Știri
Știri din categoria Politică
Premierul britanic Keir Starmer se confruntă cu presiuni crescânde pentru a demisiona, în urma scandalului legat de numirea lui Peter Mandelson în funcția de ambasador al Marii Britanii în SUA, în ciuda relației acestuia cu Jeffrey Epstein, infractor sexual condamnat și decedat în 2019. Potrivit BBC, mai mulți parlamentari laburiști, inclusiv din Țara Galilor, și-au exprimat public dezaprobarea față de decizia lui Starmer, pe care îl acuză de lipsă de discernământ și conducere slabă.
Keir Starmer a recunoscut în fața Camerei Comunelor că era conștient de prietenia dintre Lord Mandelson și Epstein în momentul numirii, dar susține că a fost mințit în mod repetat de fostul secretar pentru afaceri privind „adâncimea și natura” relației. „Dacă aș fi știut atunci ce știu acum, nu i-aș fi oferit niciodată o poziție în guvern”, a declarat Starmer în Parlament, adăugând că regretă decizia.
Printre cei mai vocali critici se numără deputatul Steve Witherden, care a anunțat că ar vota împotriva oricărui plan care i-ar fi oferit premierului control asupra documentelor legate de această numire. De altfel, guvernul a fost forțat să promită publicarea tuturor documentelor relevante, cu trimiterea materialelor sensibile către o comisie parlamentară de securitate, după o solicitare venită cel mai probabil din partea fostei vicepremiere Angela Rayner.
Situația a alimentat speculațiile privind o revoltă internă în Partidul Laburist, deși unii parlamentari consideră că plecarea premierului nu ar rezolva criza, ci doar o complică. Un alt deputat galez a declarat că Morgan McSweeney, șeful de cabinet al premierului, ar fi principalul responsabil pentru consilierea defectuoasă și ar trebui demis.
Reacțiile au venit și din afara partidului. Liderul Reform UK, Nigel Farage, a descris scena din Parlament ca fiind „șocantă”, afirmând că Starmer este profund nepopular chiar și în propriul partid, iar greșeala de judecată privind numirea lui Mandelson i-ar putea fi fatală politic.
De cealaltă parte, premierul galez Eluned Morgan l-a apărat pe Starmer, amintind de proiectele majore economice și energetice sprijinite de guvernul său în Țara Galilor, proiecte care nu ar fi fost posibile fără implicarea sa.
Mai multe voci din opoziție, inclusiv liderul Plaid Cymru, cer un audit oficial care să evalueze impactul relațiilor lui Mandelson asupra politicilor și instituțiilor din Țara Galilor. În plus, premierului i se reproșează că nu și-a asumat imediat responsabilitatea, preferând să trimită alți oficiali în fața presei și Parlamentului.
Situația actuală pune sub semnul întrebării viabilitatea politică a lui Keir Starmer ca lider al Partidului Laburist și prim-ministru, într-un moment în care încrederea în integritatea conducătorilor este esențială pentru stabilitatea politică a Marii Britanii.
Recomandate
PSD ridică miza crizei politice cerând demisia din PE a premierului desemnat , într-un gest care poate bloca rapid opțiunile de negociere și împinge România spre scenariul alegerilor anticipate, potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat miercuri, la Parlament, că Siegfried Mureșan ar fi „pionul lui Ilie Bolojan” și că ar urmări „prelungirea crizei politice”. Grindeanu i-a cerut explicit lui Mureșan să își anunțe demisia din Parlamentul European, unde a fost ales pe lista comună PSD–PNL, prezentând solicitarea drept un test de asumare politică. „Domnul Mureșan trebuie să își anunțe demisia din Parlamentul European. Trebuie să demonstreze că își asumă total responsabilitatea pentru România! Acesta este momentul adevărului pentru domnul Mureșan. Fiind ales pe liste comune PSD-PNL, are girul nostru să se retragă din poziția de europarlamentar!” Negocierea se mută pe terenul economiei, dar PSD anunță vot împotrivă În aceeași declarație, liderul PSD l-a invitat pe premierul desemnat la sediul partidului pentru o discuție despre economie, susținând că acesta „nu are nicio idee” despre ce ar trebui făcut în domeniu și atacându-i mesajele publice. „Am urmărit cu atenție declarațiile domnului Mureșan. Din păcate, nu are nicio idee despre ce trebuie făcut cu economia românească. A fi un Bolojan Second Hand nu ține loc de program de guvernare. Este doar un produs politic marcat de aroganță și tupeu” Pe fond, PSD a decis deja, luni, în Biroul Politic Național, că nu va vota guvernul pe care îl va propune Siegfried Mureșan. Ce urmează: vot în Parlament și presiune pe scenariul anticipatelor Într-o conferință de presă susținută miercuri, Mureșan a spus că nu își va depune mandatul de premier desemnat și că merge la votul Parlamentului, conștient că acesta poate crea premisele pentru alegeri anticipate, potrivit HotNews . El a indicat că învestirea Guvernului Mureșan depinde de PSD. Până acum, Mureșan s-a întâlnit cu parlamentarii celor trei partide care îl susțin, iar pe lista discuțiilor au rămas reprezentanții minorităților naționale și ai PSD. [...]
Sorin Grindeanu susține că investițiile străine au scăzut cu peste 80% într-un an și le-a prezentat ambasadorilor Franței, Germaniei și Regatului Unit un set de „soluții PSD” care mizează pe relansare economică fără măsuri ce ar „sufoca” mediul privat, potrivit Antena 3 . Președintele Camerei Deputaților spune că a avut miercuri o întâlnire cu cei trei ambasadori în România, în care a insistat că „investițiile străine în România trebuie să redevină o prioritate a oricărui Guvern”, pe fondul scăderii invocate. Mesajul a fost transmis într-o postare pe Facebook, preluată de publicație. Ce propune PSD, în linii mari, pentru reducerea deficitului În aceeași intervenție, Grindeanu afirmă că deficitul bugetar „este o problemă majoră”, dar că reducerea lui ar trebui făcută prin măsuri care să sprijine creșterea economică, nu prin tăieri sau presiuni suplimentare asupra sectorului privat. El enumeră direcțiile pe care PSD le-ar susține: creșterea economiei; colectarea mai bună a taxelor; eficientizarea statului; investiții în infrastructură, energie și industrie, inclusiv investiții „cu valoare adăugată”; absorbția „fiecărui euro disponibil” din mecanisme financiare externe și evitarea transformării conflictelor politice interne în riscuri pentru finanțarea europeană. Context politic: „nu vrem instabilitate”, dar respinge „aceleași politici” Grindeanu afirmă că PSD este „pregătit să își asume responsabilitatea” și că nu își dorește prelungirea crizei sau instabilitate, însă respinge „revenirea la aceleași politici care au generat problemele actuale”. În plus, el susține că actuala propunere de guvern „va schimba doar personajele, nu și abordările”. Totodată, liderul PSD indică faptul că partidul ar avea „zece priorități” și „criterii clare” și că este dispus să discute cu „toate forțele democratice” pentru formarea unei majorități în jurul unui program, reiterând orientarea „europeană și euroatlantică” a PSD. [...]
Blocajul de negociere cu PSD riscă să întârzie învestirea guvernului , după ce Sorin Grindeanu a acuzat că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu s-a prezentat la discuții și i-a cerut să renunțe la mandat, potrivit HotNews . Miza imediată este aritmetica parlamentară: liderul PSD susține că, în condițiile actuale, Mureșan „n-are cum să obțină voturile PSD”. Grindeanu a declarat că l-a așteptat pe Mureșan atât la biroul de la Camera Deputaților, cât și la sediul PSD din șoseaua Kiseleff, și că nu a primit nici măcar „în format electronic” un proiect de program de guvernare, „măcar în linii mari”. În acest context, șeful PSD a reluat solicitarea ca premierul desemnat să-și depună mandatul, invocând că „pierdem timpul”. În paralel, potrivit surselor citate din PNL, USR și UDMR, Mureșan s-a aflat la Guvern, unde a discutat cu liderii celor trei partide despre programul de guvernare și lista de miniștri. Schimb de replici PSD–PNL pe „locul” negocierilor și programul de guvernare Purtătorul de cuvânt al PNL a transmis că „susținerea parlamentară se discută în Parlament, nu la sediile partidelor”, dând ca exemplu discuțiile purtate de premierul desemnat cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale. În același mesaj, liberalii i-au acuzat pe social-democrați că invocă „motive artificiale pentru a evita o discuție serioasă”. Ionel Bogdan a mai scris pe Facebook că „liniile directoare ale programului de guvernare” au fost prezentate public și că PSD va primi aceste linii „în cursul zilei de astăzi”, menționând că termenul setat de Grindeanu ar fi expirat „foarte repede”. Presiune suplimentară: cererea de demisie din Parlamentul European Într-o conferință de presă, Grindeanu i-a cerut lui Mureșan să demisioneze din funcția de europarlamentar, obținută pe lista comună PSD–PNL. Ionel Bogdan a catalogat solicitarea drept „inconsecventă”, comparând-o cu poziții anterioare ale liderului PSD și invocând și cazul lui Eugen Tomac, despre care spune că nu i s-a cerut o demisie similară când a fost propus pentru funcția de prim-ministru. Ce propune Mureșan în programul de guvernare Mureșan a prezentat la Parlament principiile programului de guvernare pentru un cabinet PNL–USR–UDMR, despre care a spus că va avea trei vicepremieri. Printre priorități, a indicat companiile de stat, în special din energie, afirmând că pentru fiecare ar urma să existe, în 12 luni de la învestire, un plan de eficientizare, inclusiv opțiuni precum listarea la bursă sau privatizarea, „dacă asta e potrivit”. [...]
Sondajul CURS indică o schimbare de raport de forțe cu impact direct asupra negocierilor de guvernare , pe fondul prăbușirii PNL și al consolidării tandemului AUR–PSD, potrivit HotNews . Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi (același scor ca în iulie), PSD ar ajunge la 25% (în creștere cu două puncte procentuale), iar PNL ar coborî la 18%, partidul pierzând trei puncte procentuale față de acum două luni. Diferența dintre PSD și PNL ar fi, astfel, de 7 puncte. USR ar scădea ușor, de la 9% la 8%, iar UDMR ar fi cotat la 5%, ultima formațiune care ar trece pragul parlamentar, conform datelor prezentate. De ce contează: PNL intră mai slab în ecuația majorității Evoluția din sondaj comprimă spațiul de manevră al PNL în eventuale negocieri pentru o majoritate parlamentară și mută centrul de greutate spre AUR și PSD, într-un moment în care, notează publicația, PSD și AUR „vorbesc tot mai mult” despre o posibilă guvernare comună. Sondajul a fost realizat în perioada 16–22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de respondenți (18+), reprezentativ la nivel național, cu o marjă maximă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Context politic: blocaj la desemnarea premierului Măsurarea vine pe fondul crizei politice declanșate după demiterea Guvernului Bolojan (5 mai) și după două încercări eșuate de desemnare a unui premier, potrivit informațiilor din articol. În același interval, președintele Nicușor Dan a făcut o nouă nominalizare pentru funcția de premier, pe liberalul Siegfried Mureșan. Comparație cu un alt sondaj recent HotNews amintește și un sondaj INSCOP publicat cu o săptămână înainte, care plasa AUR la 39,7%, PSD la 18,7% și PNL la 16,3%, în scădere cu 4% față de luna mai. Diferențele dintre măsurători trebuie privite în limitele metodologiilor și perioadelor de culegere distincte, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare de comparabilitate. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan promite „fără creșteri de taxe” și deschide ușa listărilor/privatizărilor la companiile de stat , într-un program de guvernare care pune accent pe eficientizarea firmelor publice – mai ales din energie – și pe reducerea presiunii bugetare, potrivit HotNews . Mureșan a prezentat miercuri, la Parlament, principiile programului pentru un cabinet PNL–USR–UDMR , despre care a spus că va avea trei vicepremieri, toți cu portofoliu. În plan fiscal, el a afirmat că în mandatul său nu vor exista majorări de taxe și impozite și că primele relaxări ar trebui să vină odată cu legea bugetului pe anul viitor. A adăugat că își propune revenirea la TVA de 19% „de îndată ce este posibil”, în condițiile în care a exclus o creștere a TVA de la 21% pe durata mandatului. Companiile de stat, țintă de reformă: planuri în 12 luni și opțiuni de listare/privatizare O prioritate explicită în program este restructurarea companiilor de stat, cu accent pe cele din energie și transporturi. Mureșan a susținut că unele firme publice „înghit peste 90% dintre subvențiile” acordate de stat și a legat reforma de obiectivul reducerii facturilor la energie pentru populație și întreprinderi. „Pentru fiecare companie de stat, în 12 luni de la învestirea guvernului meu, vom avea un plan de eficientizare a companiei. Le vom lista la bursă, dacă asta e potrivit. Le vom privatiza, dacă asta e potrivit.” În energie, el a vorbit despre investiții în capacități de stocare, infrastructură și interconectivitate, argumentând că producția solară este ridicată la prânz, dar insuficientă seara, când consumul crește. Miza politică: votul de învestitură și rolul PSD Premierul desemnat a spus că învestirea depinde de PSD și că va „intensifica dialogul” cu Sorin Grindeanu. Mureșan a precizat că nu își va depune mandatul și merge la votul Parlamentului „conștient” că acesta poate crea premise pentru alegeri anticipate, în funcție de decizia președintelui. El nu a exclus o „rotativă” cu PSD, dar a indicat ca preferință un guvern cu mandat până la alegerile din 2028. Calendar: programul și miniștrii, depuși până la finalul săptămânii; audieri și vot la începutul săptămânii viitoare Mureșan a anunțat că până la finalul săptămânii va depune în Parlament programul de guvernare și echipa de miniștri. Obiectivul este ca luni și marți să aibă loc audierile în comisiile de specialitate și votul în plen, solicitând ca audierea fiecărui ministru să dureze cel puțin 60 de minute. [...]
Amenințarea cu alegeri anticipate ar putea deveni un risc direct pentru mandatul lui Nicușor Dan , în contextul în care reținerea lui Călin Georgescu ar mobiliza electoratul suveranist și ar putea împinge viitoarea majoritate spre o procedură de suspendare a președintelui , potrivit unei analize publicate de Adevărul . Analistul politic Adrian Zăbavă susține că arestarea lui Georgescu „poate complica” calculele politice ale lui Nicușor Dan, mai ales dacă blocajul privind învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar alimenta scenariul dizolvării Parlamentului și al anticipatelor. În această ipoteză, spune Zăbavă, o majoritate în jurul AUR ar avea interesul și forța să declanșeze rapid suspendarea șefului statului. De ce anticipatele ar putea lovi chiar în președinte Potrivit lui Adrian Zăbavă, Nicușor Dan nu ar avea de câștigat din escaladarea crizei către alegeri anticipate, deoarece o mobilizare puternică a electoratului suveranist ar schimba raportul de forțe în Parlament. El argumentează că, într-un astfel de scenariu, prima mișcare a noii majorități ar putea fi suspendarea președintelui, urmată de referendum. „În cazul unor alegeri anticipate, Nicușor Dan ar avea de pierdut chiar mai mult decât PSD. Dacă alegerile anticipate ar avea loc mâine, acestea ar duce la o majoritate în jurul AUR. Prima măsură a noii majorități ar fi inițierea procedurii de suspendare a președintelui.” În consecință, concluzia analistului este că, „în mod logic”, Nicușor Dan ar trebui să fie cel care se opune anticipatelor, tocmai din rațiuni de „supraviețuire politică”. PSD își închide opțiunile pentru Guvernul Mureșan Zăbavă mai afirmă că PSD nu ar mai avea spațiu de întoarcere pentru a susține un guvern condus de Siegfried Mureșan, nici măcar în schimbul unei noi „rotative” (alternarea premierului între partide) sau al unor concesii publice din partea acestuia. Argumentul invocat este decizia Biroului Politic Național al PSD, care a respins în unanimitate ideea unui vot pozitiv la învestire. În același registru, Zăbavă susține că Nicușor Dan nu poate folosi credibil amenințarea dizolvării Parlamentului ca instrument de presiune asupra PSD, tocmai pentru că anticipatele ar putea produce un rezultat politic nefavorabil președintelui. AUR și „miza” anticipatelor: mobilizare, dar și costuri de guvernare Analistul George Jiglău introduce o nuanță: chiar dacă AUR ar beneficia de mobilizare (mai ales după arestarea lui Georgescu), el pune sub semnul întrebării „onestitatea” dorinței de anticipate, invocând costurile intrării la guvernare într-o perioadă de criză, care poate eroda rapid un partid. „Nu cred nici că dorința celor de la AUR privind alegerile anticipate e onestă. Chiar dacă electoratul lor este mobilizat, mai ales după arestarea lui Georgescu, de ce ar vrea la guvernare? Într-o perioadă de criză, guvernarea te erodează masiv.” Jiglău mai spune că o eventuală amenințare a președintelui cu dizolvarea Parlamentului ar avea o problemă de credibilitate, în condițiile în care au trecut peste patru luni fără ca Nicușor Dan să fi folosit această pârghie pentru a forța un acord politic. Context: negocieri PNL–PSD și refuzul oficial al social-democraților În plan operațional, discuțiile PNL cu PSD ar fi fost purtate de Ilie Bolojan, nu de premierul desemnat, iar Sorin Grindeanu a declarat că nu a fost contactat de Siegfried Mureșan pentru susținere parlamentară. Zăbavă explică această dinamică prin profilul „anti-PSD” construit de Mureșan, care ar fi redus șansele unui dialog direct cu social-democrații. Separat, Biroul Permanent Național al PSD a decis în unanimitate să nu susțină guvernul propus, iar Grindeanu a motivat public refuzul, invocând inclusiv lipsa unor explicații privind acoperirea „aproximativ 30 de miliarde de lei” din buget și o serie de indicatori economici negativi menționați de PSD. [...]
