Știri
Știri din categoria Politică

PNL încearcă să limiteze costurile politice ale anchetei DNA care îl vizează pe Ciprian Ciucu, după ce Ilie Bolojan i-a transmis public sprijin la Congresul Extraordinar al partidului, în contextul deciziei primarului general al Capitalei de a nu mai candida pentru o funcție internă, potrivit News.
Bolojan a spus că are „deplină încredere” în Ciucu și că îi respectă decizia de a se retrage din competiția internă pentru a nu „expune PNL la atacuri nedrepte”, mulțumindu-i totodată pentru rolul avut în câștigarea Primăriei Capitalei.
„Am un scurt cuvânt pentru colegul meu Ciprian Ciucu: am deplină încredere în Ciprian şi sunt alături de el, îi mulţumesc pentru tot ce a făcut, pentru câştigarea Primăriei Capitalei, pentru că a avut un merit determinant, şi îi respect decizia pe care a luat-o.”
Ciprian Ciucu, fost prim-vicepreședinte al PNL, a anunțat că nu candidează pentru o funcție în partid după ce DNA a deschis o anchetă care îl vizează. El a fost prezent la Congres și a luat cuvântul, susținând că cei care l-au împins în prim-planul politicii sunt aceiași care au contribuit la deschiderea dosarului penal pe numele său.
„Aceiaşi oameni care îl împing astăzi pe Adrian Veştea să formeze un guvern sunt aceiaşi oameni care au pregătit operaţiunea specială căreia astăzi trebuie să îi fac faţă.”
În lipsa altor detalii din sursa citată despre obiectul anchetei DNA, rămâne neclar care sunt acuzațiile sau stadiul procedurii. Cert este că, prin retragerea din cursa internă și mesajul de solidaritate al conducerii, PNL încearcă să reducă presiunea asupra partidului într-un moment de reorganizare și competiție internă.
Recomandate

Ilie Bolojan contestă „gaura din buget” invocată de PSD și susține că nu au existat facturi întârziate la plată în mod premeditat , într-un mesaj care mută disputa politică în zona credibilității datelor fiscale și a continuității investițiilor publice, potrivit Digi24 . Președintele PNL a afirmat, marți seară, că PSD este obișnuit să „rostogolească” promisiunile și să le amâne, „în speranța că vor fi uitate”, avertizând că o astfel de abordare poate genera un „vot penalizator puternic”. Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul discuțiilor despre măsuri guvernamentale și tensiunile dintre partide. Disputa pe „gaura din buget” și facturile neplătite Întrebat despre „gaura din buget” reclamată de PSD, Bolojan a numit tema „prima fumigenă a guvernării – greaua moștenire” și a susținut că, „în termeni reali”, nu au existat facturi întârziate la plată în mod deliberat. El a dat ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării, unde ar fi existat facturi neplătite dintr-un motiv procedural: după demiterea guvernului, nu s-a mai putut face rectificarea bugetară pentru a muta fonduri între capitole. În acest context, Bolojan a menționat suma de 1,4 miliarde blocată la un capitol bugetar, în timp ce în altul existau facturi emise și neplătite. Totodată, liderul PNL a susținut că guvernul pe care l-a condus „a încheiat PNRR ”, a avut „un record de investiții” și a lăsat „o traiectorie fiscală” care ar duce către „ținta de deficit”. Semnal către mediul economic: listarea companiilor de stat Bolojan a criticat PSD și pe tema listării unor pachete din companiile de stat (listarea înseamnă vânzarea de acțiuni pe bursă), acuzând o schimbare de poziție: după ce ar fi atacat anterior intenția de listare, actualul guvern PSD ar fi anunțat că vede o soluție în această direcție. Ce spune PNL despre măsurile guvernului În același timp, Bolojan a afirmat că PNL nu va bloca inițiativele guvernului dacă acestea sunt „lucruri bune”, argumentând că important este efectul măsurilor, nu cine le propune. O parte dintre declarațiile sale sunt redate și de Agerpres, fără elemente suplimentare față de pasajele citate de Digi24 în materialul publicat. [...]

Vicepremierul Marian Neacșu primește control pe avizele bugetare ale ministerelor , printr-o decizie semnată de premierul Luca Niculescu și publicată în Monitorul Oficial, ceea ce mută un filtru-cheie al cheltuielilor și inițiativelor guvernamentale către un singur centru de decizie, potrivit Digi24 . Decizia îi dă lui Neacșu atribuții de avizare a proiectelor ministerelor cu impact bugetar și de coordonare a activității unor portofolii din Guvern. În plus, el va coordona instituțiile publice și structurile din aparatul de lucru al Guvernului și va asigura „informarea permanentă” a prim-ministrului cu privire la aplicarea prevederilor stabilite. Ce se schimbă, concret, în circuitul deciziilor cu impact bugetar Miza imediată este una operațională și financiară: proiectele de acte normative care implică bani publici trec printr-un aviz suplimentar concentrat la nivelul vicepremierului. În formularea din documentul citat de Digi24, atribuția vizează avizarea proiectelor cu impact bugetar elaborate de ministere, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”. În reacțiile politice prezentate de Digi24, această repoziționare este interpretată ca o diminuare a rolului premierului în negocierea priorităților și alocărilor, în condițiile în care decizia prevede explicit că vicepremierul îl informează pe prim-ministru. Reacții politice: acuzații de „premier din umbră” și critică pe concentrarea puterii Deputatul USR Oana Țoiu a susținut, într-o postare pe Facebook citată de Digi24, că PSD ar prelua „practic rolul de șef al Guvernului” prin Marian Neacșu, argumentând că miniștrii nu ar mai negocia direct cu premierul prioritățile și alocările bugetare, ci cu vicepremierul care avizează proiectele. Și senatorul PNL de Arad Glad Varga a comentat, tot pe Facebook, că documentul îi acordă lui Neacșu atribuții extinse de avizare pentru proiecte cu impact bugetar de la 15 ministere, inclusiv de la Finanțe, și că acesta ar urma să coordoneze zece ministere și ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, în timp ce premierul este „ținut la curent” prin informare. Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a reacționat, de asemenea, pe Facebook, cu o formulare ironică despre rolurile celor doi. Contextul juridic invocat în decizie În textul redat de Digi24, decizia este emisă în temeiul art. 29 din OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ) și al art. 1 alin. (2) și (3) din OUG nr. 40/2026 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale. Ce nu reiese din informațiile publicate de Digi24 este cum va funcționa, în practică, acest filtru în raport cu avizele existente (de exemplu, cele tehnice sau interministeriale) și dacă vor exista termene sau proceduri interne suplimentare; materialul indică însă explicit transferul de atribuții către vicepremier și mecanismul de informare a premierului. [...]

Hubert Thuma cere declanșarea alegerilor interne în PNL, de jos în sus, înaintea unui Congres care să aleagă președintele partidului , poziționându-se explicit în favoarea lui Alin Tișe pentru șefia formațiunii, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională pentru partid: resetarea conducerilor locale și județene ca etapă prealabilă unei competiții interne la vârf, cu un mandat susținut prin voturi „în spate”. Președintele Consiliului Județean Ilfov a spus că alegerile ar trebui organizate „în toate organizațiile PNL din țară”, în ordinea: organizații locale, filiale județene, apoi Congres. El a anunțat că îl susține pe Alin Tișe la președinția PNL, argumentând că se regăsește în „viziunea” acestuia. Calendarul propus: locale, județe, apoi Congres În mesajul publicat pe Facebook și citat de Antena 3, Thuma descrie o succesiune de pași care ar urma să ducă la alegerea conducerii centrale: alegeri în organizațiile locale; alegeri în filialele județene; Congres, unde delegații vin cu votul colegilor. „E timpul pentru alegeri interne în toate organizațiile PNL din țară, de jos în sus: întâi organizațiile locale, apoi filialele județene și, la final, congresul.” De ce îl susține pe Alin Tișe Thuma își motivează sprijinul printr-un set de principii pe care spune că ar trebui să definească PNL, între care: partid de dreapta cu valori creștine și conservatoare, reprezentarea clasei de mijloc și a antreprenorilor, legitimitate obținută prin vot și rezultate, precum și capacitatea partidului de a-și stabili singur direcția. În același mesaj, el invocă și experiența administrativă a lui Alin Tișe, menționând că acesta este la al patrulea mandat la conducerea Consiliului Județean Cluj. Ce urmează Din informațiile prezentate, Thuma indică drept pas necesar organizarea alegerilor interne la nivel național, urmate de Congresul PNL în care să fie ales președintele partidului. Antena 3 nu menționează un calendar concret sau o dată pentru aceste etape. [...]

Propunerea lui Gheorghe Piperea de a introduce referendum uri semestriale în București ar muta decizia publică spre vot popular, cu efecte directe asupra modului în care Primăria Capitalei își stabilește prioritățile și își asumă răspunderea , potrivit Digi24 . Europarlamentarul Gheorghe Piperea afirmă că alegerea sa ca președinte al AUR București „consolidează prin vot” decizia conducerii partidului de a-i încredința candidatura la funcția de primar general al Capitalei. Mesajul a fost publicat luni, pe Facebook, după ce, spune el, a fost ales duminică în sala Rosetti din Palatul Parlamentului. Referendum la fiecare șase luni, ca mecanism de decizie Piperea susține că „marile probleme ale Capitalei” ar trebui decise prin democrație directă, adică prin referendum organizat periodic, la fiecare șase luni. În aceeași intervenție, el invocă „inițiativa cetățenească” și ideea de „democrație participativă”, pe care spune că ar trebui „încurajată și facilitată” pentru a se transforma în „reguli și cutume”. Context politic: candidatură anunțată de conducerea AUR AUR și-a ales duminică noua conducere a organizației municipale București, precum și conducerile filialelor din toate cele șase sectoare, iar în funcția de președinte al AUR București a fost ales Gheorghe Piperea. În 27 octombrie, președintele AUR, George Simion, a anunțat că europarlamentarul Gheorghe Piperea este propunerea partidului pentru a candida la Primăria Capitalei. Atac la administrația Capitalei și referiri la situația financiară În aceeași postare, Piperea afirmă că Primăria Generală și companiile municipale ar fi „în insolvență declarată sau de facto”, dar susține că „adevăratul faliment e cel moral”. El mai spune că „criza de lichidități și de management eficient pălește în fața crizei morale” și face referire la „actualul locatar al clădirii de vizavi de Cișmigiu”, despre care afirmă că este „sub control judiciar pentru acuzații de corupție”. Digi24 nu oferă, în acest material, detalii despre pașii concreți sau cadrul legal prin care ar putea fi implementată o schemă de referendumuri la fiecare șase luni în București. [...]

AUR scade sub 35%, iar PSD recuperează teren după instalarea noului Guvern , potrivit datelor din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research prezentate de Digi24 . Mișcarea schimbă raportul de forțe din opoziție și sugerează un efect politic imediat al încheierii crizei guvernamentale asupra intenției de vot. În scenariul principal al sondajului (raportat la respondenții care au indicat un partid din listă, indiferent dacă spun că merg sigur la vot), AUR este creditat cu 34,6%, în scădere față de 39,7% în septembrie 2026. În același timp, PSD urcă la 24,6% (de la 18,7% în septembrie), iar PNL și USR sunt la 15,1%, respectiv 11,9%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de bază Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă (72% din eșantion), distribuția este: AUR: 34,6% PSD: 24,6% PNL: 15,1% USR: 11,9% UDMR: 3,9% SENS: 3% SOS România: 2,1% POT: 1,8% Independent: 1,6% Alt partid: 1,3% În varianta restrânsă la cei care declară că ar merge „sigur” la vot (48,6% din eșantion), AUR rămâne pe primul loc cu 34,1%, urmat de PSD (21,2%), PNL (16,4%) și USR (14,7%). Restul formațiunilor rămân sub praguri mici: UDMR 4,5%, SENS 3,6%, SOS România 1,9%, POT 1,4%, independent 1,2% și alt partid 1,0%. Scenariul unei alianțe PNL–USR: competiție strânsă pentru locul doi Sondajul testează și un scenariu ipotetic de alianță între PNL, USR și alte formațiuni. În acest caz, raportat la cei care au exprimat o opțiune (76,9% din eșantion), AUR ar avea 35,7%, alianța PNL–USR 28,2%, iar PSD 23%. Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care spun că ar merge sigur la vot (51,3% din eșantion), AUR ar fi la 35%, alianța PNL–USR la 32,1%, iar PSD la 20,9%. Explicația INSCOP: efectul „primei luni” la guvernare și transferuri de vot Remus Ștefureac , director INSCOP Research, pune scăderea AUR și creșterea PSD în legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern, arătând că AUR pierde „pentru prima dată în ultimele 18 luni” aproximativ 5 puncte procentuale, iar PSD ar recupera o parte dintre votanții pierduți anterior în favoarea AUR. „Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate.” În același comentariu, Ștefureac notează că intenția de vot pentru o alianță PNL–USR, testată „în premieră” în acest barometru, indică un potențial ridicat, care ar putea stimula și „formule de coagulare alternative” în opoziție. Metodologie Sondajul Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (metodă mixed-mode secvențial CATI–CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]