Știri
Știri din categoria Politică
Prezența ridicată la vot în Serbia ridică miza politică a scrutinului anticipat, pe fondul unei confruntări între puterea asociată lui Aleksandar Vučić și o mișcare civică născută din proteste anticorupție, potrivit Adevărul. Secțiile s-au închis la ora locală 20.00, iar în centrul Belgradului forțele de ordine au fost suplimentate înaintea publicării primelor estimări.
Până la ora 18.00, Comisia Electorală din Serbia a raportat o prezență de 64,9%, nivel care, conform datelor citate, depășea participarea finală de la scrutinul precedent cu două ore înainte de închiderea urnelor. Un nivel mai ridicat al participării a fost consemnat doar la alegerile din 1990 (71,4%) și 1992 (69,7%).
Alegerile parlamentare anticipate sunt descrise ca o confruntare între partidul naționalist asociat fostului președinte Aleksandar Vučić, aflat de aproximativ 12 ani la conducerea țării, și Lista Studenților, o mișcare apărută în urma protestelor împotriva corupției și a tendințelor autoritariste ale puterii.
Scrutinul a fost convocat în septembrie, după aproape doi ani de manifestații declanșate de tragedia de la gara din Novi Sad. În noiembrie 2024, „acoperișul exterior al clădirii s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane”, episod care a alimentat nemulțumirea publică și acuzațiile privind corupția și lipsa de responsabilitate a autorităților (context detaliat în Adevărul).
Pentru acest scrutin nu au fost organizate exit-polluri. Primele estimări ar urma să fie publicate la aproximativ o oră și jumătate după închiderea secțiilor, potrivit The Guardian, și vor fi realizate de CeSID/Ipsos și CRTA pe baza datelor din secțiile unde au avut observatori.
În paralel, măsurile de securitate au fost intensificate în capitală: înainte de închiderea urnelor, vehicule ale jandarmeriei au fost poziționate pe o cale de acces către Administrația Prezidențială, iar dispozitivele de ordine publică au fost suplimentate în apropierea Comisiei Electorale și a sediului televiziunii publice.
Separat, articolul notează că la vot s-au format cozi încă din primele ore în mai multe orașe, iar Aleksandar Vučić ar fi așteptat aproape două ore pentru a vota în Belgrad, alături de soția sa (detalii în Adevărul).
Recomandate
Estimările anunțate de Vučić indică o schimbare de putere la Belgrad Potrivit Mediafax , după alegerile parlamentare din Serbia, cu „Lista Studenților” creditată cu o posibilă majoritate absolută, suficientă pentru a guverna singură, potrivit Mediafax . Președintele sârb a declarat duminică seară că a pierdut scrutinul în fața mișcării conduse de studenți, pe fondul unei crize politice prelungite și al protestelor antiguvernamentale. Vučić a spus că nu există încă rezultate finale, însă, pe baza unui eșantion, „Lista Studenților a câștigat”. Reuters, citată de Mediafax, notează că estimările prezentate chiar de liderul sârb arată că formațiunea studențească ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate din totalul de 250, peste pragul de 126 necesar pentru majoritatea absolută. Ce arată estimările de mandate și ce înseamnă operațional Potrivit estimărilor prezentate de Vučić, Partidul Progresist Sârb (SNS), care a dominat politica sârbă în ultimii 14 ani, ar urma să obțină aproximativ 105 mandate. În același timp, el a afirmat că, pe datele preliminare pe care le are, niciun alt partid nu ar urma să intre în legislativ. Dacă aceste cifre se confirmă, consecința imediată este una operațională: „Lista Studenților” ar putea forma singură guvernul, fără negocieri de coaliție, într-un parlament în care ar rămâne practic doar două forțe reprezentate. Contextul care a împins protestul în politică Scrutinul a avut loc după aproape doi ani de proteste masive împotriva autorităților de la Belgrad, declanșate de prăbușirea unei copertine de beton la gara din Novi Sad , în noiembrie 2024, tragedie soldată cu 16 morți. Manifestațiile au vizat corupția, lipsa de transparență a contractelor publice și funcționarea instituțiilor, iar revendicările au inclus alegeri anticipate și tragerea la răspundere a celor considerați responsabili. Mișcarea studențească a transformat mobilizarea din stradă într-un proiect electoral sub numele „Studentska lista – Studenti pobeđuju” („Lista Studenților – Studenții câștigă”), descris ca o mișcare descentralizată, nu construită în jurul unui lider unic. Cine este în fruntea listei și cum au fost selectați candidații Pe primul loc pe listă se află Ilija Srđanović, cardiolog, prezentat drept una dintre figurile publice ale proiectului, deși respinge ideea că ar fi liderul unic al mișcării. Într-un interviu acordat TV Vojvodina, el a spus că formațiunea are observatori în secțiile de votare și este pregătită să își apere voturile; întrebat dacă vizează funcția de prim-ministru, a evitat să confirme. Selecția candidaților a fost făcută, potrivit unei analize a Centrului pentru Studii Estice din Polonia (OSW), prin propuneri venite din adunările studențești ale universităților și discutate ulterior la nivel național, cu un criteriu explicit: absența unei implicări anterioare în funcții politice de conducere. Lista include 250 de candidați independenți, între care profesori universitari, medici, activiști civici, actori, agricultori și sportivi; sunt menționați, între alții, Dejan Bodiroga și actorii Tihomir Stanić și Dragan Jovanović. Date despre scrutin și limitele rezultatelor parțiale Comisia Electorală Republicană (RIK) a indicat că 6.451.292 de cetățeni au avut drept de vot, în 8.392 de secții, inclusiv 93 în străinătate, în 37 de țări. Pe buletine au fost 18 liste electorale pentru cele 250 de locuri din parlament. Mediafax include și un avertisment privind primele ore ale numărătorii: rezultatele inițiale vin adesea din secții mai mici, iar datele din marile orașe pot schimba semnificativ tabloul pe măsură ce centralizarea avansează. În acest context, miza imediată rămâne confirmarea oficială a estimărilor care ar deschide calea unui guvern condus de mișcarea studențească și ar marca pierderea majorității pentru SNS. [...]
Traian Băsescu susține că majorarea taxelor a frânat economia fără câștig bugetar relevant , iar soluția pentru reducerea deficitului ar trebui să fie tăierea cheltuielilor publice, nu noi creșteri de impozite, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Digi24, în contextul discuțiilor despre politica fiscală și riscul unor noi majorări în 2027. Fostul președinte l-a criticat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru strategia de creștere a taxelor, pe care a descris-o drept „scheme de gen FMI”, argumentând că efectul principal a fost încetinirea economiei și a creșterii economice, fără ca veniturile la buget să crească „semnificativ”. „Bolojan n-a făcut ce a trebuit. A mers exact pe scheme de gen FMI. Mărim taxele, mărim taxele pe economie. Greșit. Pentru că mărind taxele, nu a reușit decât să frâneze economia și să frâneze creșterea economică.” Miza: deficitul bugetar și opțiunea între taxe mai mari sau cheltuieli mai mici Băsescu a avertizat că o nouă creștere a taxelor și impozitelor în 2027 ar fi „o greșeală” și a susținut că guvernarea ar trebui să se concentreze pe reducerea cheltuielilor, nu pe majorarea fiscalității. În argumentația sa, fostul șef al statului a invocat un episod anterior în care România ar fi fost „scoasă” dintr-o situație de deficit ridicat și risc de „junk” (categorie de rating nerecomandată investițiilor), nu prin taxe mai mari, ci prin reducerea cheltuielilor. „Țara a mai fost adusă tot de ei în situație de deficit de 9,2% și în situație de junk și a fost scoasă nu prin creșterea taxelor, ci prin reducerea cheltuielilor. E adevărat, brutală, dar a trebuit făcută.” Ce efecte pune Băsescu pe seama creșterilor de taxe Băsescu a legat majorările fiscale din 2025 de o serie de efecte economice negative, menționând explicit inflația și scăderea investițiilor străine, pe fondul creșterii fiscalității. „Efectul a fost inflație aproape insuportabilă, reducerea masivă a investițiilor străine din cauza creșterii fiscalității.” În locul unor noi majorări de taxe, el a indicat drept direcție reducerea cheltuielilor materiale și de personal din sectorul public, inclusiv prin desființarea sporurilor și separarea „legii salarizării” de „legea sporurilor”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. [...]
Alegerile din 27 octombrie pot decide dacă Israel își asumă riscul unor sancțiuni financiare externe , într-un moment în care tema izolării internaționale și a posibilelor restricții bancare a intrat direct în campanie, potrivit CNN . Miza nu este doar cine conduce guvernul, ci și direcția economică și de reglementare într-un context de război prelungit și presiune diplomatică în creștere. Votul este primul scrutin național după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și războaiele care au urmat în Gaza, Liban și Iran, evenimente care au mobilizat o parte importantă a societății și au adâncit izolarea internațională a Israelului. În acest cadru, alegerile sunt descrise de mulți alegători ca fiind mai „consecvente” decât precedentele, inclusiv pentru că pot influența cine va gestiona povara extinderii serviciului militar și cum va fi abordată relația cu partenerii externi. De ce contează economic: discuția despre „ocolirea” sancțiunilor Deși sondajele indică faptul că „costul vieții” este o preocupare majoră, economia nu a dominat campania până în weekend, când Benjamin Netanyahu a adus în prim-plan ideea pregătirii pentru eventuale sancțiuni bancare internaționale. Într-un interviu la Channel 10 axat pe economie, Netanyahu a vorbit despre dezvoltarea „unei economii care le poate ocoli”, menționând că sunt luate în calcul criptomonedele și tehnologia blockchain (un registru digital distribuit folosit pentru înregistrarea tranzacțiilor) și că a cerut un plan în acest sens. Propunerea a atras critici dure din partea economiștilor și o reacție rară din partea Băncii Israelului, care a respins public ideea, afirmând că „criptomonedele nu pot servi ca mijloc de ocolire a sancțiunilor”. Rivalii politici au folosit episodul ca argument că Netanyahu se așteaptă la o izolare mai mare: liderul centrist Gadi Eisenkot a ironizat propunerea drept „BibiCoin” și a numit-o „o amenințare la adresa securității naționale”, acuzându-l pe Netanyahu că ar plănui să „demonteze economia israeliană pentru generații”. Cum arată cursa: fragmentare și risc de blocaj Israelienii votează liste de partid, nu candidați individuali. La acest scrutin s-au înregistrat 37 de liste, însă doar cele care trec pragul de 3,25% intră în Knesset (parlamentul cu 120 de locuri). Sondajele indică faptul că 11–13 partide ar putea depăși pragul. Principalii competitori sunt: Likud, partidul de dreapta al lui Netanyahu; Yashar, un partid centrist nou condus de Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major, prezentat drept principalul challenger. Un sondaj Channel 12 îl plasează pe Eisenkot pe primul loc (23 de mandate) înaintea Likud (21), în timp ce Channel 14 (considerat pro-Netanyahu) proiectează Likud la 30 și Eisenkot la circa 20. Totuși, a fi cel mai mare partid nu este suficient: pentru formarea guvernului sunt necesare 61 de mandate, iar în Israel niciun partid nu a obținut vreodată singur această majoritate. Blocul pro-Netanyahu (Likud, două partide de extremă dreapta conduse de Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir și două partide ultra-ortodoxe) este estimat în sondaje la 49–55 de locuri, sub pragul necesar. Opoziția este, la rândul ei, fragmentată, iar scenariile posibile includ blocaj, guvern minoritar, guvern de uniune sau chiar un nou rând de alegeri. „Marjele” care pot decide: pragul electoral, prezența și votul arab Într-o competiție fără majoritate clară, diferențele mici pot schimba arhitectura coalițiilor: ce partide mici trec pragul de 3,25% și câte voturi se pierd pe liste care nu intră în parlament. CNN notează câteva puncte sensibile: Prezența la vot : „câteva mii de voturi” pot decide dacă un partid dispare sau devine „făcător de regi” în negocierile de coaliție. Participarea alegătorilor arabi : cetățenii palestinieni ai Israelului reprezintă aproximativ 20% din populație și au votat tradițional sub media națională. În 2022, prezența arabă a fost 53,2% față de 70,6% per total; acum, sondorii se așteaptă să depășească 60%, ceea ce ar ridica efectiv ștacheta și ar face mai dificilă supraviețuirea partidelor mici. Votanții din diaspora : Israel nu permite votul din străinătate (cu excepția personalului diplomatic), iar datele oficiale indică faptul că peste 11% din cei 7,3 milioane de alegători eligibili (aprox. 810.000) trăiesc în afara țării. Mii ar urma să zboare în Israel pentru a vota, un factor care ar putea influența rezultatul. Presiunea externă și riscul de înăsprire a măsurilor Contextul diplomatic rămâne un factor cu potențial efect economic: mai multe state occidentale au recunoscut un stat palestinian și au impus sancțiuni și restricții comerciale legate de colonii și de entități asociate violenței coloniștilor. Smotrich și Ben-Gvir au fost sancționați personal și se confruntă cu interdicții de călătorie în mai multe țări occidentale. În lectura CNN, o realegere a guvernului Netanyahu cu actualii parteneri ar putea duce la creșterea presiunii internaționale. Un guvern condus de Eisenkot sau de o altă figură din opoziție ar putea obține o detensionare inițială, însă nu este de așteptat o schimbare radicală de politică externă și de securitate, ceea ce limitează șansele unei „resetări” complete a relațiilor. Pe termen scurt, rezultatul probabil nu va fi decis în noaptea alegerilor, ci în negocierile de coaliție, care pot dura săptămâni sau luni. În acest interval, tema sancțiunilor și a accesului la sistemul financiar internațional riscă să rămână un subiect central, cu implicații directe pentru stabilitatea economică și pentru încrederea investitorilor. [...]
Cu două zile înainte de alegeri, Benjamin Netanyahu a escaladat mesajul de campanie pe tema securității, distribuind o imagine generată de inteligență artificială cu o explozie nucleară în Tel Aviv și avertizând că un alt premier ar putea expune Israelul riscului unui „al doilea Holocaust” , potrivit HotNews . Reacția opoziției a fost imediată, mai mulți lideri acuzându-l că induce panică în scop electoral și că își contrazice propriile declarații recente despre neutralizarea programului nuclear iranian. Mesajul lui Netanyahu: „amenințare existențială” și fereastră limitată Conform relatării The Times of Israel , preluată de News.ro, Netanyahu a redistribuit o postare a activistului de dreapta Yuval Bloomberg, care includea imaginea AI cu „norul în formă de ciupercă” deasupra Tel Avivului. În mesaj se susține că Israelul se confruntă cu o „amenințare existențială reală și tangibilă”, iar dacă Iranul ar obține arme nucleare „nimic altceva nu va mai conta”. Postarea mai afirmă că scandalurile interne – inclusiv „Qatargate” și eforturile de a adopta o lege privind scutirea ultraortodocșilor de la serviciul militar – ar fi „o cortină de fum” față de riscul reprezentat de Iran și „axa șiită”. În același mesaj se invocă și o „fereastră de oportunitate” limitată pentru confruntarea cu Iranul cât timp Donald Trump este președinte al SUA. Contradicții și acuzații privind folosirea războiului în scop electoral Potrivit aceleiași surse, distribuirea mesajului intră în contradicție cu insistența repetată a lui Netanyahu că Israelul și SUA ar fi distrus programul nuclear al Iranului în conflictele din 2025 și 2026. În text este menționată și declarația lui Netanyahu de luna trecută la ONU: „Am distrus armele atomice ale Iranului”, precum și afirmația din martie că Iranul „nu mai poate amenința existența noastră”. În paralel, Netanyahu a fost acuzat de critici că ar face presiuni pentru reluarea războiului cu Iranul pentru a influența sau amâna votul din 27 octombrie, acuzație pe care a negat-o. Articolul notează și că șeful Statului Major al IDF, generalul-locotenent Eyal Zamir, ar fi spus într-o întâlnire privată că nu vede o necesitate operațională pentru un atac înainte de alegeri. Opoziția: acuzații de „tactici de intimidare” și avertismente despre economie Favoritul în cursa electorală, Gadi Eisenkot (Yashar), a reacționat pe X cu un atac direct la adresa premierului: „Netanyahu, ești isteric. Ca în orice campanie electorală, este aceeași metodă bazată pe minciuni și tactici de intimidare. De data aceasta, amenințând cetățenii israelieni cu distrugerea în masă.” Yair Golan (Partidul Democraților) a cerut ca Netanyahu „să fie ținut departe de rețelele sociale”, susținând că el și anturajul său „și-au pierdut mințile” și promițând că marți vor fi înlocuiți „cei care seamănă panică”. Naftali Bennett (B’Yachad) a calificat mesajul drept „o minciună”, dar a adăugat că Netanyahu „are dreptate într-o privință”, susținând că guvernul său ar conduce țara „spre distrugerea economică, socială, politică și de securitate”. La rândul său, Yair Lapid a ironizat implicațiile mesajului, afirmând că Netanyahu ar transmite că Israelul e în pericol de distrugere, motiv pentru care ar fi „decis să renunțe la ajutorul american în materie de securitate” și să se supună unor sancțiuni „care vor distruge economia”, păstrând totodată „agenții din Qatar” în biroul său. De ce contează Episodul arată cum tema Iranului și a riscului nuclear devine instrument central de mobilizare electorală, într-un moment în care opoziția contestă atât consistența mesajului de securitate al premierului, cât și efectele politice și economice ale guvernării. În același timp, disputa publică amplifică presiunea asupra instituțiilor de securitate, pe fondul relatărilor despre lipsa unei „necesități operaționale” pentru un atac înainte de vot. [...]
Traian Băsescu avertizează că o apropiere PSD–AUR ar putea demobiliza votanți AUR , pe fondul unei incompatibilități puternice între o parte din electoratul formațiunii și PSD, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, duminică seară, la Digi 24, că nu crede într-o alianță între PSD și AUR și că, dacă liderii AUR ar merge spre „o combinație electorală” cu PSD, o parte dintre susținătorii AUR nu ar mai vota nici AUR, nici PSD. În argumentația sa, Băsescu a indicat existența unui segment semnificativ în AUR „anti-PSD”, care „nu suportă PSD-ul”. „Dacă AUR se duce într-o combinație electorală cu PSD-ul, parte din electoratul AUR nu va vota AUR și nici PSD-ul.” De ce contează: riscul de pierdere a voturilor prin „transfer” ratat Mesajul lui Băsescu pune accent pe un risc electoral tipic alianțelor între partide cu baze de susținători antagonice: în loc să adune voturi, o asociere poate produce absenteism sau migrație către alte opțiuni. În acest caz, el sugerează că o parte din electoratul AUR ar putea refuza să valideze, prin vot, o apropiere de PSD. În același timp, Băsescu a susținut că PSD își păstrează o bază electorală „solidă”, chiar dacă partidul „fluctuează” în procente și a înregistrat scăderi în sondaje. „PSD-ul are o bază solidă în electoratul din România.” Context: PSD, stabilitate de bază; AUR, electorat sensibil la alianțe În intervenția citată, fostul președinte a mai spus că, dacă PSD ar reuși „să recupereze ceva” printr-o „guvernare acceptabilă”, ar putea deveni „o direcție” pentru unii alegători. Totodată, a anticipat că vor exista și mulți care nu vor merge la vot, în actuala configurație a scenei politice. Băsescu a adăugat și o observație mai generală: în opinia sa, ar exista spațiu pentru un partid nou care să îmbine susținerea pentru Uniunea Europeană cu „individualizarea” țării în interiorul UE, ceea ce ar putea atrage „un flux de electorat bun”. [...]
Marine Le Pen își construiește din timp o formulă de guvernare : candidata Rassemblement National (RN) promite un executiv de „uniune națională” și „pluralist”, condus de liderul partidului, Jordan Bardella , dacă va câștiga alegerile prezidențiale din 2027, potrivit HotNews . Anunțul a fost făcut duminică, la primul mare miting de campanie al lui Le Pen, în contextul congresului RN desfășurat în acest weekend la Orléans (centrul Franței). Evenimentul are ca miză reconfirmarea conducerii partidului și oficializarea candidaturii lui Le Pen pentru scrutinul prezidențial din aprilie–mai 2027. Jordan Bardella, în vârstă de 31 de ani, a fost reales sâmbătă la șefia RN cu aproape 99% din voturile exprimate. În scenariul unei victorii a lui Le Pen, Bardella ar urma să fie „dirijorul orchestrei guvernamentale”, formulare folosită de candidata RN pentru a descrie rolul acestuia în fruntea guvernului. De ce contează: semnalul de „deschidere” și împărțirea rolurilor la vârf Promisiunea unui guvern „deschis” este justificată de Le Pen prin „situația actuală a unei țări divizate” și prin „dorința de unitate a francezilor”. În discursul citat, ea a făcut apel la participarea „fiecărui cetățean” la ceea ce a numit o „mișcare de renaștere” a Franței. „Fiecare cetățean, cu diversitatea experiențelor, talentelor și sensibilităților sale, este chemat să participe la mișcarea de renaștere a Franței pe care o propun țării.” Context: Bardella și presiunea reputațională HotNews notează că Jordan Bardella a fost vizat de acuzații de antisemitism legate de scrieri din tinerețe, acuzații pe care acesta le respinge. În același timp, sondajele o plasează pe Marine Le Pen pe primul loc în perspectiva alegerilor prezidențiale din primăvara lui 2027, când Franța își va alege succesorul președintelui Emmanuel Macron . [...]
