Știri
Știri din categoria Politică
Premierul britanic Keir Starmer se confruntă cu presiuni crescânde pentru a demisiona, în urma scandalului legat de numirea lui Peter Mandelson în funcția de ambasador al Marii Britanii în SUA, în ciuda relației acestuia cu Jeffrey Epstein, infractor sexual condamnat și decedat în 2019. Potrivit BBC, mai mulți parlamentari laburiști, inclusiv din Țara Galilor, și-au exprimat public dezaprobarea față de decizia lui Starmer, pe care îl acuză de lipsă de discernământ și conducere slabă.
Keir Starmer a recunoscut în fața Camerei Comunelor că era conștient de prietenia dintre Lord Mandelson și Epstein în momentul numirii, dar susține că a fost mințit în mod repetat de fostul secretar pentru afaceri privind „adâncimea și natura” relației. „Dacă aș fi știut atunci ce știu acum, nu i-aș fi oferit niciodată o poziție în guvern”, a declarat Starmer în Parlament, adăugând că regretă decizia.
Printre cei mai vocali critici se numără deputatul Steve Witherden, care a anunțat că ar vota împotriva oricărui plan care i-ar fi oferit premierului control asupra documentelor legate de această numire. De altfel, guvernul a fost forțat să promită publicarea tuturor documentelor relevante, cu trimiterea materialelor sensibile către o comisie parlamentară de securitate, după o solicitare venită cel mai probabil din partea fostei vicepremiere Angela Rayner.
Situația a alimentat speculațiile privind o revoltă internă în Partidul Laburist, deși unii parlamentari consideră că plecarea premierului nu ar rezolva criza, ci doar o complică. Un alt deputat galez a declarat că Morgan McSweeney, șeful de cabinet al premierului, ar fi principalul responsabil pentru consilierea defectuoasă și ar trebui demis.
Reacțiile au venit și din afara partidului. Liderul Reform UK, Nigel Farage, a descris scena din Parlament ca fiind „șocantă”, afirmând că Starmer este profund nepopular chiar și în propriul partid, iar greșeala de judecată privind numirea lui Mandelson i-ar putea fi fatală politic.
De cealaltă parte, premierul galez Eluned Morgan l-a apărat pe Starmer, amintind de proiectele majore economice și energetice sprijinite de guvernul său în Țara Galilor, proiecte care nu ar fi fost posibile fără implicarea sa.
Mai multe voci din opoziție, inclusiv liderul Plaid Cymru, cer un audit oficial care să evalueze impactul relațiilor lui Mandelson asupra politicilor și instituțiilor din Țara Galilor. În plus, premierului i se reproșează că nu și-a asumat imediat responsabilitatea, preferând să trimită alți oficiali în fața presei și Parlamentului.
Situația actuală pune sub semnul întrebării viabilitatea politică a lui Keir Starmer ca lider al Partidului Laburist și prim-ministru, într-un moment în care încrederea în integritatea conducătorilor este esențială pentru stabilitatea politică a Marii Britanii.
Recomandate
Eșecul Labour la alegerile locale îl lasă pe Keir Starmer mai vulnerabil, dar fără o schimbare de direcție , iar asta prelungește incertitudinea politică într-un moment în care guvernul își pregătește agenda legislativă și încearcă să-și recupereze credibilitatea pe „stabilitate” și „creștere economică”, potrivit Politico . Premierul britanic a reacționat la pierderile din alegerile de la mijloc de mandat promițând că rămâne în funcție, că „va lupta” și că își va îmbunătăți mesajul către public. Starmer a spus că guvernul său, aflat la putere de 22 de luni, a făcut prea puțin pentru a oferi „speranță” și a promis să arate „pașii” pentru a livra schimbarea cerută de alegători, avertizând că nu va „plonja țara în haos” prin retragere. Dilema: presiune internă, dar fără consens pe „ce trebuie schimbat” În interiorul partidului, mai mulți parlamentari descriu o lipsă de hotărâre a liderului, însă criticii nu au, deocamdată, un plan imediat pentru a-l înlătura. Pe fondul nemulțumirii, au apărut și primele apeluri — unele voalate, altele mai directe — ca Starmer să plece, fie imediat, fie dacă nu își „revizuiește rapid” modul de conducere. Politico notează că problema pentru Starmer este că încearcă să transmită că lucrurile se vor îmbunătăți, dar evită ajustări majore ale direcției politice. În același timp, nici parlamentarii nemulțumiți nu par să cadă de acord asupra schimbărilor concrete: unii cer o linie mai dură pe imigrație, alții vor mai puține consultări și mai multă viteză în livrarea programelor, iar alții insistă pe o „narațiune” coerentă despre miza unui guvern laburist, nu pe o listă de finanțări și statistici. Ce urmează: King’s Speech și un mesaj „mai politic”, fără „reset” Săptămâna viitoare, guvernul își va prezenta agenda legislativă pentru anul următor prin King’s Speech. Printre măsurile menționate în material se află reguli mai stricte de stabilire pentru migranți, introducerea unei identități digitale și drept de vot de la 16 ani. Potrivit aceleiași surse, aceste planuri erau deja cunoscute de parlamentari și stabilite cu două săptămâni înainte, iar echipa evită explicit termenul „resetare”. Mesajul din jurul discursului este așteptat să insiste pe „reziliență națională”, „stabilitate” și „creștere economică”, nu pe schimbări radicale, potrivit unui oficial informat asupra conținutului. Separat, consilierii pregătesc și un discurs al lui Starmer, programat pentru luni, orientat către alegătorii tineri pe care Labour i-a pierdut în favoarea Partidului Verde, inclusiv prin reafirmarea angajamentului pentru o aliniere mai strânsă cu Uniunea Europeană. Un parlamentar ales în 2024 a descris momentul drept „decisiv”. Apărarea, posibil punct de inflexiune, dar cu multe necunoscute În planul de comunicare post-alegeri, apărarea și securitatea ar urma să fie „centrale”, potrivit unui oficial guvernamental citat. Politico relatează că Starmer nu a luat încă o decizie finală privind creșterea bugetului apărării, însă două persoane apropiate discuțiilor interne — una din industrie și un parlamentar — se așteaptă ca premierul să „treacă peste” ministrul de Finanțe, Rachel Reeves, și să anunțe în următoarele săptămâni bani suplimentari pentru Ministerul Apărării, peste intervalul de 12–18 miliarde lire vehiculat recent. În același timp, aceleași surse se așteaptă ca suma să rămână sub un „gol” de 28 miliarde lire identificat de Ministerul Apărării și spun că nu este clar dacă va fi publicat planul de investiții în apărare, așteptat de mult timp. Există și presiune de calendar, în condițiile în care ar fi de preferat un anunț înaintea summitului NATO din Turcia , în iulie. De ce contează Pentru mediul economic, miza imediată este că guvernul încearcă să păstreze o linie de „stabilitate” și „creștere” fără să schimbe substanțial direcția, deși a fost sancționat electoral. În paralel, discuția despre o posibilă majorare a cheltuielilor de apărare — încă neclară ca amploare și finanțare — riscă să devină un test major de credibilitate și prioritizare bugetară, într-un moment în care Starmer își leagă viitorul politic de ideea de leadership pe scena internațională. [...]
Victoria Reform UK la localele din Anglia pune presiune pe politicile privind imigrația și costul vieții , iar semnalul poate conta direct pentru comunitatea românească din Regatul Unit, potrivit unei analize publicate de Fanatik . Primele rezultate centralizate indică un avans categoric pentru Reform UK, formațiunea de extremă dreapta condusă de Nigel Farage , care a trecut de pragul de 430 de mandate de consilieri locali în Anglia. În comparație, laburiștii premierului Keir Starmer ar avea 255 de mandate, într-un test electoral desfășurat joi, 8 mai, la doi ani de la victoria care l-a adus pe Starmer la putere. De ce contează economic: vot „cu portofelul” și presiune pe guvern Analiza doctorului în științe politice Cătălin-Gabriel Done, citată de publicație, leagă ascensiunea Reform UK de o ruptură între agenda guvernului și problemele cotidiene ale populației. În acest context, britanicii ar fi sancționat partidele tradiționale pe fondul acumulării de frustrări după Brexit, pandemie și războiul din Ucraina, care au amplificat costurile de trai. Done descrie o presiune economică și socială crescută asupra păturii de jos și de mijloc și un decalaj mare față de cei bogați, ceea ce a făcut ca mesajele centrate pe facturi și dificultăți imediate să prindă mai bine decât dezbaterile „macro” sau geopolitice. Imigrația, tema care a mobilizat electoratul Pe lângă costul vieții, imigrația a fost una dintre temele dominante. În material se menționează că în ultimii ani peste 200.000 de migranți clandestini ar fi traversat Canalul Mânecii pentru a ajunge în Marea Britanie, subiect care a alimentat tensiuni sociale. Totodată, sunt invocate violențe comise de unii imigranți și dificultăți pentru forțele de ordine în anumite cartiere, pe fondul unei rate crescute a infracționalității. În lectura expertului, Farage a capitalizat această combinație de presiune economică și nemulțumiri sociale, iar rezultatul localelor ar putea împinge, „într-un viitor apropiat”, la schimbări de politici la nivel central. Ce înseamnă pentru românii din Regatul Unit Pentru românii din Marea Britanie, miza este dublă: pe de o parte, climatul politic mai dur pe imigrație, pe de altă parte, posibile efecte în piața muncii și în regimul de rezidență. Done amintește că, după Brexit, guvernul conservator a introdus condiționalități care au afectat comunitățile de români, iar aceste politici ar fi continuat și sub laburiști. În același timp, expertul subliniază rolul economic al românilor în sectoare precum construcțiile, transporturile, agricultura, sănătatea și serviciile, dar spune că există „indicii” că inclusiv o parte dintre românii cu drept de vot ar fi susținut Reform UK — cu precizarea explicită că ar fi necesară o cercetare sociologică aprofundată pentru confirmare. Paralela cu România și reacția lui Starmer În material apare și comparația cu AUR, pe fondul temelor suveraniste, anti-establishment și antiimigrație, cu observația specialistului că Farage ar fi „mult mai la extrema dreaptă” decât formațiunea din România. Keir Starmer a exclus demisia după rezultatul slab și a spus că își asumă responsabilitatea: „Am pierdut reprezentanți laburiști în întreaga țară. Îmi asum responsabilitatea. (…) Nu am de gând să renunț.” În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă avansul Reform UK se va traduce în măsuri concrete la nivel central, în special pe imigrație și pe răspunsul guvernului la presiunea costului vieții — două teme cu impact direct asupra forței de muncă străine, inclusiv a românilor. [...]
Retragerea statutului de „utilitate publică” pentru o asociație prezidată de Adrian Năstase intră în procedură guvernamentală , după ce Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că va formaliza decizia prin Hotărâre de Guvern , potrivit Mediafax . În acest context, liderul USR Dominic Fritz a ieșit public în sprijinul Oanei Țoiu, ministra care a comunicat măsura. MAE vizează Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale (A.D.I.R.I.) , prezidată de fostul premier Adrian Năstase. Oana Țoiu a motivat că organizația „nu mai îndeplinește de 7 ani criteriile legale” pentru păstrarea statutului de utilitate publică și a precizat că decizia trebuie adoptată în ședința de Guvern, prin Hotărâre de Guvern, urmând să fie reintrodusă pe ordinea de zi la următoarea ședință. „Am decis retragerea statutului de utilitate publică al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (A.D.I.R.I.) pentru că nu mai îndeplinește de 7 ani criteriile legale. Decizia MAE trebuie formalizată în ședință de guvern prin Hotărâre de Guvern și nu vom renunța la asta, va fi reintrodusă pe ordinea de zi în următoarea ședință pentru că nu am văzut nicio analiză juridică consistentă care să poată să susțină continuarea statutului de utilitate publică în absența respectării criteriilor legale”, a transmis Oana Țoiu. Miza practică invocată: pierderea unor avantaje legate de patrimoniul statului Dominic Fritz a susținut, într-o postare pe Facebook, că reacțiile critice au apărut imediat după anunțul MAE și al Oanei Țoiu și a afirmat că organizația ar beneficia de avantaje „pe care nu le mai justifică”. „Nici nu a apucat ministra Oana Țoiu să anunțe că una dintre asociațiile controlate de Adrian Năstase va rămâne fără statutul de «utilitate publică», că a și început cuibul de viespi să se agite”, a scris Dominic Fritz. Liderul USR a legat explicit retragerea statutului de „utilitate publică” de pierderea dreptului de folosință gratuită asupra unei vile de pe Șoseaua Kiseleff, imobil despre care a spus că aparține statului. „Odată cu statutul de utilitate publică, vor pierde și privilegiul de a folosi vila de pe Kiseleff, care e a statului”, a afirmat Fritz. Argumentul de reglementare: statutul nu se păstrează fără obligații Fritz a încadrat măsura ca fiind una „legală” și a susținut că statutul de utilitate publică nu poate fi menținut în lipsa respectării obligațiilor prevăzute de lege, anticipând că decizia va fi atacată în spațiul public ca „răzbunare politică”. „Atacurile vor fi dure, vor spune că e răzbunare politică, dar legea e cât se poate de clară: statutul de utilitate nu e un privilegiu pe viață, ci vine cu niște responsabilități minime, pe care această asociație nu le-a respectat”, a transmis Dominic Fritz. În același mesaj, el a invocat lipsa unui raport de activitate pe o perioadă de 7 ani, ca argument pentru retragerea beneficiilor asociate statutului. „Cine de 7 ani nu a putut să producă un simplu raport de activitate (oare ce au de ascuns?) nu poate să pretindă dreptul la o vilă gratis în centrul Bucureștiului. Reguli egale pentru toți!”, a mai scris liderul USR. Ce urmează, conform informațiilor prezentate, este formalizarea deciziei MAE în ședința de Guvern, prin Hotărâre de Guvern, după reintroducerea subiectului pe ordinea de zi. [...]
Propunerea lui Ludovic Orban de a relansa un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, condus de Ilie Bolojan, repoziționează criza politică drept o problemă de stabilitate guvernamentală , într-un moment în care formarea unei majorități parlamentare pare dificilă, potrivit Mediafax . Fostul premier a declarat la B1 TV că președintele Nicușor Dan ar avea „o singură variantă” pentru a-și „spăla imaginea” și pentru a recâștiga susținători: reinvestirea guvernului Bolojan, într-o formulă minoritară PNL–USR–UDMR. Orban a argumentat că situația politică este „extrem de complicată” și că șeful statului ar trebui să găsească rapid o soluție care să ofere stabilitate. „Singura șansă al unui Nicușor Dan de a-și spăla imaginea (…) ar fi să reușească o reinvestire a guvernului Bolojan. Cu un guvern minoritar, PNL, USR, UDMR”, a declarat Ludovic Orban. Desemnarea lui Grindeanu, văzută ca test al capacității PSD de a face majoritate În scenariul descris de Orban, președintele ar trebui să facă mai întâi „o primă desemnare”, pe care fostul premier o consideră „perfect constituțională” și în linie cu „logica politică-democratică” a ultimelor evoluții. El a invocat ruptura coaliției de către PSD și moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR, ca argument că social-democrații trebuie să își asume consecințele. Orban a susținut că Sorin Grindeanu ar trebui desemnat tocmai pentru a demonstra dacă PSD are o soluție de guvernare, dar a apreciat că șansele acestuia de a construi o majoritate sunt „foarte mici”, în special pentru că AUR ar susține un astfel de executiv doar dacă ar intra la guvernare. „Eu nu cred că Grindeanu (…) șansele lui de a construi o majoritate parlamentară sunt foarte mici. Pentru că AUR nu-l susține decât dacă este parte din guvernare”, a spus Orban. Ce urmează, în logica avansată de Orban Fostul premier a indicat o succesiune de pași în cazul în care mandatul pentru PSD eșuează sau este refuzat: desemnarea lui Ilie Bolojan. „Iar în cazul unui eșec al formării guvernului sau al refuzurilor, Grindeanu de a prelua mandatul, l-aș desemna pe Bolojan”, a afirmat Ludovic Orban. [...]
SUA trimit la București un subsecretar de stat, nu pe Donald Trump, la Summitul B9 , un semnal de reprezentare la nivel tehnic într-un moment în care aliații de pe flancul estic discută creșterea cheltuielilor de apărare. Informațiile apar în Libertatea , care citează date transmise de Ambasada SUA în România. Thomas G. DiNanno , subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitatea internațională, va reprezenta Statele Unite la Summitul București 9 (B9), potrivit Ambasadei SUA. Invitația autorităților române i-a fost adresată președintelui Donald Trump, însă acesta a refuzat participarea. DiNanno va efectua, în perioada 11–15 mai 2026, vizite la Varșovia, București și Tallinn. În România, el va participa la reuniunea B9 a statelor de pe flancul estic al NATO și a aliaților nordici. Context: Summit B9 la Cotroceni, coprezidat de România și Polonia Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice are loc miercuri, 13 mai 2026, la Palatul Cotroceni , fiind coprezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Tema generală a reuniunii este „Delivering More for Transatlantic Security”. Formatul B9, inițiat în 2015 de România și Polonia, reunește țările de pe flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania, Letonia. La summit au fost invitați și secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și reprezentanți ai țărilor nordice: Finlanda, Danemarca, Islanda, Suedia și Norvegia. Mesajul Casei Albe: 5% din PIB pentru apărare Deși Donald Trump a refuzat invitația, președintele SUA a transmis o scrisoare de mulțumire către România și Polonia pentru angajamentul de a crește bugetele pentru apărare la 5% din PIB în următorii ani, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Preluarea puterii de către Péter Magyar declanșează o test pentru rețeaua economică apropiată de Viktor Orbán , după ce un magnat din industria comunicării a anunțat că își cedează către stat cele patru companii, într-un gest prezentat drept „în interes public”, chiar înaintea învestirii noului premier, potrivit Le Figaro . Péter Magyar, politicianul care l-a învins pe Viktor Orbán la alegerile legislative, urmează să fie întronizat sâmbătă, la Budapesta. Data aleasă este 9 mai, de Ziua Europei, un detaliu cu încărcătură simbolică, pe fondul „debandadei” taberei „orbaniste”, notează publicația. Un semnal din interiorul mediului de afaceri „orbanist” În acest context, Gyula Balasy, descris ca magnat al comunicării, a apărut pe canalul YouTube Kontroll – lansat de fratele viitorului prim-ministru – pentru a face un anunț cu impact: își cedează cele patru societăți de comunicare către stat. Balasy susține că transferul este făcut „în interes public” și afirmă că firmele: ar valora 80 de miliarde de forinți (225 milioane de euro, aprox. 1,1 miliarde lei); au circa 500 de angajați; ar putea funcționa „perfect” într-un cadru de stat. Publicația descrie apariția sa ca fiind una neobișnuită față de imaginea anterioară, asociată cu opulența și cu evitarea presei. De ce contează: presiune pe active și contracte din zona politică Din informațiile prezentate, gestul lui Balasy sugerează o repoziționare rapidă a unor actori economici asociați vechii puteri, chiar înainte de instalarea noului guvern. În lipsa altor detalii din materialul disponibil, nu este precizat dacă cedarea către stat este voluntară în sens strict, negociată sau determinată de riscuri juridice ori politice iminente. Le Figaro amintește, în trimitere la un articol anterior, că Péter Magyar a lansat inițiative de tip „vânătoare” a „oligarhilor” din jurul lui Orbán, inclusiv prin instrumente precum o comisie de anchetă și o nouă autoritate de recuperare, ceea ce amplifică miza pentru companiile conectate la vechiul establishment. [...]
