Știri
Știri din categoria Politică
Premierul britanic Keir Starmer se confruntă cu presiuni crescânde pentru a demisiona, în urma scandalului legat de numirea lui Peter Mandelson în funcția de ambasador al Marii Britanii în SUA, în ciuda relației acestuia cu Jeffrey Epstein, infractor sexual condamnat și decedat în 2019. Potrivit BBC, mai mulți parlamentari laburiști, inclusiv din Țara Galilor, și-au exprimat public dezaprobarea față de decizia lui Starmer, pe care îl acuză de lipsă de discernământ și conducere slabă.
Keir Starmer a recunoscut în fața Camerei Comunelor că era conștient de prietenia dintre Lord Mandelson și Epstein în momentul numirii, dar susține că a fost mințit în mod repetat de fostul secretar pentru afaceri privind „adâncimea și natura” relației. „Dacă aș fi știut atunci ce știu acum, nu i-aș fi oferit niciodată o poziție în guvern”, a declarat Starmer în Parlament, adăugând că regretă decizia.
Printre cei mai vocali critici se numără deputatul Steve Witherden, care a anunțat că ar vota împotriva oricărui plan care i-ar fi oferit premierului control asupra documentelor legate de această numire. De altfel, guvernul a fost forțat să promită publicarea tuturor documentelor relevante, cu trimiterea materialelor sensibile către o comisie parlamentară de securitate, după o solicitare venită cel mai probabil din partea fostei vicepremiere Angela Rayner.
Situația a alimentat speculațiile privind o revoltă internă în Partidul Laburist, deși unii parlamentari consideră că plecarea premierului nu ar rezolva criza, ci doar o complică. Un alt deputat galez a declarat că Morgan McSweeney, șeful de cabinet al premierului, ar fi principalul responsabil pentru consilierea defectuoasă și ar trebui demis.
Reacțiile au venit și din afara partidului. Liderul Reform UK, Nigel Farage, a descris scena din Parlament ca fiind „șocantă”, afirmând că Starmer este profund nepopular chiar și în propriul partid, iar greșeala de judecată privind numirea lui Mandelson i-ar putea fi fatală politic.
De cealaltă parte, premierul galez Eluned Morgan l-a apărat pe Starmer, amintind de proiectele majore economice și energetice sprijinite de guvernul său în Țara Galilor, proiecte care nu ar fi fost posibile fără implicarea sa.
Mai multe voci din opoziție, inclusiv liderul Plaid Cymru, cer un audit oficial care să evalueze impactul relațiilor lui Mandelson asupra politicilor și instituțiilor din Țara Galilor. În plus, premierului i se reproșează că nu și-a asumat imediat responsabilitatea, preferând să trimită alți oficiali în fața presei și Parlamentului.
Situația actuală pune sub semnul întrebării viabilitatea politică a lui Keir Starmer ca lider al Partidului Laburist și prim-ministru, într-un moment în care încrederea în integritatea conducătorilor este esențială pentru stabilitatea politică a Marii Britanii.
Recomandate
Sorin Grindeanu spune că PSD ar putea trece în opoziție , după o consultare internă, potrivit G4Media . Liderul social-democrat a declarat luni, 23 martie 2026, că partidul va decide „viitorul guvernării” abia după un proces intern de evaluare, la aproximativ 10 luni de la intrarea la guvernare. Conform articolului, Grindeanu a spus că PSD va demara o consultare în care ar urma să voteze aproximativ 5.000 de membri, după o autoevaluare și o analiză a activității guvernamentale. Miza este stabilirea direcției politice: continuarea în actuala formulă sau ieșirea de la guvernare, cu consecințe directe asupra stabilității coaliției. „Știți ce îmi doresc eu cel mai mult? Îmi doresc cel mai mult o clarificare a situației.” În același context, Grindeanu a respins ideea alegerilor anticipate, deși a admis că, teoretic, orice schimbare a protocolului de guvernare poate deschide mai multe scenarii. În declarațiile citate, el a apreciat însă că șansele ca România să ajungă la anticipate sunt „mici”, iar decizia PSD va depinde de votul intern și de întrebările stabilite pentru acest „referendum intern”, cum l-a numit. Totodată, liderul PSD a afirmat, potrivit Mediafax, că ar demisiona din funcția de președinte al Camerei Deputaților dacă protocolul coaliției nu va mai exista, argumentând că a fost ales în baza înțelegerii dintre partidele din majoritate. Grindeanu a indicat că un astfel de „pas în spate” ar trebui să fie valabil pentru toți cei care ocupă funcții rezultate din protocolul coaliției. [...]
Traian Băsescu spune că reforma Guvernului Bolojan a evitat „Junk” pentru România , dar a avut costuri mari pentru economie, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute duminică, la România TV, în contextul discuțiilor despre măsurile fiscale și bugetare adoptate de actualul Executiv. Fostul președinte a susținut că ajustarea a fost făcută într-un mod care a lovit companiile și persoanele fizice autorizate, în loc să fie direcționată către zonele care au generat dezechilibrele bugetare. În același timp, el a afirmat că, prin măsurile luate, a fost evitată degradarea ratingului de țară la categoria „junk” (nerecomandat investițiilor, ceea ce ar crește costurile de finanțare). Critica asupra efectelor în economie și a măsurilor pe pensii Băsescu a spus că nu este de acord cu modul în care a fost „rezolvată problema”, argumentând că impactul s-a văzut puternic în mediul privat, indiferent de dimensiunea firmelor. El a indicat, în același timp, că intervenția pe pensii a avut un efect direct și generalizat. „Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu. Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul public, dând ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării. În opinia sa, astfel de plăți suplimentare nu ar trebui păstrate în condițiile în care sunt afectate categorii vulnerabile și contribuabilii din economie. Modelul invocat: ajustarea din 2010 și reducerea presiunii pe mediul privat Băsescu a afirmat că ar fi preferat o abordare similară celei din 2010, pe care a descris-o drept orientată spre protejarea economiei de sarcini suplimentare, pentru a limita creșterea șomajului. El a amintit măsuri precum reducerea uniformă a veniturilor și restricții privind cumulul pensiei cu salariul la stat. În aceeași intervenție, fostul președinte a vorbit despre reducerea de personal prin plecări din sistem și despre limitarea angajărilor, susținând că atunci România a pornit de la un deficit bugetar „puțin mai mare decât cel de acum”, fără a detalia cifre în declarațiile redate. Instabilitatea politică și costul împrumuturilor, în centrul avertismentelor Băsescu a legat tensiunile din coaliție de o percepție de instabilitate politică, despre care a spus că afectează capacitatea statului de a se împrumuta la costuri acceptabile. El a susținut că, în luna respectivă, au existat încercări repetate de a atrage finanțare de la bănci, dar la dobânzi pe care le-a descris ca fiind neconvenabile în raport cu inflația. Fostul președinte a pus accent pe povara dobânzilor la datoria publică și a indicat valori pentru plățile de dobânzi: 10 miliarde de euro în 2025 și 12 miliarde de euro în 2026, cu perspectiva unor sume mai mari în 2027. În acest context, el a propus un „acord de precauție” cu Fondul Monetar Internațional, adică o înțelegere care ar asigura o rezervă de finanțare disponibilă la nevoie, pentru a reduce riscul de încetare de plăți. [...]
Mircea Abrudean spune că PNL nu acceptă ca un partener din Coaliție să-i impună premierul , potrivit Antena 3 CNN . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR și al discuțiilor din PSD despre continuarea guvernării alături de premierul Ilie Bolojan. Președintele Senatului a afirmat că Ilie Bolojan are susținere „absolut” și „fără echivoc” în PNL și a invocat existența unui protocol de coaliție și votul din Parlament care a validat premierul. În același context, Abrudean a legat tema stabilității de angajamentele asumate în coaliție și în fața electoratului. „Nu există nicio situaţie în care Partidul Naţional Liberal să accepte ca oricare partid din coaliţie să-i dicteze premierul, că ne place, că nu ne place.” Potrivit articolului, în PSD are loc o consultare internă pentru a decide dacă partidul rămâne la guvernare cu Ilie Bolojan sau rupe coaliția. Abrudean a mai spus că nu a văzut indicii care să susțină acuzațiile potrivit cărora premierul ar fi „userizat” și a susținut că rezultatele guvernării ar trebui să fie resimțite de populație. În ceea ce privește calendarul politic, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a indicat data de 20 aprilie pentru consultarea internă privind ieșirea sau nu de la guvernare, menționând că PSD nu poate cere explicit schimbarea premierului, ci poate decide doar „dacă mai participă sau nu într-un Guvern condus de Ilie Bolojan”, conform articolului. [...]
PNL discută informal o posibilă alianță cu partide de dreapta , potrivit Antena 3 CNN , care relatează declarațiile vicepreședintelui liberal Alexandru Muraru făcute luni, în direct la postul TV. Muraru a spus că în partid „există o dorință” de a nu mai construi proiecte politice împreună cu PSD. În același timp, liderul PNL a insistat că, în privința conducerii guvernului, nu ar exista discuții alternative. El a afirmat că susținerea pentru Ilie Bolojan ca premier rămâne fermă și că partidul ar urma să valideze „în seara asta” o majoritate „covârșitoare” în acest sens. „Există o dorință la nivelul partidului de a nu mai face proiecte politice cu PSD, ci cu partide de dreapta care să creeze un proiect politic semnificativ pentru 2028.” Muraru a pus aceste discuții pe seama tensiunilor din coaliție și a acuzat PSD că ar alimenta „narative speculative” despre o posibilă susținere cu AUR sau despre retragerea sprijinului pentru premier, susținând că scopul ar fi erodarea credibilității PNL. Totodată, el a spus că PNL nu ia în calcul intrarea în opoziție, invocând înțelegerea din coaliție și necesitatea ca aceasta să funcționeze. Vicepreședintele PNL a detaliat că discuțiile despre o alianță de dreapta au loc „la un nivel foarte informal” de câteva săptămâni și ar putea deveni mai „decisive” în următoarele săptămâni și luni. În acest cadru, el a enumerat formațiuni cu care ar fi existat discuții sau către care PNL s-ar uita pentru un proiect politic în perspectiva anului 2028: USR; partidul lui Ludovic Orban; REPER; „alte formațiuni” de dreapta. Într-o intervenție la Radio RFI, Muraru a susținut că PSD s-ar opune reformelor structurale care ar include reducerea cheltuielilor statului, eficientizarea aparatului public și eliminarea risipei, pe motiv că astfel de măsuri ar diminua controlul politic asupra resurselor și ar afecta rețelele de influență locală. În lectura sa, miza ar fi și evitarea apropierii dintre PNL și USR, pe care a descris-o ca o asociere „naturală” pentru un proiect comun în 2028. [...]
Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că „e USR-ist” , potrivit Digi24 , care publică stenograme dintr-o ședință a conducerii PSD desfășurată luni. În intervenția sa, liderul PSD a susținut că premierul s-ar simți „ca peștele în apă” la Congresul USR și că politicile Guvernului ar fi mai apropiate de USR decât de PNL. Acuzațiile PSD la adresa premierului și miza politică În stenogramele citate de Digi24, Grindeanu le-a spus colegilor de partid că Ilie Bolojan ar fi „mult mai confortabil” la USR decât la PNL și a legat influența USR în coaliție de poziția premierului. Mesajul vine în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare și al discuțiilor interne din PSD despre continuarea participării la guvernare. „Ilie Bolojan e USR-ist. L-ați văzut cum era ca peștele în apă la congresul USR? Mult mai confortabil decât la PNL. Politicile și ceea ce face dl prim-ministru nu au nicio legătură cu PNL, ci doar cu USR. De asta e și senzația că USR face regulile cu 10% (pondere parlamentară n.red), pentru că îl au pe acest om în frunte”, a spus Grindeanu. Prin această poziționare, PSD încearcă să explice propriului electorat și membrilor de partid de ce conflictul cu premierul a devenit un subiect central în interiorul coaliției, în condițiile în care USR are o pondere parlamentară mai mică decât partidele mari din alianță, dar ar avea, în interpretarea PSD, o influență disproporționată asupra agendei guvernamentale. Calendarul deciziei privind rămânerea la guvernare Conducerea PSD a stabilit ca referendumul intern privind ieșirea sau nu de la guvernare să aibă loc pe 20 aprilie, după o perioadă de consultări cu organizațiile din teritoriu. Până atunci, liderii partidului urmează să discute cu membrii, iar Sorin Grindeanu ar urma să meargă la Bruxelles pentru a prezenta strategia politică a PSD și socialiștilor europeni, potrivit aceleiași surse. PSD anunțase încă din decembrie 2025 că va începe o consultare internă, pe fondul nemulțumirilor legate de funcționarea coaliției. Stabilirea datei referendumului indică faptul că partidul își formalizează procesul de decizie, însă păstrează o fereastră de negociere și repoziționare politică înainte de votul intern. Motivele invocate pentru cererea de înlocuire a lui Bolojan În ședința conducerii, Grindeanu a prezentat o listă de motive pentru care PSD a cerut în ultima perioadă schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. Conform Digi24, criticile vizează atât ritmul unor decizii economice, cât și gestionarea unor dosare sensibile. Principalele reproșuri menționate în stenograme sunt: adoptarea cu întârziere a pachetului de relansare economică; întârzierea măsurilor pentru combaterea crizei carburanților; modul în care este implementat programul SAFE pentru înzestrarea armatei. Aceste teme au și o componentă economică directă (pachetul de relansare, piața carburanților), dar și una de securitate și achiziții publice (SAFE), ceea ce explică de ce disputa depășește registrul strict politic și se leagă de agenda guvernamentală pe termen scurt. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz își înăsprește discursul față de Bruxelles , potrivit Digi24 , care preia o analiză Bloomberg despre frustrarea sa legată de birocrația și reglementările Uniunii Europene și despre riscul ca această abordare să tensioneze relațiile cu alte state membre. Schimbarea de ton este descrisă în contextul în care Merz promovează o viziune europeană bazată pe grupuri mai mici și inițiative restrânse, în locul căutării permanente a consensului la nivelul celor 27. Miza, în lectura Bloomberg, este dublă: capacitatea UE de a acționa ca actor geopolitic și capacitatea Germaniei de a-și impune prioritățile economice și de securitate. Episoade recente care au alimentat criticile la adresa UE Un moment relevant invocat în analiză este întâlnirea lui Merz cu Donald Trump la Casa Albă, când președintele american a criticat Spania, iar cancelarul german nu a intervenit în apărarea Madridului. Ulterior, Merz s-a alăturat criticilor, reluând ideea că Spania ar fi în urmă cu îndeplinirea noului obiectiv NATO privind cheltuielile de apărare. „Spania trebuie să se conformeze”, a spus Merz. Bloomberg interpretează episodul ca un indiciu al îndoielilor lui Merz față de valoarea unanimității în UE și al preferinței sale pentru acțiune rapidă, chiar și fără consens la Bruxelles, mai ales atunci când consideră că birocrația încetinește deciziile cu impact asupra Germaniei. Summitul de la Bruxelles și linia de demarcație a lui Merz Nerăbdarea cancelarului ar urma să fie vizibilă și la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, unde agenda este dominată de războiul SUA-Israel împotriva Iranului și de efectele acestuia asupra Europei. În același timp, Merz ar încerca să păstreze unitatea europeană în dosare pe care le consideră „existențiale”, dar să fie mult mai combativ când vine vorba de reglementare și reducerea birocrației. În Bundestag, Merz a susținut că o Europă unită rămâne o garanție pentru Germania, însă a avertizat că urmează „un drum lung și anevoios” în depășirea rezistenței din birocrația europeană. În analiza Bloomberg, această poziționare se suprapune parțial peste diagnosticul promovat de Trump despre Europa, inclusiv ideea de „prea multă reglementare”. Reacții și presiuni interne în Germania Tonul critic față de Bruxelles ar provoca îngrijorare în rândul unor actori politici germani. Anton Hofreiter, șeful comisiei pentru afaceri europene din parlamentul german și membru al Partidului Verzilor, a avertizat că abordarea cancelarului nu este bine primită de aliați. În paralel, Merz se confruntă cu dificultăți pe plan intern: popularitatea sa ar fi la un minim istoric, iar Uniunea Creștin-Democrată încearcă să blocheze ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania într-un land din est, unde sunt programate alegeri în 2026. De la profil pro-european la confruntări cu Comisia Europeană Bloomberg amintește că Merz și-a început cariera ca europarlamentar și că, după alegerea sa ca cancelar în mai 2025, a mers în aceeași zi la Paris și Varșovia, într-un gest de atașament față de proiectul european. Într-un articol comun cu Emmanuel Macron, publicat în Le Figaro, cei doi au invocat o „agendă cuprinzătoare” pentru relansarea relației bilaterale în contextul războiului, al concurenței globale și al transformărilor climatice și tehnologice. Ulterior, ambițiile sale europene s-ar fi lovit de blocaje la Bruxelles, inclusiv eșecul de a folosi active rusești înghețate ca împrumut pentru Ucraina, și de tensiuni repetate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Un alt punct de fricțiune a fost respingerea de către Merz a propunerii din iulie privind creșterea bugetului multianual al UE la 2 trilioane de euro și majorarea impozitelor, poziție exprimată fără rezerve diplomatice. În ansamblu, analiza sugerează că politica europeană a lui Merz este tot mai influențată de ideea că Europa, cu Germania în centru, trebuie să se reinventeze pentru a face față unui mediu extern mai ostil, chiar cu riscul de a amplifica tensiunile dintre capitale și instituțiile UE. Elemente ale criticii atribuite de Bloomberg viziunii lui Merz asupra UE includ: prea multă ezitare, prea multă imigrație, prea multă reglementare și o concentrare prea mare pe puterea soft (influență prin diplomație, norme și cooperare), într-un context de securitate mai dur. [...]
