Știri
Știri din categoria Politică
Premierul interimar Ilie Bolojan a legat explicit securitatea României de parteneriatul strategic cu SUA, mulțumind militarilor americani și aliaților NATO pentru contribuția la siguranța țării, potrivit Adevărul. Mesajul a fost transmis de Ziua Independenței Statelor Unite, într-o postare pe Facebook.
Bolojan a descris Statele Unite drept o națiune care „a influențat semnificativ evoluția lumii moderne” și a amintit că, „de 250 de ani”, SUA reprezintă „un simbol al libertății, al democrației și al egalității de șanse”.
În același mesaj, premierul interimar a subliniat importanța relației bilaterale România–SUA, pe care o consideră „esențială pentru securitatea și dezvoltarea României”. El a punctat direct rolul militar al parteneriatului:
„Pentru România, parteneriatul strategic cu Statele Unite contribuie în mod direct la securitatea și dezvoltarea țării noastre. Mulțumesc militarilor americani care, alături de cei ai țărilor NATO și de cei români, contribuie la siguranța României”
Bolojan a adăugat mulțumiri și diplomaților implicați în consolidarea relației bilaterale.
Pe lângă dimensiunea de securitate, premierul interimar a menționat și contribuția mediului economic și a comunităților româno-americane la întărirea legăturilor dintre cele două state:
„Mulțumesc companiilor americane pentru investițiile și locurile de muncă create în țara noastră și comunităților româno-americane pentru punțile construite în acești ani.”
În final, Bolojan și-a exprimat încrederea în evoluția relațiilor bilaterale și a transmis un mesaj de felicitare pentru Ziua SUA și „prietenia româno-americană”.
Linkuri înrudite din aceeași publicație: Adevărul, Adevărul.
Recomandate
Decizia PSD de luni poate debloca sau prelungi incertitudinea politică , într-un moment în care PNL exclude refacerea coaliției și pune sub semnul întrebării formula de majoritate pentru învestirea Cabinetului Luca Niculescu , potrivit Adevărul . Biroul Permanent Național al PSD se reunește luni, 12 octombrie 2026, de la ora 10.30, la sediul central din Șoseaua Kiseleff nr. 10, pentru a decide dacă partidul va susține în Parlament Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu. Miza întâlnirii este dacă social-democrații votează învestirea și ce condiții ar putea impune pentru a acorda sprijin. PSD: refacerea majorității cu PNL și UDMR, „soluția” pentru blocaj Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că România ar fi putut avea deja un guvern cu puteri depline, dar negocierile au fost „dominate de calcule electorale”. În acest context, el indică drept soluție refacerea majorității parlamentare PSD–PNL–UDMR și afirmă că PSD este pregătit să își asume guvernarea. În argumentația sa, Grindeanu invocă nemulțumiri legate de evoluția economică, menționând creșterea prețurilor, scăderea puterii de cumpărare și dificultățile firmelor, pe care le descrie drept probleme reale ce ar impune o schimbare a direcției economice. PNL: sprijin pentru un guvern funcțional, dar fără coaliție cu PSD De cealaltă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, 9 octombrie, că PNL este dispus să contribuie la formarea unui guvern funcțional, însă exclude o nouă coaliție cu PSD. „România are nevoie de un guvern funcțional, iar PNL este deschis să contribuie la instalarea acestuia. NU vom accepta să repetăm, însă, formule politice care s-au dovedit că nu funcționează. Refuzul de a guverna cu PSD nu ține de orgolii sau de calcule politice, ci de lecția pe care am învățat-o în ultimul an”, a declarat Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor din articol, deși liberalii nu exclud susținerea instalării unui nou Executiv, nu sunt dispuși să intre într-o guvernare comună cu social-democrații. Ce urmează Ședința PSD de luni este punctul de inflexiune: partidul decide dacă votează învestirea Cabinetului Luca Niculescu și în ce condiții. În paralel, poziția PNL de a respinge o alianță cu PSD complică refacerea unei majorități de tipul celei invocate de Grindeanu, ceea ce poate influența direct viteza cu care România va avea un guvern cu puteri depline. [...]
Avertismentul lui Marco Rubio privind riscul extinderii războiului din Ucraina într-un conflict regional pune România în fața unor decizii de securitate și politică externă cu mize directe , în condițiile în care escaladarea ar putea include „campanii de sabotaj” în state NATO din vecinătate, potrivit Adevărul . Rubio, aflat în vizită în Portugalia, descrie războiul Rusia–Ucraina ca fiind într-un „impas” „foarte primejdios”, tocmai pentru că ar putea trece într-o fază nouă, echivalentă cu o „escaladă majoră”. În această logică, el indică explicit un scenariu de extindere prin acțiuni de sabotaj în țările învecinate membre NATO, ceea ce ar putea transforma rapid conflictul bilateral într-un război regional „mult mai vast și infinit mai primejdios”. „Este foarte primejdios în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina deoarece această escaladă ar putea să ia forma unei campanii de sabotaj în țările învecinate care sunt membre NATO. Asta ar putea să fie ceva care să se adauge unor alte lucruri care să transforme foarte rapid ceea ce este acum un război între cele două țări într-un conflict regional mult mai vast și infinit mai primejdios”. De ce contează pentru România: risc de securitate și presiune de poziționare Textul plasează avertismentul în contextul posturii de securitate a României, pe fondul obligațiilor și angajamentelor suprapuse: parteneriat strategic cu SUA, sprijin pentru Ucraina, apartenență la UE și NATO. Ideea centrală este că o eventuală escaladare prin sabotaj în state NATO din proximitate ar avea relevanță imediată pentru România, ca stat de frontieră în regiunea Mării Negre. În același timp, materialul susține că schimbări de poziție la Washington ar complica opțiunile de politică externă ale Bucureștiului și ar crește costul indeciziei, în condițiile în care „se modifică total parametrii de joc” și ar începe o „repoziționare globală”. Contextul invocat: semnale din SUA și efecte în lanț Autorul notează că „totul a început” cu un anunț atribuit lui Donald Trump privind suspendarea temporară, până în aprilie 2027, a sancțiunilor împotriva Rusiei, ceea ce ar permite achiziții de motorină în cantități etapizate (300.000 de tone inițial, apoi 500.000 de tone în noiembrie și 1 milion de tone în decembrie), cu un total menționat de 3 milioane de tone, în funcție de capacitatea rafinăriilor rusești. În același cadru este menționat și un „avertisment-sfat” către Volodîmîr Zelenski de a opri bombardamentele asupra rafinăriilor rusești. Materialul mai consemnează o declarație atribuită lui Trump, potrivit căreia „a venit timpul” ca Ucraina să aibă „un nou președinte” care să poată ajunge la un acord pentru încheierea războiului, prezentată ca un element care amplifică tensiunile și incertitudinile în rândul aliaților. Dilemele operaționale și politice descrise pentru București Textul enumeră mai multe direcții în care România ar fi „prinsă” între obligații și opțiuni, fără a indica o decizie oficială: menținerea liniei de parteneriat strategic cu SUA și speranța că o eventuală retragere de trupe americane din Europa nu va afecta România, cu referire la posibilitatea de relocare la baza de la Mihail Kogălniceanu; continuarea sprijinului pentru Ucraina, descris ca angajament „necondiționat” și „fără limită de timp”, inclusiv în perspectiva accelerării parcursului european al Ucrainei; așteptarea unei poziții comune la nivelul Consiliului European , cu mențiunea că unanimitatea ar putea fi dificilă, mai ales dacă finanțarea pentru Ucraina ar urma să fie acoperită dintr-un buget UE „redus”; incertitudini în NATO, în condițiile în care pozițiile SUA au fost mult timp decisive, iar o eventuală „prăpastie trans-atlantică” ar putea împinge alianța spre repoziționări complicate. În final, materialul sugerează că semnalele publice și cele din „surse deschise” vor fi urmărite mai atent, inclusiv prin structuri de analiză, și menționează o fotografie difuzată de serviciul de presă al Kremlinului cu Vladimir Putin și Gerhard Schröder, ridicând întrebarea dacă este „simplă întâmplare” sau un indiciu pentru un „următor stadiu” al jocului geopolitic. [...]
Marcel Ciolacu susține că economia României s-a deteriorat puternic sub Guvernul Bolojan , afirmând că țara ar fi ajuns „pe locul 1” în Uniunea Europeană la scădere economică și că ar avea „cea mai mare inflație de pe continent”, potrivit Mediafax . Fostul premier a scris pe Facebook că, la predarea mandatului său, România era „pe locul 2 în UE la creștere economică”, iar după instalarea lui Ilie Bolojan ca prim-ministru ar fi ajuns „pe locul 1 la scădere economică”. În același mesaj, Ciolacu leagă evoluțiile economice de măsurile guvernamentale, despre care spune că au dus la: reducerea puterii de cumpărare a pensionarilor și salariaților; scăderea consumului și a investițiilor străine; creșterea șomajului în rândul tinerilor. Austeritate și indicatori invocați Ciolacu critică politica de austeritate a actualului Executiv și afirmă că, după un an de „sacrificii necesare”, România ar fi ajuns „mai săracă, mai îndatorată și mai singură în UE”. El face trimitere și la infografice în care indică, între altele, creșterea cursului euro de la 5,03 lei în mai 2026 la 5,34 lei „în prezent”, precum și o scădere a consumului față de 2025 și o majorare a datoriei publice și a ponderii acesteia în PIB. Materialul nu include datele complete ale clasamentelor europene invocate și nici sursa statistică a afirmațiilor privind „locul 1” la scădere economică și „cea mai mare inflație”, astfel că aceste afirmații rămân la nivel de declarație politică în forma prezentată. [...]
Formarea noului guvern rămâne deschisă, în ciuda refuzului PNL de a repeta „formule” cu PSD , iar premierul desemnat Luca Niculescu spune că negocierile nu sunt „considerate încheiate până nu s-a încheiat totul” și că „mai există și alte opțiuni”, potrivit news.ro . Niculescu a reacționat după ce liderul PNL, Ilie Bolojan , a reafirmat vineri seară că refuză să repete „formule politice care s-au dovedit că nu funcționează”. Premierul desemnat a spus că Bolojan a avut aceeași poziție și în discuțiile directe dintre cei doi și că negocierile vor continua. „Am fost la multe negocieri. Negocierea nu e considerată încheiată până nu s-a încheiat totul. Avem discuţiile care vor continua. Domnul Ilie Bolojan a fost foarte ferm în această poziţie şi atunci când ne-am întâlnit, o spune şi public. Mai există şi alte opţiuni. Dar eu, am spus, aş vrea să avem un guvern cu o susţinere care să fie cât mai solidă”, a afirmat Luca Niculescu, vineri seară, la Digi 24. Miza: calendar strâns pentru program și listă de miniștri Premierul desemnat a mai declarat că procesul de negociere pentru formarea guvernului nu va fi „prea lung”, deoarece și-a propus ca la jumătatea săptămânii viitoare să aibă finalizate programul de guvernare și lista cabinetului. În același timp, Niculescu a apreciat că „există o marjă de progres între propunerile celor două partide”, referindu-se la PNL și PSD, fără a detalia conținutul diferențelor. Poziția PNL: deschidere pentru un guvern funcțional, dar nu în formula cu PSD Ilie Bolojan a transmis că România are nevoie de un guvern funcțional și că PNL este deschis să contribuie la instalarea acestuia, însă refuză să repete „formule politice care s-au dovedit că nu funcționează”. „Refuzul de a guverna cu PSD nu ţine de orgolii sau de calcule politice, ci de lecţia pe care am învăţat-o”, a transmis Bolojan, adăugând: „De ce au nevoie de PNL? «Să le strice» schimbarea de direcţie şi soluţiile miraculoase?”. [...]
Disponibilitatea PSD de a vota un guvern PNL–UDMR fără a intra la guvernare repoziționează partidul în negocierile pentru formarea majorității și mută presiunea pe liberali, în special pe tabăra asociată cu Ilie Bolojan , potrivit unei analize publicate de Adevărul . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu , joi seara, vine după ce PSD nu a susținut formula guvernamentală încercată de Mureșan și schimbă din nou datele discuțiilor politice. În interpretarea analistului politic George Jiglău, miza nu este doar deblocarea rapidă a unei majorități, ci încercarea de a influența raporturile de putere din PNL, astfel încât să se creeze condițiile unei reveniri a PSD la guvernare. Prin deschiderea către un vot pentru un executiv PNL–UDMR, PSD ar transfera către celelalte partide responsabilitatea pentru ieșirea din criză și ar pune PNL într-o poziție dificilă, sugerând că liberalii „fug de responsabilitate”. Presiune pe PNL și, mai ales, pe tabăra Bolojan Jiglău susține că ținta lui Grindeanu nu ar fi întregul PNL, ci mai ales gruparea condusă de Ilie Bolojan. În această logică, oferta de a vota un guvern din care PSD nu face parte ar funcționa ca un instrument de presiune: fie PNL își asumă guvernarea, fie acceptă o reconfigurare care să permită o formulă de colaborare cu PSD, similară coalițiilor din anii trecuți. Rămâne însă neclar, din datele prezentate, dacă această disponibilitate se va transforma într-un sprijin parlamentar efectiv și în ce condiții ar fi acordat. De ce Bolojan rămâne „miza” pentru PSD Potrivit analistului, strategia PSD din ultimele luni ar fi vizat mai degrabă îndepărtarea lui Ilie Bolojan decât scoaterea PNL din ecuația guvernării. Jiglău afirmă că PSD ar fi preferat ca liberalii să se distanțeze de Bolojan și să revină la o coaliție cu social-democrații, în formula care a funcționat în perioada Nicolae Ciucă – Marcel Ciolacu. Un element invocat este riscul politic pentru PSD ca Bolojan să ajungă un adversar puternic în opoziție, cu capacitatea de a critica deciziile guvernului „cu cifre” și „în cunoștință de cauză”, pe baza experienței de la vârful executivului. PSD, între opțiunea de vot și dependența de negocieri Analiza mai arată că PSD ar fi „jucat totul pe o singură carte”, mizând pe o revenire la guvernare alături de PNL, în condițiile în care liberalii ar fi renunțat la Bolojan. Cum această variantă nu s-a concretizat, partidul ar fi rămas dependent de negocierile cu președintele Nicușor Dan și de echilibrul intern din PNL. În același timp, Jiglău notează că o majoritate PNL–UDMR ar putea funcționa și fără PSD, dacă partidele implicate ajung la un acord și strâng voturile necesare. Ce spune Grindeanu despre formulele de guvernare În finalul materialului este menționat că Sorin Grindeanu a declarat la Antena 3 CNN că PSD nu susține un guvern minoritar social-democrat, pe motiv că ar pune partidul într-o poziție vulnerabilă. În schimb, liderul PSD a spus că formațiunea ar vota un guvern minoritar format din PNL și UDMR. Un factor suplimentar de tensiune, potrivit analizei, este că președintele Nicușor Dan și-a exprimat preferințele privind componența viitorului executiv, inclusiv pentru portofolii importante, iar prezența USR într-o majoritate poate deveni un punct sensibil pentru PSD, care ar prefera o altă configurație. [...]
Poziția PNL de a exclude o nouă guvernare cu PSD complică formarea rapidă a unei majorități stabile , într-un moment în care România are nevoie de un executiv „funcțional”, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis vineri, 9 octombrie, că PNL este dispus să contribuie la instalarea unui guvern, dar „nu” va accepta repetarea unor formule politice care „nu funcționează”. Bolojan susține că refuzul de a guverna cu PSD nu ține de „orgolii” sau „calcule politice”, ci de experiența ultimului an. În mesajul său, el acuză PSD că ar căuta parteneri mai degrabă pentru a avea „pe cine să arunce vina” atunci când „blochează soluțiile necesare” și pentru a-și proteja interesele, inclusiv prin folosirea resurselor publice. În același timp, Bolojan afirmă că PSD, „cu sprijinul AUR”, a dărâmat guvernul invocând „soluții magice” și o „schimbare a direcției”, respingând guvernul Mureșan pe motiv că ar fi menținut direcția anterioară. Miza: testul guvernării și presiunea pe buget Bolojan spune că PSD ar trebui să demonstreze, prin guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , că poate aplica soluțiile promise și „redresa economia fără să dezechilibreze bugetul”, însă ar refuza să guverneze fără participarea PNL. În logica expusă de liderul liberal, PSD ar avea nevoie de PNL ca „paravan” pentru costurile politice ale guvernării și pentru eventualele promisiuni care nu pot fi onorate. Reacția premierului desemnat: negocierile rămân deschise Întrebat la Digi24 despre mesajul lui Bolojan, Luca Niculescu a declarat că negocierile dintre cele două partide pot continua și că există „o marjă de progres” între propuneri. El a subliniat că discuțiile nu sunt încheiate și că își dorește un guvern „cu o susținere cât mai solidă”. În acest context, poziția fermă a PNL reduce spațiul pentru o formulă de coaliție cu PSD și mută presiunea pe identificarea „altor opțiuni” de majoritate, în timp ce negocierile rămân, cel puțin formal, în desfășurare. [...]
