Știri
Știri din categoria Politică
Premierul interimar Ilie Bolojan pune „reformele” în centrul mesajului de Ziua Europei și avertizează că ele lovesc direct într-un mecanism de putere vechi, cu reflexe din comunism, care „reacționează” pe măsură ce își pierde privilegiile, potrivit Biziday, care citează un mesaj publicat de acesta pe Facebook.
În mesaj, Bolojan descrie Europa ca un cadru de „parteneriate puternice, încredere și solidaritate” și susține că apartenența României la UE înseamnă că țara „nu este singură”, ci lucrează alături de state care împărtășesc aceleași valori și construiesc „un viitor mai sigur și mai prosper”.
Premierul interimar plasează dezbaterea internă într-o alegere de direcție: România ca parte a „comunității regulilor, a muncii și a libertății” sau „întoarcerea la un sistem bazat pe privilegii, obediență și nedreptate”.
În același context, el afirmă că „ani la rând” a funcționat un „mecanism de putere” cu „rădăcini adânci în comunism”, în care promovarea se făcea „prin relații, nu prin competență”, iar resursele statului serveau „rețele de influență, nu oamenii”. Bolojan adaugă că modernizarea este „o luptă grea” tocmai pentru că „acest sistem reacționează”, întrucât reformele „îi taie privilegiile și sursele de putere”.
La final, Ilie Bolojan le mulțumește celor care „ies astăzi în stradă” pentru valorile democratice, fără ca materialul să detalieze despre ce manifestații este vorba sau unde au loc.
Recomandate
PSD ridică miza pe tema manipulării online , după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL că își promovează mesajele în spațiul public prin mecanisme digitale similare celor folosite în campania din 2024 a lui Călin Georgescu, potrivit Antena 3 . Într-o conferință de presă, liderul PSD a vorbit despre activarea pe rețelele sociale a „unei armate de boți, roboți și tiriboți”, într-un context în care disputa politică se mută tot mai mult în zona comunicării online. Grindeanu a susținut că în spațiul public ar exista informații despre identitatea consultanților implicați și a făcut trimitere la relatări din presă privind echipele de comunicare din spatele acestor acțiuni. El a afirmat că firma care s-ar fi ocupat de componenta online a campaniei lui Călin Georgescu în 2024 ar fi, potrivit celor citite „în presă”, consultant și pentru PNL în prezent. „Păi nu tot ei au făcut-o și pe a lui Călin Georgescu atunci? Ia aduceți-vă aminte. (...) Eu am spus că am văzut în presă cum cei care s-au ocupat online de campania lui Călin Georgescu în 2024 sunt aceeași firmă, o știți, care acum e consultant iarăși la PNL. Ce? E vreun secret?” Delimitare de comparația Bolojan–Georgescu, dar atac pe „profiluri artificiale” Întrebat dacă pune semnul egal între Ilie Bolojan și Călin Georgescu, Grindeanu a respins această interpretare și a spus că se referă strict la metodele de promovare și la folosirea unor profiluri „artificiale”. „Nu. M-ați auzit pe mine să spun? Nu-mi puneți în gură ceva ce n-am spus. (...) Asta nu înseamnă că trebuie să accept tot felul de mașinării și de roboți care-și fac treaba foarte bine și și-au făcut treaba foarte bine în aceste săptămâni” Liderul PSD a mai afirmat că este deschis criticilor „constructive” venite de la oameni reali, dar a susținut că „mașinăriile digitale” ar fi fost folosite pentru a acoperi ceea ce el numește „realitatea dezastrului” generat de Ilie Bolojan. Informațiile și declarațiile sunt atribuite de Antena 3 agenției Agerpres, care relatează despre conferința de presă a lui Sorin Grindeanu. [...]
Sorin Grindeanu susține că România este „în criză economică” și că scăderea deficitului s-a făcut „prin artificii” , acuzând că măsurile Guvernului condus de Ilie Bolojan au împins economia într-o zonă de risc, cu efecte directe asupra firmelor și locurilor de muncă, potrivit Antena 3 . Într-o conferință de presă, președintele PSD a afirmat că „premierul demis Bolojan lasă până la urmă România într-un deșert economic” și a descris situația drept „criză economică”, invocând scădere economică, inflație ridicată și o deteriorare pe care a comparat-o cu episoadele din pandemie și criza financiară din 2009–2010. „Deficitul” și riscul de amânare a plăților Grindeanu a susținut că reducerea deficitului bugetar nu ar fi rezultat din reforme sau măsuri economice „credibile”, ci dintr-o mutare contabilă: „S-a făcut printr-un artificiu contabil, amânând plăți, punând povară pe bugetul de anul acesta.” În aceeași intervenție, liderul PSD a afirmat că „ INS-ul ” l-ar fi „demis” pe Bolojan, fără a detalia indicatorii statistici la care se referă. Scenariu de impact asupra pieței muncii și IMM-urilor În declarațiile citate de Antena 3, Grindeanu a avansat un scenariu privind consecințele continuării actualei „viziuni” de guvernare pentru încă 10 luni, menționând: „vreo 300.000 de șomeri”; „120.000 de IMM-uri românești” care „pun lacătul pe ușă”; efecte negative asupra tinerilor, cu „mai bine de o treime” care „ar rămâne șomeri”. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări politice în discurs, fără metodologie sau surse statistice explicate în material. Acuzații de integritate și numiri politice Pe lângă componenta economică, Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că și-ar fi „trimis finul” în Parlament, referindu-se la deputatul de Bihor Dumitru Țiplea, despre care a spus că „a fost condamnat” pentru falsificarea unor legitimații de student. Totodată, a invocat și alte cazuri de persoane din PNL despre care a afirmat că ar avea probleme penale sau măsuri judiciare. Ce urmează: consultări și „soluții economice” pentru viitorul guvern Grindeanu a mai spus că PSD va merge la consultările de la Cotroceni „cu multe opțiuni pe masă” pentru o soluție rapidă și că partidul va prezenta „în zilele următoare” soluții economice pentru viitorul guvern. În același timp, a indicat că un guvern minoritar cu premier PSD „nu e o variantă” dorită și a avertizat că o formulă „de conjunctură” ar putea duce la o nouă moțiune de cenzură în septembrie. [...]
Guvernul vede o miză de reglementare în decizia Ucrainei privind dubla cetățenie , apreciind că includerea României pe lista statelor cu care Kievul acceptă dubla cetățenie poate consolida relațiile bilaterale și legăturile dintre cetățenii celor două țări, potrivit Digi24 . Executivul a transmis, într-un comunicat de presă, că salută rezoluția adoptată de Guvernul Ucrainei prin care România a fost inclusă „alături de alte state” pe lista țărilor în raport cu care este acceptată dubla cetățenie. În evaluarea Guvernului, hotărârea „reflectă evoluţia pozitivă a dialogului dintre cele două state” și „angajamentul comun” pentru susținerea valorilor europene și consolidarea legăturilor dintre cetățeni. Decizia este legată de Hotărârea Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 589 din 8 mai 2026 , prin care autoritățile ucrainene au extins lista statelor ai căror cetățeni pot dobândi cetățenia ucraineană în procedură simplificată, incluzând 29 de state, între care și România. Context: presiunea migrației și protecția temporară în UE În același context, Digi24 citează date Eurostat privind protecția temporară acordată refugiaților din Ucraina în Uniunea Europeană. La 31 martie 2026, 4,33 milioane de persoane care au fugit din Ucraina aveau acest statut în UE, iar față de sfârșitul lunii februarie 2026 totalul a scăzut cu 68.980 (minus 1,6%). Dintre statele UE, numărul persoanelor aflate sub protecție temporară a crescut în 14 țări și a scăzut în 13. Cele mai mari creșteri absolute au fost consemnate în: Germania: +7.480 (+0,6%) Spania: +2.665 (+1,0%) România: +2.125 (+1,0%) Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre pașii concreți de implementare sau despre eventuale modificări procedurale care ar putea afecta direct cetățenii români; Guvernul se limitează la a saluta decizia și la a o încadra ca „un pas important” în relația bilaterală. [...]
Mesajul lui Nicușor Dan despre UE a redeschis o discuție incomodă: România câștigă net din Uniune, dar Europa are vulnerabilități care se traduc în riscuri economice și de securitate , potrivit HotNews . În jurul discursurilor președintelui, ținute de Ziua Europei și reluate ulterior la conferința „ Black Sea and Balkans Security Forum ”, s-a format o controversă care nu a vizat atât mesajele pro-europene, cât faptul că șeful statului a vorbit explicit și despre „greșelile” Europei. Publicația notează că reacțiile au mers dincolo de critică și au inclus suspiciuni privind o „agendă ascunsă”, inclusiv acuzații că ar încerca o poziționare de tip „pro-MAGA”, acuzație la care președintele a răspuns că politica externă a României nu se schimbă. Bilanțul financiar invocat: România, beneficiar net al UE Un punct central din intervențiile lui Nicușor Dan a fost argumentul economic: România ar fi plătit 36 de miliarde de euro și ar fi încasat 110 miliarde de euro, adică un câștig net de 74 de miliarde de euro, conform cifrelor citate în articol. Din suma totală primită, președintele a indicat că 45 de miliarde de euro au mers către agricultură și dezvoltarea satelor românești. „Europa a făcut greșeli”: energie, apărare, mediu În același registru, Nicușor Dan a enumerat o serie de decizii europene pe care le consideră erori, cu efecte directe asupra economiei și securității: renunțarea la energia nucleară și bazarea pe gaz ieftin din Rusia; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase”, care ar fi afectat industria grea; acțiuni „ideologice” pe mai multe subiecte. În logica prezentată, miza nu este contestarea proiectului european, ci discutarea realistă a vulnerabilităților, inclusiv a dependențelor energetice și a capacității de apărare. Relația cu SUA: „parteneriat corect, solid, echitabil” HotNews reține și formularea președintelui despre relația transatlantică: Europa și România ar avea nevoie de un „parteneriat corect, solid, echitabil” cu Statele Unite, iar România ar susține o astfel de direcție. În articol apare și un exemplu din actualitatea americană, cu trimitere la The Guardian , pentru a ilustra, în contrapunct, ideea că o relație „corectă și echitabilă” nu înseamnă gesturi opace sau tranzacționale. Contextul mai larg: „ Europa se destramă sub ochii noștri ” Titlul articolului trimite la un apel din 2019 semnat de 30 de intelectuali europeni, publicat de The Guardian , care avertiza că „Europa se destramă sub ochii noștri”. Semnatarii susțineau că, în pofida greșelilor și eșecurilor, Europa rămâne „un far” și că valul naționalismului poate fi combătut prin patriotism. Concluzia de fond a textului este că, la șapte ani de la acel apel, „tulburarea este mai extinsă și amenințările sunt mai adânci”, iar una dintre cauze ar putea fi tocmai lipsa unei dezbateri suficient de directe despre problemele Uniunii. [...]
Președintele Nicușor Dan încearcă să reducă riscul de ambiguitate în politica externă prin folosirea termenului „prooccidental”, pe care îl definește ca o formulă ce include simultan Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO, pilonii din Strategia de Apărare a României, potrivit Digi24 . Explicația vine după speculații apărute în spațiul public despre motivul pentru care șeful statului preferă „prooccidental” în loc de „proeuropean”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Nicușor Dan susține că „abordarea strategică a României față de politica externă a rămas neschimbată”, iar dezbaterile interne „nu afectează în niciun fel” cei trei piloni: UE, SUA și NATO. „Termenul «prooccidental» integrează acești trei piloni ai politicii externe a României.” De ce contează: semnal de predictibilitate pentru parteneri și investitori În mesajul său, președintele leagă explicit această poziționare de ideea de continuitate, afirmând că „predictibilitatea asumată de România timp de peste 20 de ani” a fost „unul dintre avantajele competitive majore” ale țării. În logica sa, menținerea unei linii externe stabile este un activ pentru România, inclusiv în perioade de tensiune politică internă. Totodată, Nicușor Dan afirmă că orientarea europeană, relația cu Statele Unite și poziția în NATO nu sunt puse sub semnul întrebării și transmite că „nu există nicio șansă” ca „forțe antioccidentale” să facă parte din viitoarea majoritate guvernamentală. „Dezbaterea politică internă este specifică democrației, dar în niciun moment nu sunt puse sub semnul întrebării orientarea noastră europeană, relația cu Statele Unite și o poziție corectă în cadrul NATO.” „Nu e o alegere între piloni”, ci compatibilitate Președintele mai spune că România nu ar trebui să aleagă între acești piloni strategici, ci să urmărească „cea mai bună compatibilitate posibilă” între ei. În argumentația sa, o Europă mai puternică întărește NATO, iar un NATO mai puternic întărește Europa, iar interesul României este ca UE, SUA și NATO „să aibă o relație cât mai corectă între ele”. [...]
Dezbaterea din Senat pe interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul la stat este blocată din lipsa raportului comisiilor de fond, iar PNL acuză PSD că întârzie deliberat procedura, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare cu efect direct asupra cheltuielilor și practicilor de angajare din sectorul public și companiile de stat: proiectul inițiat de Guvernul Ilie Bolojan ar limita posibilitatea ca beneficiarii de pensii speciale să încaseze simultan venituri salariale din bani publici. Ce spune PNL că se întâmplă în Parlament Senatoarea PNL Gabriela Horga susține că proiectul, înregistrat la Senat în procedură de urgență, nu poate intra la dezbatere în plen deoarece lipsește raportul comisiilor sesizate pe fond. Ea afirmă că proiectul figurează de o săptămână pe ordinea de zi, dar nu poate fi discutat fără acest document. În același timp, Horga precizează că avizul Comisiei pentru buget (pe care o conduce) a fost dat pe 4 mai, chiar în ziua sesizării, în timp ce raportul comisiilor de muncă și juridică ar fi întârziat deja cu o săptămână față de termenul de 5 mai. Potrivit acesteia, cele două comisii sunt conduse de reprezentanți ai PSD. Ce prevede proiectul Guvernului Bolojan Conform proiectului descris în material, dacă un beneficiar de pensie specială se angajează în sectorul public, Guvernul propune ca acesta să poată cumula doar 15% din pensia specială cu salariul de la stat. Actul normativ îi vizează pe pensionarii speciali care lucrează în sistemul bugetar sau în companiile de stat, iar argumentul invocat este că aceste pensii „nu se bazează pe contributivitate”. Proiectul include și excepții: sunt exceptate persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a camerelor reunite ale Parlamentului, care pot cumula pensia cu salariul pe durata mandatului. Context: proiectul a plecat de la Guvern la final de aprilie Guvernul a aprobat la finalul lunii aprilie proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiilor speciale cu salariul în administrația publică, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că documentul va fi trimis Parlamentului cu solicitarea de adoptare în procedură de urgență. În lipsa raportului comisiilor de fond, următorul pas procedural rămâne blocat: proiectul nu poate fi dezbătut în plenul Senatului, conform explicațiilor din articol. [...]
