Știri
Știri din categoria Politică
Kremlinul mizează pe continuitatea legăturilor cu Serbia, în pofida schimbării de putere, transmițând că așteaptă o relație „constructivă” cu noile forțe politice de la Belgrad, după înfrângerea lui Aleksandar Vucic în alegerile parlamentare anticipate, potrivit HotNews.
Mesajul a fost formulat de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, în conferința de presă zilnică. Peskov a spus că Moscova speră ca acțiunile noii conduceri să urmărească „continuarea în mod constructiv a dezvoltării relațiilor” și că noile forțe politice „vor înțelege că o cooperare cu Rusia servește intereselor Serbiei”.
Schimbarea politică de la Belgrad are o miză practică pentru Moscova, în condițiile în care Serbia „depinde foarte puternic” de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze, notează AFP, citată de HotNews. În același timp, Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce o plasează într-o poziție de echilibru dificil între Bruxelles și Moscova.
În mandatul său, Vucic a menținut legături strânse cu Rusia, iar după invazia la scară largă a Ucrainei (februarie 2022) a susținut integritatea teritorială a Ucrainei, fără să se alăture sancțiunilor UE împotriva Rusiei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că în Serbia a început „un nou capitol” după victoria Listei Studenților, formațiune apărută pe fondul protestelor anticorupție. Zelenski a transmis că Ucraina își dorește pentru Serbia „dezvoltare reală” și „relații cordiale cu comunitatea europeană” și că este pregătită să continue cooperarea bilaterală, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.
Mișcarea studențească a câștigat alegerile după doi ani de proteste împotriva corupției, iar Vucic, aflat la putere de 12 ani, și-a recunoscut înfrângerea. El a afirmat că Lista Studenților ar urma să aibă între 135 și 140 de locuri în legislativ, iar partidul său aproximativ 105, susținând că „nimeni altcineva nu a intrat în parlament”.
Totodată, Vucic a pus rezultatul pe seama „influențelor străine”, vorbind despre o „revoluție” sprijinită de „mai multe țări europene” și de „statul subteran american”, potrivit declarațiilor citate în articol.
Recomandate
Prezența ridicată la vot în Serbia ridică miza politică a scrutinului anticipat , pe fondul unei confruntări între puterea asociată lui Aleksandar Vučić și o mișcare civică născută din proteste anticorupție, potrivit Adevărul . Secțiile s-au închis la ora locală 20.00, iar în centrul Belgradului forțele de ordine au fost suplimentate înaintea publicării primelor estimări. Până la ora 18.00, Comisia Electorală din Serbia a raportat o prezență de 64,9%, nivel care, conform datelor citate, depășea participarea finală de la scrutinul precedent cu două ore înainte de închiderea urnelor. Un nivel mai ridicat al participării a fost consemnat doar la alegerile din 1990 (71,4%) și 1992 (69,7%). De ce contează: un scrutin cu polarizare și presiune publică Alegerile parlamentare anticipate sunt descrise ca o confruntare între partidul naționalist asociat fostului președinte Aleksandar Vučić, aflat de aproximativ 12 ani la conducerea țării, și Lista Studenților, o mișcare apărută în urma protestelor împotriva corupției și a tendințelor autoritariste ale puterii. Scrutinul a fost convocat în septembrie, după aproape doi ani de manifestații declanșate de tragedia de la gara din Novi Sad . În noiembrie 2024, „acoperișul exterior al clădirii s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane”, episod care a alimentat nemulțumirea publică și acuzațiile privind corupția și lipsa de responsabilitate a autorităților (context detaliat în Adevărul ). Ce urmează: estimări fără exit-poll și securitate sporită în Belgrad Pentru acest scrutin nu au fost organizate exit-polluri. Primele estimări ar urma să fie publicate la aproximativ o oră și jumătate după închiderea secțiilor, potrivit The Guardian, și vor fi realizate de CeSID/Ipsos și CRTA pe baza datelor din secțiile unde au avut observatori. În paralel, măsurile de securitate au fost intensificate în capitală: înainte de închiderea urnelor, vehicule ale jandarmeriei au fost poziționate pe o cale de acces către Administrația Prezidențială, iar dispozitivele de ordine publică au fost suplimentate în apropierea Comisiei Electorale și a sediului televiziunii publice. Separat, articolul notează că la vot s-au format cozi încă din primele ore în mai multe orașe, iar Aleksandar Vučić ar fi așteptat aproape două ore pentru a vota în Belgrad, alături de soția sa (detalii în Adevărul ). [...]
Estimările anunțate de Vučić indică o schimbare de putere la Belgrad Potrivit Mediafax , după alegerile parlamentare din Serbia, cu „Lista Studenților” creditată cu o posibilă majoritate absolută, suficientă pentru a guverna singură, potrivit Mediafax . Președintele sârb a declarat duminică seară că a pierdut scrutinul în fața mișcării conduse de studenți, pe fondul unei crize politice prelungite și al protestelor antiguvernamentale. Vučić a spus că nu există încă rezultate finale, însă, pe baza unui eșantion, „Lista Studenților a câștigat”. Reuters, citată de Mediafax, notează că estimările prezentate chiar de liderul sârb arată că formațiunea studențească ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate din totalul de 250, peste pragul de 126 necesar pentru majoritatea absolută. Ce arată estimările de mandate și ce înseamnă operațional Potrivit estimărilor prezentate de Vučić, Partidul Progresist Sârb (SNS), care a dominat politica sârbă în ultimii 14 ani, ar urma să obțină aproximativ 105 mandate. În același timp, el a afirmat că, pe datele preliminare pe care le are, niciun alt partid nu ar urma să intre în legislativ. Dacă aceste cifre se confirmă, consecința imediată este una operațională: „Lista Studenților” ar putea forma singură guvernul, fără negocieri de coaliție, într-un parlament în care ar rămâne practic doar două forțe reprezentate. Contextul care a împins protestul în politică Scrutinul a avut loc după aproape doi ani de proteste masive împotriva autorităților de la Belgrad, declanșate de prăbușirea unei copertine de beton la gara din Novi Sad , în noiembrie 2024, tragedie soldată cu 16 morți. Manifestațiile au vizat corupția, lipsa de transparență a contractelor publice și funcționarea instituțiilor, iar revendicările au inclus alegeri anticipate și tragerea la răspundere a celor considerați responsabili. Mișcarea studențească a transformat mobilizarea din stradă într-un proiect electoral sub numele „Studentska lista – Studenti pobeđuju” („Lista Studenților – Studenții câștigă”), descris ca o mișcare descentralizată, nu construită în jurul unui lider unic. Cine este în fruntea listei și cum au fost selectați candidații Pe primul loc pe listă se află Ilija Srđanović, cardiolog, prezentat drept una dintre figurile publice ale proiectului, deși respinge ideea că ar fi liderul unic al mișcării. Într-un interviu acordat TV Vojvodina, el a spus că formațiunea are observatori în secțiile de votare și este pregătită să își apere voturile; întrebat dacă vizează funcția de prim-ministru, a evitat să confirme. Selecția candidaților a fost făcută, potrivit unei analize a Centrului pentru Studii Estice din Polonia (OSW), prin propuneri venite din adunările studențești ale universităților și discutate ulterior la nivel național, cu un criteriu explicit: absența unei implicări anterioare în funcții politice de conducere. Lista include 250 de candidați independenți, între care profesori universitari, medici, activiști civici, actori, agricultori și sportivi; sunt menționați, între alții, Dejan Bodiroga și actorii Tihomir Stanić și Dragan Jovanović. Date despre scrutin și limitele rezultatelor parțiale Comisia Electorală Republicană (RIK) a indicat că 6.451.292 de cetățeni au avut drept de vot, în 8.392 de secții, inclusiv 93 în străinătate, în 37 de țări. Pe buletine au fost 18 liste electorale pentru cele 250 de locuri din parlament. Mediafax include și un avertisment privind primele ore ale numărătorii: rezultatele inițiale vin adesea din secții mai mici, iar datele din marile orașe pot schimba semnificativ tabloul pe măsură ce centralizarea avansează. În acest context, miza imediată rămâne confirmarea oficială a estimărilor care ar deschide calea unui guvern condus de mișcarea studențească și ar marca pierderea majorității pentru SNS. [...]
Rusia ar putea condiționa negocierile de pace de o reducere a prezenței NATO la nivelul din 1997 , o cerere care ar lovi direct în postura de securitate a flancului estic și ar putea viza inclusiv România, potrivit HotNews , care citează surse diplomatice relatate de The Telegraph . Miza, conform informațiilor atribuite surselor diplomatice, este ca Moscova să folosească o nouă rundă de discuții despre Ucraina pentru a obține concesii legate de extinderea NATO spre est, pe care Vladimir Putin a numit-o „cauza principală” a războiului. În acest context, consilierul Kremlinului pe politică externă, Yuri Ușakov , a susținut recent că Europa ar trebui inclusă în negocierile dintre oficiali ruși, ucraineni și americani, invocând rolul „crucial” al continentului într-un eventual acord. Ce ar însemna cererea „aliniamentului din 1997” pentru România Potrivit relatării The Telegraph , o solicitare de revenire la nivelul din 1997 ar implica, în practică, o reducere a prezenței NATO în statele intrate în alianță după acel moment. Publicația britanică notează că un astfel de scenariu ar putea însemna retrageri din: Polonia; Estonia, Letonia și Lituania; Finlanda (aderată în 2023). HotNews punctează că și România, care a aderat la NATO în 2004, ar fi vizată de o astfel de solicitare, ceea ce ar transforma negocierile despre Ucraina într-o discuție cu efecte directe asupra arhitecturii de securitate de pe flancul estic. Cât de „oficială” este această revendicare, potrivit informațiilor disponibile Materialul citat precizează că relatarea The Telegraph nu indică existența unei propuneri oficiale a Rusiei și nici faptul că o cerere de retragere a NATO ar fi fost introdusă formal pe agenda negocierilor. Este, așadar, un scenariu atribuit unor surse diplomatice, nu o poziție confirmată public ca mandat de negociere. În același timp, HotNews reamintește că Moscova a formulat explicit cereri similare înainte de invazia pe scară largă: în decembrie 2021, Rusia a transmis SUA și NATO proiecte de acorduri de securitate care includeau oprirea extinderii alianței și limitarea activității militare în țările aderate după mai 1997. NATO a respins cererea de a-și închide porțile pentru noi membri, dar a indicat disponibilitate pentru discuții pe teme precum controlul armamentului. Contextul: discuții tehnice după 4 noiembrie, format încă neclar Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina, Rusia și SUA discută reluarea negocierilor la nivel tehnic. Ușakov a spus că Rusia ar fi pregătită să reia discuțiile trilaterale după 4 noiembrie (Ziua Unității Naționale în Rusia), descriind următoarea întâlnire drept „preliminară” și „exploratorie”. Kievul a transmis că este dispus să participe, dar cere măsuri concrete, inclusiv armistițiu și măsuri umanitare, iar președintele Volodimir Zelenski a vorbit și despre sprijin pentru un armistițiu energetic. În paralel, UE ar dori un rol în următoarea rundă și a propus un format mai larg, însă Kremlinul a indicat că discuțiile aflate în pregătire sunt trilaterale, iar formatul și participanții nu sunt confirmați. În acest cadru, HotNews mai notează că, potrivit Kyiv Post, perspectiva reluării negocierilor este folosită de oficiali și analiști ruși pentru a avansa cereri mai ample privind securitatea europeană, sancțiunile și teritoriul, iar Reuters este citată cu declarația lui Putin că discuțiile ar trebui să includă și „arhitectura securității europene în ansamblu”. [...]
La o săptămână de la învestire, Guvernul Luca Niculescu nu are încă termene pentru reforme, iar discuția publică se mută spre posibile taxe , pe fondul unei dispute politice între PSD și PNL care, în opinia AUR, blochează agenda economică. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, potrivit News . Avrămescu susține că, în prima săptămână de mandat, Executivul a livrat „foarte multe poze” și întâlniri, dar „ceva concret nu prea”. El afirmă că au existat anunțuri despre reformă administrativă și reorganizarea instituțiilor, însă fără un calendar. Semnal pe fiscalitate: ministrul Finanțelor „nu exclude” taxe mai mari Pe zona economică, reprezentantul AUR afirmă că Guvernul ar urma să continue „politica lui Ilie Bolojan ”, invocând declarații ale ministrului Finanțelor, care „nu exclude noi taxe și impozite sau mărirea celor existente”. În același timp, Avrămescu descrie contextul drept unul de „criză” pentru România, atât economică, cât și energetică, fără a oferi detalii suplimentare sau indicatori. Disputa PSD–PNL și miza moțiunii de cenzură În evaluarea AUR, agenda publică este dominată de discuții despre o eventuală moțiune de cenzură, în locul unor măsuri concrete. Avrămescu acuză un schimb de reproșuri între PSD și PNL: PSD ar invoca „greaua moștenire” a guvernărilor anterioare (PSD, PNL, USR, UDMR), în timp ce PNL, prin Ilie Bolojan, ar critica PSD, deși i-ar fi predat guvernarea. „Este un haos total, un haos din care românii nu obțin nimic.” Avrămescu mai spune că AUR va continua să facă opoziție și reclamă continuarea „practicii guvernului Bolojan a angajării răspunderii” (procedură prin care Guvernul își asumă un proiect în Parlament, reducând dezbaterea, cu riscul declanșării unei moțiuni de cenzură). Ce rămâne de urmărit În lipsa unor termene avansate de Guvern, Avrămescu afirmă că așteaptă detalii despre reforma administrativă și reorganizarea anunțate, subliniind că PSD ar fi vorbit despre o astfel de reformă „încă de anul trecut”, fără rezultate până acum. [...]
Fashion Days pornește Black Friday pe 1 noiembrie, cu presiune directă pe livrări și retururi , într-o campanie care se întinde până pe 8 noiembrie și mizează pe volume mari de comenzi, potrivit Wall-Street . Retailerul anunță reduceri de până la 90% la o selecție de peste un milion de produse, disponibile în aplicație și pe fashiondays.ro. Campania include haine, încălțăminte, accesorii, produse de beauty și home&deco. Pentru cumpărături de sezon, compania indică prețuri de pornire precum pulovere de la 39 de lei, hanorace și sneakers de la 69 de lei, blugi de la 79 de lei, respectiv ghete și jachete de la 99 de lei. Ce înseamnă operațional: livrări rapide la easybox și retururi prin lockere Fashion Days spune că unele comenzi plasate duminică seară, cu livrare la easybox, ar putea ajunge la clienți chiar a doua zi. Pentru livrările din România, compania folosește o rețea de peste 6.900 de lockere easybox, care pot fi utilizate și pentru retururi gratuite. Pentru clienții cu „activitate susținută” pe platformă, retailerul afirmă că rambursarea în cont poate veni în doar 30 de minute de la depunerea produsului în easybox. Exemple de reduceri și cum sunt calculate procentele Înainte de start, produsele pregătite pentru campanie pot fi recunoscute după eticheta neagră „În curând în Black Friday”, iar după lansare vor avea eticheta „Black Friday”. Din exemplele de oferte comunicate: geacă Columbia: 499,99 lei (reducere 50%) blugi Levi’s: 299,99 lei (discount 53%) botine Karl Lagerfeld: 529,99 lei (reduse cu 55%) geantă Furla: 639,99 lei (reducere 66%) ghete UGG: 649,99 lei (discount 42%) ghete Timberland: 399,99 lei (discount 46%) palton Max&Co: 1.169,99 lei (redus cu 56%) rochie Guess: 359,99 lei (discount 40%) geacă Trespass: 229,99 lei (redusă cu 76%) Compania precizează că procentele sunt calculate față de cel mai mic preț din ultimele 30 de zile. În listă apar și două exemple cu reduceri de 91% (o geacă Woolrich la 199,99 lei și un ceas Christophe Duchamp la 829,99 lei), peste plafonul de „până la 90%” menționat în anunțul general. Beneficii pentru abonații Genius și opțiuni de plată Abonații Genius primesc reduceri suplimentare de 10% la o selecție de produse și livrare gratuită la easybox, cu condiția autentificării pe Fashion Days cu un cont eMAG. Plata poate fi făcută și în rate, prin eMAG Wallet sau Klarna , iar eligibilitatea pentru eMAG Wallet se verifică după autentificare. Campania începe pe 1 noiembrie, seara, însă ora exactă nu este precizată. Stocurile sunt limitate. [...]
Premierul britanic Andy Burnham a exclus reintrarea în UE în actuala legislatură , mizând în schimb pe renegocierea relației cu Bruxellesul, o poziționare care reduce pe termen scurt riscul unei schimbări majore de reglementare pentru companii și investitori, potrivit Agerpres . Burnham a spus că „nu o va lua înaintea opiniei publice”, dar că și-ar dori ca Regatul Unit să revină în blocul comunitar „în timpul vieții sale”. În același timp, el a afirmat că va depune eforturi pentru a obține „un acord mai bun” cu Bruxellesul. Pe fondul speculațiilor privind un posibil scrutin anticipat, premierul a insistat că nu vor fi convocate alegeri generale „în viitorul apropiat”, deși există discuții că ar putea încerca să obțină un mandat propriu și să supună la vot o eventuală revenire în UE, în contextul creșterii Partidului Laburist în sondaje. Brexit, imigrația și „liniile roșii” ale guvernului Întrebat despre Brexit în emisiunea „ Good Morning Britain ” de la ITV, Burnham a susținut că rezultatele nu au fost cele promise, în special pe tema imigrației. „Nu cred că lucrurile au ieșit așa cum oamenii au spus la acel moment, mai ales în ce privește imigrația.” El a legat „criza ambarcațiunilor mici” de dificultatea de a returna persoanele sosite, afirmând că, în prezent, controlul este „mai slab” decât înainte. Totuși, premierul a precizat că nu propune „nicio modificare în acest parlament” și că nu se va abate de la „liniile roșii” din programul electoral al Partidului Laburist. În același registru, a spus că nu poate garanta că actualul acord este suficient de bun pentru Marea Britanie și că vrea să deschidă o discuție despre îmbunătățirea lui într-un mod care să aibă susținerea populației. De ce contează pentru mediul economic Mesajul lui Burnham indică, pe termen scurt, continuitate în arhitectura post-Brexit (fără reintegrare în UE în actuala legislatură), dar și intenția de a renegocia anumite componente ale relației cu Bruxellesul. În lipsa unor detalii despre ce ar însemna „un acord mai bun”, impactul concret rămâne deocamdată neclar, însă direcția sugerează că eventualele schimbări ar urma să vină prin ajustări punctuale, nu printr-o revenire rapidă în piața unică sau în uniunea vamală. [...]
