Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă în aprilie, inclusiv ziua, crescând riscul de perturbare economică în Ucraina, potrivit Agerpres, care citează o analiză AFP bazată pe datele Forțelor Aeriene Ucrainene.
Moscova a lansat 6.583 de drone cu rază lungă de acțiune în aprilie, în creștere cu 2% față de martie, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului declanșat de invazia din februarie 2022 rămân blocate. În paralel, Rusia a lansat 141 de rachete, tot cu 2% peste luna precedentă, dar sub nivelul din februarie, când au fost raportate 288 de lansări.
Datele indică o creștere considerabilă a atacurilor în timpul zilei, după o perioadă în care Rusia lovea aproape exclusiv noaptea. Kievul susține că această schimbare urmărește să maximizeze victimele civile, pe fondul unui război care a produs deja zeci de mii de victime.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a avertizat în aprilie că tactica de a combina un atac nocturn la scară largă cu unul similar pe timp de zi ar putea duce la creșterea numărului de victime civile, inclusiv printr-o țintire mai intensă a civililor și a infrastructurii civile, mai ales în zone publice și deschise, pe măsură ce vremea se încălzește.
„Noua tactică a Rusiei de a combina un atac nocturn la scară largă cu un atac la fel de mare pe timp de zi va provoca probabil o creștere a numărului de victime civile.”
Adjunctul șefului administrației prezidențiale de la Kiev, Pavlo Palissa, a spus că atacurile din timpul zilei sunt menite să „terorizeze civilii”, după loviturile asupra infrastructurii energetice din timpul iernii, care au lăsat sute de mii de locuințe fără apă, electricitate și încălzire.
În același timp, el a indicat explicit și o componentă economică: atacurile masive în mijlocul programului de lucru afectează funcționarea normală a activităților.
„Există și un aspect economic. Atacurile masive în mijlocul zilei de lucru perturbă grav activitatea.”
Conform datelor Forțelor Aeriene Ucrainene citate în analiză, 88% dintre drone și rachete au fost interceptate în cursul lunii. Kievul afirmă că și-a extins semnificativ flota de drone de la începutul războiului și invocă eficacitatea dronelor interceptoare.
Rusia, la rândul ei, susține constant că vizează doar ținte legate de armata ucraineană.
Negocierile dintre Kiev și Moscova, mediate de SUA, sunt descrise ca fiind în impas după implicarea Washingtonului în războiul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului pe 28 februarie, potrivit materialului citat.
Recomandate
Riscul ca Europa să fie împinsă în afara negocierilor de pace din Ucraina revine pe agenda aliaților Kievului, odată cu semnalele că Donald Trump vrea să reia controlul discuțiilor după ce a anunțat „încheierea” războiului cu Iranul, potrivit Antena 3 , care citează Politico . La sosirea la summitul G7 din Franța, Trump a avut o interacțiune cordială cu președintele Emmanuel Macron, în pofida criticilor reciproce din perioada recentă. În acest context, liderul american a spus că, după dosarul Iran, se va concentra pe războiul din Ucraina și va încerca „să îl rezolve”. „Acum că am terminat și cu asta (cu războiul din Iran – n. red.), o să ne concentrăm pe asta (războiul din Ucraina – n. red.) și o să încercăm să o rezolvăm.” Trump a invocat și nivelul pierderilor umane, afirmând că „25.000 de oameni mor în fiecare lună, majoritatea soldați”, o formulare care, potrivit materialului, nu îi liniștește pe aliații europeni ai Ucrainei. Miza pentru europeni: influența în negocieri și linia de presiune asupra Rusiei În spatele declarațiilor publice, oficiali europeni se tem că o reintrare activă a lui Trump în dosarul ucrainean ar putea marginaliza Europa și ar putea deraia strategia de „presiune maximă” asupra Rusiei. Un diplomat european citat anonim spune că „un Trump distras” de la discuțiile despre Ucraina „nu era neapărat ceva rău”. Marți, Trump urmează să se alăture celorlalți lideri G7 și președintelui Volodimir Zelenski pentru o discuție de două ore despre războiul din Ucraina. Zelenski a insistat public că implicarea SUA rămâne esențială și a vorbit despre „noi idei bune” apărute după o discuție telefonică de duminică cu Trump. Bani și sprijin: UE cere intensificarea contribuțiilor Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că majorarea sprijinului financiar pentru Ucraina ar trebui să fie în fruntea agendei G7. Ea a precizat că pachetul de 90 de miliarde de euro oferit de UE acoperă două treimi din nevoile financiare ale guvernului de la Kiev pentru acest an și anul viitor, iar pentru restul „avem nevoie ca partenerii Ucrainei să-și intensifice sprijinul”. Tot von der Leyen a anunțat: granturi europene suplimentare de 75 de milioane de euro pentru Ucraina; un împrumut de 15 miliarde de euro acordat Franței pentru consolidarea industriei de apărare, prin programul SAFE . Semnale care cresc tensiunea: emisari la Moscova și sancțiuni în discuție Potrivit materialului, îngrijorările europenilor au fost alimentate de o convorbire telefonică îndelungată între Trump și Vladimir Putin, în ziua de naștere a președintelui american. În plus, Iuri Ușakov, consilier al lui Putin, a afirmat că negociatorii desemnați de Trump pentru dosarul ucrainean, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma să meargă la Moscova „în viitorul apropiat”. În paralel, UE intenționează să definitiveze în următoarele săptămâni al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să înăsprească măsurile împotriva „flotei din umbră” de petroliere rusești și să mențină plafonul de preț pentru petrolul rusesc. Articolul notează însă că există puține indicii că SUA ar dori să procedeze similar, în condițiile în care Washingtonul ar fi relaxat sancțiuni asupra sectorului energetic rus pe fondul creșterii prețurilor mondiale. Ce urmează: două întrebări pentru G7 Potrivit sursei, discuțiile de marți sunt așteptate să fie dominate de două teme: cum poate fi determinat Putin să negocieze serios și cine ar trebui să negocieze în numele aliaților Ucrainei. Înaintea summitului, oficiali europeni și ucraineni au spus că vor sprijinul SUA pentru o poziție comună fermă care să excludă ideea ca Kievul să cedeze teritorii, însă rămâne deschisă întrebarea dacă Trump împărtășește această abordare și dacă își dorește europenii la masa negocierilor. [...]
Aleksandr Lukașenko încearcă să blocheze extinderea războiului spre Belarus , respingând public scenariul unei noi ofensive ruse dinspre teritoriul belarus și avertizând că o implicare ar putea împinge conflictul într-o confruntare directă cu NATO, potrivit Digi24 . Într-un interviu pentru agenția BelTA, preluat de Kyiv Post , liderul de la Minsk a respins comentariile venite de la Kiev, conform cărora Rusia ar intenționa să lanseze o nouă ofensivă împotriva Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Lukașenko a spus că a discutat subiectul cu Vladimir Putin și a susținut că „intrarea Belarusului în război, în orice calitate, este inacceptabilă”. De ce contează: riscul de escaladare regională și „efectul NATO” Argumentația lui Lukașenko are un fir roșu: evitarea unei escaladări care ar schimba natura conflictului. El a invocat trei motive principale: Vulnerabilitatea militară a Belarusului , afirmând că, dacă Ucraina ar începe să atace, țara sa „ar fi expusă ca o palmă deschisă” în fața armatei ucrainene. Extinderea liniei frontului , despre care a spus că Belarusul și Rusia nu ar putea să o apere, ceea ce ar crea premise pentru o reacție externă. Riscul ca NATO să intervină , Lukașenko afirmând că, într-un astfel de scenariu, statele NATO ar putea trimite trupe în sprijinul Ucrainei, iar războiul „ar căpăta o nouă dimensiune”, devenind un conflict Belarus–Rusia împotriva NATO. Liderul belarus a adăugat că nu exclude ca o astfel de evoluție să se producă „chiar și fără implicarea Belarusului”, sugerând că dinamica regională rămâne volatilă. Context: scuze către Zelenski și avertisment din partea Ucrainei În același material, Lukașenko a revenit asupra criticilor anterioare la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a spus că „poate că am mers prea departe”, prezentând ulterior scuze publice. El a legat ieșirile sale de ceea ce a descris drept declarații ale lui Zelenski despre „500 de ținte” pregătite pentru a fi lovite dacă Belarus s-ar alătura războiului. Digi24 notează și că un comandant ucrainean de rang înalt, Robert „Magyar” Brovdi , ar fi transmis un avertisment către Lukașenko, printr-o postare pe Facebook, să nu se implice în conflict, pe fondul tensiunilor recente de la graniță. [...]
Turcia avertizează că escaladarea războiului din Ucraina riscă să se extindă geografic și să afecteze securitatea în Marea Neagră , iar Ankara cere măsuri de detensionare, pe fondul intensificării loviturilor din spatele liniei frontului, potrivit Kyiv Post . Ministrul turc de externe, Hakan Fidan , a declarat la Moscova, într-o conferință de presă alături de omologul său rus Serghei Lavrov , că „escaladarea recentă” și „pericolul extinderii geografice” a conflictului reprezintă „un motiv de îngrijorare serioasă”. El a indicat, în special, creșterea atacurilor asupra țintelor din spatele frontului și atacurile care amenință siguranța navigației în Marea Neagră, despre care a spus că „dăunează intereselor terților”. Declarațiile vin la o zi după ce un baraj de rachete și drone rusești a ucis 11 persoane în Ucraina și a avariat o catedrală în centrul Kievului. În replică, Ucraina a atacat o rafinărie de petrol de la periferia Moscovei, o lovitură menită să afecteze veniturile din petrol ale Rusiei, pe care Kievul susține că acestea finanțează războiul. Marea Neagră, miza operațională pentru Ankara Accentul pus de Fidan pe siguranța navigației sugerează o preocupare directă pentru riscurile operaționale din regiune, într-un context în care Turcia încearcă să se poziționeze ca posibil mediator între Moscova și Kiev. Șeful diplomației turce a cerut „anumite măsuri de detensionare”, fără a detalia ce pași ar trebui adoptați. Context diplomatic: fără progres în negocieri Turcia a găzduit mai multe runde de discuții între delegații ruse și ucrainene, însă fără un rezultat decisiv. Potrivit materialului, președintele rus Vladimir Putin își menține cereri teritoriale și politice ferme, pe care Kievul le respinge ca echivalente cu o capitulare, și a refuzat solicitări repetate pentru o întâlnire față în față cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. În paralel, aliații Kievului s-au reunit în Franța la summitul G7, unde președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat Moscova să „încheie un acord” pentru oprirea războiului. [...]
Aleksandr Lukașenko încearcă să reducă riscul unei escaladări pe frontiera cu Ucraina , cerându-și scuze pentru insultele la adresa lui Volodimir Zelenski și insistând că Belarusul nu pregătește o intervenție militară împotriva Ucrainei, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 16 iunie, și sunt atribuite agenției de stat BELTA . Lukașenko a spus că a reacționat după ce Zelenski ar fi făcut afirmații pe care liderul belarus le consideră amenințătoare, dar a admis că tonul său a fost excesiv. „Poate că pe alocuri am exagerat, dar a fost un răspuns la declarațiile sale nepotrivite (…) Dar când au început să mă amenințe, am fost nevoit să răspund.” Liderul de la Minsk a precizat că regretă „tonul și insulta”, însă nu și motivul reacției, și a formulat explicit scuzele către Zelenski. „Dacă Volodîmîr Oleksandrovici s-a simțit jignit, îmi cer scuze pentru acele cuvinte.” Mesajul central: Belarusul nu ar urma să intre în război În același context, Lukașenko a susținut că Ucraina „nu are de ce să se aștepte la acțiuni militare” din partea Belarusului și a reluat ideea că, încă din 2022, ar fi propus o cale de negociere pentru oprirea războiului. El a afirmat totodată că Zelenski ar trebui să fie „mai atent și mai prudent” și să evite declarații sau acțiuni pe care Minsk le-ar putea considera ostile. Context: exerciții militare cu Rusia, inclusiv pe componenta nucleară tactică Pe fundalul acestor declarații, Belarus a desfășurat recent exerciții militare împreună cu Rusia. Potrivit Ministerului Apărării de la Minsk , luna trecută au început antrenamente privind utilizarea armelor nucleare tactice, menite să testeze capacitatea de reacție a trupelor și pregătirea pentru manipularea „munițiilor speciale”, într-un context regional tensionat. Autoritățile belaruse au susținut că manevrele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat și nu reprezintă o amenințare pentru securitatea regională. [...]
Tot mai multe bănci centrale își mută aurul acasă, iar asta începe să erodeze rolul tradițional al Londrei și New York-ului ca „seifuri” globale , pe fondul tensiunilor geopolitice și al riscului ca accesul la rezerve să fie limitat în contexte de sancțiuni, potrivit Antena 3 , care preia un sondaj citat de Financial Times. Mișcarea are o miză economică și operațională: aurul rămâne un activ-cheie de rezervă, dar băncile centrale devin mai prudente cu privire la locul în care îl depozitează, într-un sistem de tranzacționare care se bazează masiv pe Londra (seifurile Băncii Angliei) și pe New York (piața futures – contracte standardizate tranzacționate la bursă). De ce contează: accesul la rezerve devine o problemă de risc Sondajul anual al Consiliului Mondial al Aurului indică o scădere a ponderii băncilor centrale care declară că depozitează aur la Londra și New York față de anul anterior. În paralel, 19% dintre respondenți spun că și-au mărit capacitatea de depozitare internă sau și-au diversificat locațiile de stocare în străinătate în ultimele 12 luni, față de 7% în sondajul precedent. Shaokai Fan, director global pentru bănci centrale în cadrul Consiliului Mondial al Aurului, pune tendința pe seama „preocupărilor geopolitice” și a temerilor legate de menținerea accesului deplin la aur „în orice moment”, inclusiv în scenarii de sancțiuni sau deteriorare a relațiilor internaționale. Exemple concrete: Franța și India au redus expunerea la depozitarea externă Unul dintre cele mai mari programe recente de repatriere este atribuit Franței: țara a retras 129 de tone de aur din Rezerva Federală din New York între iulie 2025 și ianuarie 2026 și își depozitează acum tot aurul pe plan intern. Potrivit materialului, Banca Franței a vândut lingourile în SUA și a cumpărat lingouri echivalente în Europa , obținând un profit de 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei), parțial pe fondul unei prime la lingourile din SUA, asociată tarifelor vamale. Instituția a indicat că mutarea a fost parte dintr-un efort de „actualizare” a stocului la un standard mai ridicat. Și India a accelerat repatrierea: în ultimii trei ani, banca centrală a adus în țară cea mai mare parte a aurului păstrat în străinătate la Banca Angliei și la Banca Reglementelor Internaționale. Ponderea aurului deținut în afara țării de Banca de Rezervă a Indiei a coborât la 22% în martie 2026, de la 55% în martie 2023, conform datelor băncii centrale (RBI nu a răspuns unei solicitări de comentarii, potrivit sursei). Ce se schimbă în „geografia” depozitării: Londra rămâne dominantă, dar pierde teren Sondajul (76 de bănci centrale, chestionate între februarie și mai) arată o scădere a ponderii celor care depozitează aur la Banca Angliei la 57%, de la 64% anul trecut. Pentru Rezerva Federală din New York, ponderea scade la 14%, de la 17%. În același timp, numărul celor care depozitează la Banca Reglementelor Internaționale crește ușor. Totuși, Londra rămâne un nod greu de înlocuit: piața aurului de acolo a avut o cifră de afaceri de peste 200 de miliarde de dolari pe zi luna trecută (aprox. 920 miliarde lei), ceea ce o face cea mai lichidă piață, iar Banca Angliei este descrisă drept cel mai mare depozitar de aur al băncilor centrale, cu dețineri totale la final de mai cu 8,6% mai mari decât cu un an în urmă. Oficialii băncii au spus anterior că păstrează aur pentru aproximativ 70 de țări și au refuzat să comenteze, conform materialului. Presiune politică și diversificare: Asia încearcă să atragă fluxurile Materialul notează că Singapore și Hong Kong încearcă să câștige teren, oferind servicii de seif pentru bănci centrale care vor să-și diversifice depozitarea. Vicepremierul din Singapore a anunțat lansarea în acest an a unui sistem de compensare extrabursieră pentru aur (decontare în afara burselor) și a unui serviciu de seif dedicat băncilor centrale. În Europa, presiunea politică pentru relocarea lingourilor ar fi crescut în Germania și Italia, pe fondul îngrijorărilor privind o posibilă interferență politică în SUA; Rezerva Federală din New York a refuzat să comenteze, potrivit sursei. În același context, este menționată și criticarea publică a fostului președinte al Fed, Jay Powell, de către președintele SUA, Donald Trump, alimentând discuții despre independența băncii centrale americane. În ansamblu, repatrierea și diversificarea depozitării nu înseamnă automat ieșirea din marile centre, dar indică o recalibrare a riscului: băncile centrale par mai dispuse să plătească costuri operaționale mai mari pentru a reduce vulnerabilitatea la șocuri geopolitice și la decizii politice externe. [...]
Armata iraniană amenință cu un „răspuns dur” dacă atacurile Israelului în sudul Libanului continuă , într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au anunțat semnarea unui protocol de acord menit să oprească războiul din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Mesajul sugerează un risc de escaladare regională, în pofida demersurilor diplomatice anunțate. Amenințarea apare după atacuri israeliene în sudul Libanului, soldate cu patru morți, relatează AFP, citată de publicație. Într-un comunicat citat de televiziunea de stat iraniană Irib , Comandamentul Forțelor Armate Khatam al-Anbiya transmite că, dacă Israelul „nu-și pune capăt agresiunilor” în sudul Libanului, „trebuie să se aștepte la un răspuns dur” din partea forțelor armate iraniene. Acuzația privind încălcarea armistițiului Comandamentul Khatam al-Anbiya acuză Israelul că ar fi încălcat armistițiul în Liban de 84 de ori după anunțarea, luni, a protocolului acordului dintre Iran și Statele Unite. Publicația notează că acest protocol a fost prezentat ca un pas în direcția opririi războiului din Orientul Mijlociu. De ce contează Prin asocierea directă a atacurilor din sudul Libanului cu perioada imediat următoare anunțului privind protocolul Iran–SUA, Teheranul ridică miza politică și de securitate a armistițiului din Liban. În absența altor detalii în material despre mecanismele acordului sau despre reacții oficiale ale Israelului ori ale SUA, rămâne neclar ce formă ar putea lua „răspunsul dur” invocat de armata iraniană și în ce orizont de timp. [...]
