Știri
Știri din categoria Politică
Posibila demisie a lui Starmer deschide o nouă rundă de incertitudine politică în Marea Britanie, cu potențiale efecte asupra direcției guvernării și a stabilității executive, potrivit Reuters.
Ziarul britanic Observer a relatat că premierul Keir Starmer ar urma să demisioneze luni și să prezinte un calendar pentru plecarea sa, însă o sursă guvernamentală citată de Reuters susține că Starmer rămâne „concentrat” pe actul de guvernare. În același timp, mai mulți lideri importanți din Partidul Laburist ar aștepta o declarație „clară” privind viitorul său chiar de luni, conform relatării Observer.
Riscul unei schimbări la vârful guvernului a crescut brusc vineri, după ce rivalul său Andy Burnham a câștigat un mandat de parlamentar, ceea ce îi permite să lanseze o provocare formală la conducerea partidului. Starmer a declarat vineri că va lupta împotriva oricărei contestări și a cerut laburiștilor să nu se „sfâșie” prin conflicte interne.
Reuters notează că amenințarea la adresa poziției lui Starmer se acumulează de luni, iar peste 100 de parlamentari laburiști – aproximativ un sfert din totalul reprezentanților partidului în Camera Comunelor – au spus public că vor ca el să plece sau să stabilească un calendar de ieșire.
Dacă Starmer ar demisiona sau ar fi înlăturat, Marea Britanie ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în puțin peste un deceniu, cel mai ridicat ritm de schimbare „în aproape două secole”, potrivit Reuters. Publicația leagă această instabilitate de nemulțumirea față de guvernele succesive, acuzate că nu au reușit să îmbunătățească serviciile publice și să abordeze probleme precum imigrația ilegală.
În plan politic, Reuters arată că popularitatea lui Starmer a scăzut puternic după victoria categorică din 2024, pe fondul unor scandaluri și răzgândiri de politici, care au alimentat percepția că nu poate livra îmbunătățirea nivelului de trai promisă.
Burnham, politician în vârstă de 56 de ani și primar al Greater Manchester, este văzut de mulți din Partidul Laburist drept cel mai probabil succesor, fie printr-un transfer negociat de putere, fie printr-o competiție internă. El nu a lansat imediat o provocare formală, dar a folosit discursul victoriei pentru a promite „o nouă cale” pentru țară, iar aliații săi i-au cerut lui Starmer să accepte să plece voluntar.
Reuters mai menționează că fostul ministru al sănătății Wes Streeting a spus, de asemenea, că este dispus să îl conteste pe Starmer. Separat, The Times a relatat sâmbătă că Burnham ar intenționa să o demită pe ministrul de finanțe Rachel Reeves dacă ar deveni prim-ministru, informație pe care Reuters spune că nu a putut-o verifica imediat.
Punctul imediat de urmărit este dacă Starmer va face luni o declarație privind viitorul său și, în funcție de aceasta, dacă Partidul Laburist va intra într-un proces de tranziție negociată sau într-o competiție formală pentru conducere. În acest moment, informațiile despre o demisie iminentă rămân contestate: Observer indică o plecare posibilă, în timp ce o sursă guvernamentală susține că premierul își continuă mandatul.
Recomandate
Conflictul dintre PSD și premierul desemnat Siegfried Mureșan se mută pe terenul „disciplinei” în Parlamentul European , după ce acesta a răspuns atacurilor venite din partid invocând absențele europarlamentarului Claudiu Manda , secretar general al PSD, potrivit HotNews . Întrebat despre declarațiile Liei Olguța Vasilescu și atacurile din interiorul PSD, Mureșan a spus: „Acea importantă doamnă din PSD mai bine şi-ar trimite soţul (Claudiu Manda, secretarul general al PSD, europarlamentar, nr) la serviciu, în Parlamentul European, că nu face cinste, fiind unul dintre cei mai absenţi membri ai Parlamentului European”. Contextul politic: PSD anunță că nu votează guvernul Mureșan Publicația amintește că, luni, PSD a decis în Biroul Politic Național că nu va vota guvernul pe care îl va propune premierul desemnat. Mureșan a prezentat miercuri, la Parlament, principiile programului de guvernare pentru un cabinet PNL–USR–UDMR, conform aceleiași surse. În acest context, Sorin Grindeanu i-a cerut ulterior lui Mureșan să demisioneze din Parlamentul European, după prezentarea principiilor programului. De la ironii la acuzații de „neadevăruri” Atacurile la care a răspuns Mureșan vin după ce Lia Olguța Vasilescu afirmase la finalul lunii iunie că propunerea de premier a lui Ilie Bolojan este „un om care habar n-are cum se trăiește în România” și că românii „o să-și scrântească limba” încercând să-i pronunțe numele. Mureșan a declarat că privește atacurile „cu zâmbetul pe buze” și a susținut că PSD nu îl combate pe fond, ci recurge la „neadevăruri”, argumentând că „competenţa şi etica” ar fi fost pilonii activității sale publice. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu rezultă un calendar al pașilor următori pentru votul de învestitură, însă poziția PSD de a nu susține guvernul indică o confruntare politică directă în jurul formării cabinetului propus de premierul desemnat. [...]
Derapajul de limbaj al lui Siegfried Mureșan riscă să tensioneze chiar negocierile pentru un viitor guvern , după ce europarlamentarul PNL i-a transmis Olguței Vasilescu „mai bine și-ar trimite soțul la serviciu”, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului, la București, în 23 septembrie 2026, în cadrul unor declarații de presă susținute de premierul desemnat și de Mureșan. Atac „la familii”, într-un moment de construcție politică Mesajul lui Mureșan către Vasilescu este prezentat ca un atac „la familii”, într-un context în care acesta ar urmări să construiască o majoritate și un guvern. În material este punctată și ideea de escaladare a conflictului, formulată prin logica „dacă ei mă atacă jos, eu îi atac și mai jos”. Reacția de fond: standardul de limbaj în spațiul instituțional Textul notează, prin comparație, că „ni se face dor de Klaus Iohannis”, argumentând că fostul președinte „nu a atacat niciodată «la familii»” și a încercat să păstreze „un limbaj civilizat la nivelul instituțiilor”. În lipsa altor detalii despre reacții oficiale sau consecințe imediate, rămâne de văzut dacă episodul va influența concret discuțiile politice din jurul formării guvernului. [...]
România își repoziționează mesajul de securitate la ONU, avertizând că războiul din Ucraina se extinde în „zona gri” a atacurilor hibride asupra Europei , potrivit HotNews , care relatează despre discursul președintelui Nicușor Dan la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York. În intervenția de la tribuna ONU, Nicușor Dan a condamnat războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că „urmărește o agendă revizionistă”, în contextul în care Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. „Acest membru, căruia întreaga comunitate a Organizației Națiunilor Unite i-a încredințat responsabilitatea menținerii păcii și securității internaționale, a renunțat în mod deliberat la obligația sa fundamentală și urmărește o agendă revizionistă.” De ce contează: accent pe riscuri operaționale, nu doar pe front Președintele a legat direct conflictul de riscuri de securitate pentru România, invocând încălcări repetate ale spațiului aerian și amintind incidentul din mai, când o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați , rănind două persoane. „În calitate de stat membru cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, România a simțit direct efectele acestui război, prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian.” În același registru, Nicușor Dan a avertizat că amenințarea nu se limitează la Ucraina și a descris Europa ca țintă a unui „război hibrid” – concept care include acțiuni sub pragul unui atac militar clasic, precum atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaje și perturbarea infrastructurilor critice. „Europa este ținta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice.” Sprijin pentru Ucraina și măsuri la Marea Neagră Șeful statului a reafirmat că România va continua să susțină Ucraina „atâta timp cât este nevoie” și a enumerat forme de sprijin și cooperare regională menționate în discurs: asistență pentru refugiații din Ucraina; coordonare cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, pe cale feroviară și pe cale navigabilă, în contextul atacurilor asupra porturilor și infrastructurii de cereale; participarea, alături de Bulgaria și Turcia, la un grup operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră, ca răspuns la afectarea libertății de navigație; înființarea, împreună cu Bulgaria, a „unui hub pentru securitate maritimă”, pentru consolidarea capacității de cunoaștere a situației din teren. Mesaj pentru Republica Moldova: energie și presiune hibridă Nicușor Dan a transmis și un mesaj de susținere pentru Republica Moldova, pe care a descris-o drept „a doua țară cea mai afectată” de război. În acest context, a spus că România a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova și a invocat „șocul economic” și o campanie hibridă (dezinformare, presiune energetică, încercări de destabilizare) cu care s-ar confrunta Chișinăul. Ce urmează: intervenție la Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei Tot miercuri, de la ora 18:00 (ora României), președintele Nicușor Dan este programat să participe la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina. Potrivit declarațiilor consilierului de stat Vlad Ionescu, citat de Agerpres, șeful statului ar urma să prezinte consecințele imediate ale războiului asupra securității României și a regiunii și să susțină necesitatea unei „soluționări juste și durabile” a conflictului. Reuniunea are loc la inițiativa Franței, care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU. [...]
Președintele Nicușor Dan a folosit tribuna ONU pentru a promova România ca destinație de investiții , mizând pe mesajul „România este deschisă afacerilor și inovației” și pe argumente legate de resurse energetice, poziție logistică și capital uman, potrivit HotNews . Discursul a fost susținut miercuri, la New York, în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU . În intervenția națională, Nicușor Dan a prezentat transformarea economică a României din „trei decenii și jumătate de democrație” ca fundament pentru atractivitatea investițională. El a spus că această evoluție a făcut din România „una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare” și a menționat alinierea la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și prezența unor „companii globale de top” cu centre de producție, inginerie, tehnologie și servicii în România. Argumentul-cheie: capitalul uman și industriile viitorului Șeful statului a indicat drept „cel mai important avantaj strategic” al României oamenii — „oameni de știință, ingineri, medici, specialiști în tehnologie” — și a legat acest atu de domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile de apărare, producția avansată și robotica. Energie și poziționare: gaze din Marea Neagră și rol de „hub” Nicușor Dan a susținut că România „consolidează reziliența Europei” prin dezvoltarea unor „rezerve semnificative de gaze naturale, minerale critice și alte resurse strategice”, cu rol în securizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependenței de „surse de energie impredictibile”. În același context, președintele a afirmat că „anul viitor” ar urma să înceapă exploatarea a „100 de miliarde metri cubi de gaze naturale” în Marea Neagră. Pe componenta logistică, el a descris România ca „poartă de legătură pentru Europa și restul lumii”, la intersecția dintre Dunăre, Marea Neagră și coridoare comerciale, susținând că țara „servește drept hub strategic pentru comerț, energie și transporturi”. Mesajul către parteneri și investitori Discursul a fost construit în jurul ideii de parteneriat, Nicușor Dan afirmând că dezvoltarea economică este mai puternică atunci când se bazează pe colaborare și că România este „un partener credibil și de încredere”, „gata să contribuie la o prosperitate comună. [...]
Sorin Grindeanu susține că investițiile străine au scăzut cu peste 80% într-un an și le-a prezentat ambasadorilor Franței, Germaniei și Regatului Unit un set de „soluții PSD” care mizează pe relansare economică fără măsuri ce ar „sufoca” mediul privat, potrivit Antena 3 . Președintele Camerei Deputaților spune că a avut miercuri o întâlnire cu cei trei ambasadori în România, în care a insistat că „investițiile străine în România trebuie să redevină o prioritate a oricărui Guvern”, pe fondul scăderii invocate. Mesajul a fost transmis într-o postare pe Facebook, preluată de publicație. Ce propune PSD, în linii mari, pentru reducerea deficitului În aceeași intervenție, Grindeanu afirmă că deficitul bugetar „este o problemă majoră”, dar că reducerea lui ar trebui făcută prin măsuri care să sprijine creșterea economică, nu prin tăieri sau presiuni suplimentare asupra sectorului privat. El enumeră direcțiile pe care PSD le-ar susține: creșterea economiei; colectarea mai bună a taxelor; eficientizarea statului; investiții în infrastructură, energie și industrie, inclusiv investiții „cu valoare adăugată”; absorbția „fiecărui euro disponibil” din mecanisme financiare externe și evitarea transformării conflictelor politice interne în riscuri pentru finanțarea europeană. Context politic: „nu vrem instabilitate”, dar respinge „aceleași politici” Grindeanu afirmă că PSD este „pregătit să își asume responsabilitatea” și că nu își dorește prelungirea crizei sau instabilitate, însă respinge „revenirea la aceleași politici care au generat problemele actuale”. În plus, el susține că actuala propunere de guvern „va schimba doar personajele, nu și abordările”. Totodată, liderul PSD indică faptul că partidul ar avea „zece priorități” și „criterii clare” și că este dispus să discute cu „toate forțele democratice” pentru formarea unei majorități în jurul unui program, reiterând orientarea „europeană și euroatlantică” a PSD. [...]
Blocajul de negociere cu PSD riscă să întârzie învestirea guvernului , după ce Sorin Grindeanu a acuzat că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu s-a prezentat la discuții și i-a cerut să renunțe la mandat, potrivit HotNews . Miza imediată este aritmetica parlamentară: liderul PSD susține că, în condițiile actuale, Mureșan „n-are cum să obțină voturile PSD”. Grindeanu a declarat că l-a așteptat pe Mureșan atât la biroul de la Camera Deputaților, cât și la sediul PSD din șoseaua Kiseleff, și că nu a primit nici măcar „în format electronic” un proiect de program de guvernare, „măcar în linii mari”. În acest context, șeful PSD a reluat solicitarea ca premierul desemnat să-și depună mandatul, invocând că „pierdem timpul”. În paralel, potrivit surselor citate din PNL, USR și UDMR, Mureșan s-a aflat la Guvern, unde a discutat cu liderii celor trei partide despre programul de guvernare și lista de miniștri. Schimb de replici PSD–PNL pe „locul” negocierilor și programul de guvernare Purtătorul de cuvânt al PNL a transmis că „susținerea parlamentară se discută în Parlament, nu la sediile partidelor”, dând ca exemplu discuțiile purtate de premierul desemnat cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale. În același mesaj, liberalii i-au acuzat pe social-democrați că invocă „motive artificiale pentru a evita o discuție serioasă”. Ionel Bogdan a mai scris pe Facebook că „liniile directoare ale programului de guvernare” au fost prezentate public și că PSD va primi aceste linii „în cursul zilei de astăzi”, menționând că termenul setat de Grindeanu ar fi expirat „foarte repede”. Presiune suplimentară: cererea de demisie din Parlamentul European Într-o conferință de presă, Grindeanu i-a cerut lui Mureșan să demisioneze din funcția de europarlamentar, obținută pe lista comună PSD–PNL. Ionel Bogdan a catalogat solicitarea drept „inconsecventă”, comparând-o cu poziții anterioare ale liderului PSD și invocând și cazul lui Eugen Tomac, despre care spune că nu i s-a cerut o demisie similară când a fost propus pentru funcția de prim-ministru. Ce propune Mureșan în programul de guvernare Mureșan a prezentat la Parlament principiile programului de guvernare pentru un cabinet PNL–USR–UDMR, despre care a spus că va avea trei vicepremieri. Printre priorități, a indicat companiile de stat, în special din energie, afirmând că pentru fiecare ar urma să existe, în 12 luni de la învestire, un plan de eficientizare, inclusiv opțiuni precum listarea la bursă sau privatizarea, „dacă asta e potrivit”. [...]
