărut de pe radar. Armata a trimis un elicopter la ultima poziție cunoscută, iar echipajul a indicat o zonă nelocuită drept posibil loc de impact, lângă Tarnawa-Kolonia. La fața locului au început operațiuni de securizare și investigații. Bilanțul din Ucraina și zonele lovite Atacurile aeriene rusești au ucis cel puțin 13 persoane în Ucraina, inclusiv una la Kiev, iar loviturile s-au extins până la Lviv, în vestul țării. La Kiev, serviciile de urgență au anunțat un mort și doi răniți, iar primarul Vitali Kliciko a spus că au izbucnit incendii în câteva spații nerezidențiale. Alte șase persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise în regiunile Dnipropetrovsk și Poltava. În Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, autoritățile locale au raportat șase morți și opt răniți, după un atac descris drept lovitură directă cu o rachetă balistică Iskander-M; printre victime se numără două fete de 5 și 12 ani. În Lviv, oficialii au spus că rachetele au avariat două blocuri și au rănit 15 persoane, iar echipele de salvare încercau să ajungă la oameni blocați sub dărâmături. Context: discuțiile despre apărare antirachetă Atacurile au avut loc în contextul în care Zelenski se întorcea din Statele Unite, unde a declarat că președintele Donald Trump a fost de acord să acorde Ucrainei licențe pentru rachete Patriot (detalii într-un material separat Digi24, aici ). Zelenski a avertizat anterior că este probabil un atac masiv și a legat siguranța populației de disponibilitatea aliaților de a furniza apărare antirachetă. Ce urmează, pe partea poloneză, depinde de identificarea obiectului și de concluziile anchetei militare aflate în curs; până atunci, autoritățile spun că nu au confirmat natura resturilor din zona indicată. [...]
