Știri
Știri din categoria Politică
PNL își schimbă mecanismul de vot și își restrânge vârful de conducere la Congresul extraordinar de duminică, într-o formulă propusă de Ilie Bolojan, potrivit Digi24. Miza imediată este că delegații ar urma să voteze „în bloc” președintele și întreaga echipă, ceea ce reduce spațiul de negociere pe funcții și accelerează reconfigurarea internă.
În moțiunea depusă odată cu candidatura, Bolojan propune o echipă în care prim-vicepreședinte ar urma să fie europarlamentarul Dan Motreanu. Pentru funcția de secretar general este indicat Robert Sighiartău, iar lista de vicepreședinți include mai multe nume, între care Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru.
Conform comunicatului PNL citat de Digi24, candidatura lui Ilie Bolojan pentru funcția de președinte al partidului a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini” și cu următoarea structură de conducere:
Procesul de depunere a candidaturilor și moțiunilor s-a încheiat vineri, 20 iunie 2026, la ora 17:00, iar aceasta este singura moțiune depusă, potrivit liberalilor. Congresul extraordinar este programat duminică, 21 iunie, ora 12:00, la Romexpo, conform deciziei Consiliului Național Extraordinar al PNL.
O schimbare importantă de ultim moment este retragerea lui Ciprian Ciucu din cursa pentru funcția de prim-vicepreședinte. Digi24 notează că acesta a invocat dosarul penal deschis pe numele său în această săptămână, în care procurorii anticorupție îl acuză că ar fi luat mită în perioada noiembrie-decembrie 2025, când era primar al Sectorului 6.
„Nu vreau să îi pun în situația de a avea un Prim-vicepresedinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor. (...) Am convingerea că este o decizie corectă față de colegii mei! Este o decizie corectă pe termen lung, este decizia mea”
În contextul modificărilor aduse Statutului partidului, PNL s-a limitat la un singur nume pentru poziția de prim-vicepreședinte, iar Digi24 arată că, în acest scenariu, Cătălin Predoiu, Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc, aleși în această funcție la Congresul PNL din 2025, ar urma să își piardă pozițiile de conducere.
Un element cu impact direct asupra dinamicii interne este formula de vot: conducerea PNL ar urma să fie validată în bloc, pentru președinte și întreaga echipă propusă, fără vot separat pe fiecare funcție.
Totodată, Digi24 mai relatează că la Congresul extraordinar de duminică nu va participa „tabăra liberală formată în jurul premierului desemnat, Adrian Veștea”.
Recomandate
PNL lasă deschisă opțiunea unui vot de instalare pentru un guvern PSD , în funcție de numele premierului desemnat și de „interesele României”, potrivit Mediafax . Mesajul vine în plină criză politică, după ce Guvernul Mureșan , susținut de liberali, a fost respins în Parlament. Ilie Bolojan , premier interimar și președinte al PNL, a spus într-un interviu la Digi24 că Sorin Grindeanu „nu ar fi un premier bun pentru România”, deși l-a menționat ironic ca variantă „care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni”. „Dacă ar fi așa, într-o formă cinică, dar nu merită România asta, știți, cel mai bun premier care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni ar fi Sorin Grindeanu, dar nu merită România o astfel de situație.” Ce înseamnă poziția PNL pentru formarea următorului guvern Bolojan nu exclude ca PNL să participe la discuții cu PSD, chiar și după ce social-democrații au votat împotriva guvernului propus de liberali. În acest context, el a indicat că partidul va evalua punctual viitoarea nominalizare de premier și va decide dacă susține sau nu instalarea unui nou cabinet. „Anunțul pe care îl fac în seara asta este că PNL va trata serios viitoarea nominalizare, va purta discuție cu premierul desemnat și vom lua o decizie care va ține cont, în mod cert, de interesele României și de ceea ce putem noi face în condițiile date.” Opoziția, dar cu posibilitatea unui „vot de instalare” În același timp, liderul PNL a susținut că, din perspectiva partidului, intrarea în opoziție poate fi o opțiune mai „corectă” decât rămânerea într-o guvernare fără puteri depline, care ar compromite partidul și „o idee politică”. Totuși, a nuanțat că opoziția nu exclude automat un vot de instalare, dacă situația o cere și dacă se ajunge la o soluție de compromis. „Decât să fii într-o guvernare în care să nu poți să faci ceea ce trebuie și să te compromiți, și să compromiți pur și simplu o idee politică, e mult mai corect să stai în opoziție, dacă trebuie asta. Dar asta nu înseamnă să nu dai un vot de instalare într-o anumită situație sau să nu găsești o soluție de compromis.” [...]
Rareș Bogdan ridică miza fiscală și de investiții în disputa din PNL , acuzându-l pe Ilie Bolojan că ar pregăti, de la 1 ianuarie 2027, impozitarea proprietăților la valoarea de piață și că ar fi blocat investiții străine, într-un context pe care îl descrie drept „abis economic”, potrivit Antena 3 . Europarlamentarul PNL a făcut declarațiile într-o intervenție la Antena 3 CNN, unde a cerut colegilor din partid să „asculte strada” și să susțină formarea unui „Guvern pro-european”. În același timp, el a susținut că demersurile din ultimele săptămâni ar fi produs „un dezastru de imagine” pentru PNL și ar fi prelungit criza politică. Miza economică invocată: taxe pe proprietate, blocaje și „incapacități de plată” Rareș Bogdan a afirmat că „nucleara” pregătită de Bolojan ar fi impozitarea proprietăților la valoarea de piață, de la 1 ianuarie 2027, și a susținut că o astfel de măsură ar putea împinge unii proprietari în imposibilitatea de plată. „Din 1 ianuarie, pe programul lui Ilie Bolojan este impozitarea proprietăților la valoarea de piață.” În aceeași intervenție, el a legat criza politică de efecte economice, vorbind despre „incapacități de plată”, despre „30 de miliarde de euro, bani facturați și neîncasați de companii”, precum și despre imposibilitatea de a face rectificări bugetare, ceea ce „înseamnă blocaje de investiții”. Tot el a invocat dificultăți în HoReCa și a menționat un nivel de „395.000 de șomeri”. Acuzații privind investițiile străine și relația cu SUA Rareș Bogdan a mai susținut că Ilie Bolojan „a refuzat investiții străine” și că ar fi intrat „în conflict cu SUA”, motiv pentru care „toate investițiile americane în România sunt blocate”. În același registru, el a afirmat că România ar fi ajuns „să piardă din SAFE 11 miliarde”, fără ca materialul să detalieze mecanismul sau o confirmare independentă a acestor afirmații. „Ilie Bolojan a refuzat investiții străine pentru că a intrat în conflict cu SUA. Toate investițiile americane în România sunt blocate.” Context politic: tensiuni în PNL și presiune pe evitarea anticipatelor În plan intern, Rareș Bogdan a criticat modul în care PNL ar gestiona comunicarea publică și a atacat conducerea partidului, afirmând că există o „sfidare” față de electorat și că în jurul lui Bolojan ar fi „o sectă”. Totodată, a spus că alegerile anticipate „trebuie evitate” și a menționat că „crede în raționamentul lui Nicușor Dan”. Materialul nu include o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate. [...]
PNL avertizează că respingerea Cabinetului Mureșan poate prelungi blocajul politic , iar costul imediat ar fi reluarea negocierilor și menținerea incertitudinii, într-un moment în care Parlamentul are deja pe masă o soluție de guvernare, potrivit G4Media . Dan Motreanu , secretarul general al PNL, spune că votarea noului Executiv condus de premierul desemnat este „soluția concretă” pentru deblocarea crizei și susține că PNL, USR și UDMR și-au asumat public formula de guvernare. În același timp, liderul liberal critică PSD, pe care îl acuză că a participat la demiterea fostului guvern alături de AUR și că refuză acum să susțină varianta propusă de coaliția de centru-dreapta. În logica PNL, un vot negativ în Parlament nu ar produce automat o altă majoritate, ci ar împinge procesul înapoi la o nouă rundă de negocieri și desemnări, cu aceeași întrebare privind asumarea guvernării și a unei majorități „transparente”. „Respingerea acestui Guvern nu produce automat o altă majoritate. Ne poate întoarce, practic, la punctul din care am plecat pe 5 mai: noi negocieri, o nouă desemnare și aceeași întrebare – cine își asumă guvernarea transparent și cu ce majoritate?” Miza votului: guvern cu puteri depline sau prelungirea interimatului Motreanu afirmă că „stabilitatea nu înseamnă prelungirea interimatului”, ci instalarea unui guvern cu puteri depline și o majoritate asumată. El mai susține că România se află de cinci luni într-o „incertitudine politică” și că s-a pierdut deja prea mult timp, inclusiv din cauza parcurgerii lente a procedurilor constituționale. În același mesaj, liderul PNL avertizează că, dacă PSD respinge Cabinetul Mureșan, votul ar ridica o întrebare politică despre obiectivul real al demiterii guvernului anterior: rezolvarea crizei sau obținerea unei formule de putere în care PSD să impună un premier propriu ori să controleze politic guvernarea. Anticipatele, scenariu nedorit, dar folosit ca presiune politică Deși spune că alegerile anticipate „nu reprezintă scenariul pe care ni-l dorim”, Motreanu respinge ideea că teama de anticipate ar trebui să blocheze ieșirea din criză. În plus, el contrazice poziția atribuită în articol lui Nicușor Dan , care ar fi refuzat anticipatele. În argumentația sa, anticipatele ar putea să nu schimbe „radical procentele”, dar ar putea schimba „realitatea politică”, inclusiv prin efecte interne în partide, deoarece alegerile ar genera un mandat nou și ar funcționa ca mecanism de selecție a liderilor. „Anticipatele poate nu vor schimba radical procentele. Dar pot schimba realitatea politică. Alegerile produc un mandat politic nou. Alegerile sunt și un mecanism de selecție internă a liderilor.” Ce urmează, conform declarațiilor citate: votul din Parlament asupra Guvernului Mureșan, pe care Motreanu îl indică drept momentul decisiv pentru a evita reluarea negocierilor și prelungirea incertitudinii politice. [...]
Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi , în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul . În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline. Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului. Aritmetica parlamentară: majoritatea nu e asigurată Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea. Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan , respectiv despre votul asupra programului de guvernare . Mesajul lui Bolojan: reforme, disciplină bugetară și „continuarea drumului” În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”. Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării. Ce urmează Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari. [...]
După căderea Guvernului Mureșan , Alina Gorghiu cere reluarea negocierilor pentru o majoritate stabilă, avertizând că anticipatele ar bloca decizii economice și rectificarea bugetară , potrivit Agerpres . Deputata PNL susține că „toate forțele politice responsabile” ar trebui să „stingă criza” și să reducă tensiunea publică, pentru a ajunge la un guvern cu sprijin parlamentar. Într-un mesaj video postat pe Facebook, Gorghiu a spus că „a picat al doilea Guvern cu premier liberal” și a cerut un „T0 în politică”, adică un restart al discuțiilor „fără orgolii” și fără reluarea conflictelor din ultimele luni. Ea a insistat că, dincolo de componența cabinetului sau de promisiunile din programul de guvernare, esențială este existența unei majorități: fără „233 de voturi”, nu poate fi învestit un guvern. Anticipatele, descrise ca factor de blocaj pentru buget și reforme Gorghiu a argumentat că alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, pentru că ar însemna instabilitate și ar amâna decizii pe care le leagă direct de funcționarea statului, inclusiv rectificarea bugetară, reformele și „decizii economice de care România are nevoie”. „Alegerile anticipate nu sunt o soluție, înseamnă instabilitate, înseamnă fără rectificare, înseamnă fără reforme, înseamnă fără decizii economice de care România are nevoie.” PNL admite eșecul strategiei și cere reluarea dialogului „de la zero” Un punct central al mesajului este recunoașterea faptului că „strategia PNL de până acum a eșuat”, în opinia sa, și că este necesară reluarea dialogului „de la zero” pentru a construi „o majoritate stabilă”, care să reziste nu doar la votul de învestitură, ci și „pe următorii doi ani”. În acest cadru, Gorghiu a cerut negocieri „serioase” și o abordare orientată spre responsabilitate, chiar dacă aceasta nu este „populară”, miza fiind formarea unui guvern „stabil”, cu o „majoritate adevărată”, capabil să conducă și să rezolve problemele curente. [...]
Negocierile pentru formarea Guvernului intră într-o zonă de „rocadă” condiționată , după ce PSD ar fi dispus să accepte o rotativă la Palatul Victoria cu PNL, dar numai dacă social-democrații conduc primii Executivul, potrivit Antena 3 . Miza imediată este deblocarea unei majorități înaintea consultărilor de luni de la Cotroceni , anunțate de președintele Nicușor Dan, care a spus că va desemna și premierul. Președintele a transmis de la Praga că exclude ca AUR să facă parte din viitorul Guvern și se așteaptă ca partidele din fosta coaliție să negocieze până la consultările de săptămâna viitoare. Contextul este respingerea în Parlament a Guvernului Mureșan, după care Nicușor Dan a cerut partidelor „să-și organizeze ședințe și să vină cu o soluție care să treacă”. Condiția PSD pentru rotativă: să înceapă cu un premier social-democrat Potrivit surselor citate, PSD nu se așteaptă la o „flexibilizare” din partea lui Ilie Bolojan, despre care social-democrații ar spune că este „ghidat de USR”. În același timp, PSD ar fi dispus la concesii, inclusiv acceptarea unei rotative guvernamentale, însă cu o condiție explicită: PSD să fie primul partid care conduce guvernul, urmând ca ulterior să preia o coaliție PNL–USR–UDMR. PSD ar fi luat în calcul și varianta unui premier tehnocrat cu miniștri politici „în jurul PSD”, dar ar exclude propunerea avansată de Kelemen Hunor privind un guvern în care fiecare partid din fosta coaliție să propună tehnocrați. „Noi suntem dispuși la concesii, să deblocăm”, spun sursele citate. Arhitectura voturilor: PSD caută sprijin din mai multe direcții În paralel cu discuțiile despre rotativă, PSD și-a reiterat propunerea de premier: Sorin Grindeanu , președintele partidului. Antena 3 notează însă că, fără un vot din partea PNL sau AUR, PSD ar avea „șanse mici” să treacă un guvern. În acest scenariu, PSD ar încerca să strângă o majoritate din voturi fragmentate în Parlament, inclusiv de la PACE, UPR, POT și neafiliați, iar un guvern PSD ar putea fi susținut și de „aproximativ 16 parlamentari liberali” din tabăra anti-Bolojan, potrivit surselor citate. În ceea ce privește UDMR, surse din PSD indică discuții cu Kelemen Hunor și faptul că poziționarea Uniunii ar putea conta în ecuația viitorului guvern. „Liniile roșii” ale președintelui și pozițiile partidelor Deși Nicușor Dan a trasat „linii roșii”, PSD nu ar exclude discuții cu AUR, potrivit materialului. În același timp, sunt prezentate poziții divergente în zona PNL și USR: Ilie Bolojan (PNL) nu a exclus să susțină un guvern PSD și a spus că PNL va trata „serios” nominalizarea făcută de președinte, într-o declarație la Digi24. Mihai Voicu (PNL) a afirmat că nu se va modifica decizia de a nu participa la guvernare cu PSD: „Este exclus. Nu vom face parte din guvernul PSD sau dintr-un guvern controlat de PSD.” Diana Stoica (USR) a spus că USR nu va vota un guvern PSD sau unul din care să facă parte membri PSD. Pentru AUR, purtătorul de cuvânt Ștefăniță Avrămescu a declarat la Antena 3 că, după declarația președintelui, ar fi „ridicol” ca partidul să vină la consultări cu o propunere de premier. Ce urmează Următorul reper este ziua de luni, când președintele Nicușor Dan a anunțat consultări cu partidele și desemnarea premierului. Până atunci, negocierile se poartă pe două axe: găsirea unei majorități care să treacă de Parlament și definirea formulei de guvernare, inclusiv varianta unei rotative în care PSD ar cere să înceapă mandatul la conducerea Executivului. [...]
