Știri
Știri din categoria Politică
Congresul PNL i-a prelungit mandatul lui Ilie Bolojan până după 2030, mutare care îl poziționează ca rival direct al președintelui Nicușor Dan și redesenează, în interiorul coaliției, raportul de forțe pentru următorul ciclu electoral, potrivit HotNews.
Miza imediată a congresului extraordinar, organizat la Romexpo „în regim de urgență”, a fost blocarea tentativei lui Adrian Veștea de a se instala ca premier. În acest context, Bolojan – care avea mandat la conducerea partidului până în iulie 2027 – primește acum un mandat de patru ani, „practic până după alegerile prezidențiale din 2030”.
Analiza notează că prelungirea mandatului schimbă calendarul intern al PNL și îi oferă lui Bolojan o fereastră politică pentru o candidatură la prezidențiale în 2030, în competiție directă cu Nicușor Dan. În logica prezentată, grăbirea căderii guvernului Bolojan de către președinte și PSD a accelerat reașezarea conducerii liberale și i-a consolidat poziția liderului PNL.
Congresul a scos la suprafață o fractură deschisă. Tabăra Veștea a boicotat reuniunea, iar Alina Gorghiu, plasată de HotNews în zona anti-Bolojan, a ales să participe la „Ziua Iei”, la Rociu (Argeș), în timp ce la Romexpo se vota noua conducere.
În privința lui Adrian Veștea, publicația arată că nu a fost exclus pe loc, însă PNL ar urma să aștepte pierderea calității de prim-vicepreședinte pentru ca excluderea să fie mai ușor de făcut. Totodată, sunt menționate „15 organizații” care se opun lui Bolojan și care „vor părăsi treptat partidul”, unii lideri fiind descriși ca pregătiți să își facă un nou partid.
Un alt element central a fost mesajul anti-„Sistem” promovat de Ciprian Ciucu și Ludovic Orban, ambii amintiți ca fiind anchetați de DNA. Ciucu a renunțat în ultimul moment la funcția de prim-vicepreședinte după acuzații de luare de mită formulate de Direcția Generală Anticorupție, iar ulterior a vorbit despre presiuni ale „Sistemului” asupra PNL.
„Este un Congres care vine în urma faptului că Sistemul a ales să pună presiune pe PNL”
În aceeași cheie, HotNews notează că Bolojan a transmis un mesaj de încredere pentru Ciucu și că l-a sprijinit politic în competiția pentru Capitală, „împotriva voinței lui Nicușor Dan”.
Congresul este prezentat și ca o delimitare de perioada în care PNL ar fi fost controlat de la Cotroceni în epoca Klaus Iohannis, precum și ca o rupere a colaborării cu PSD. În final, HotNews descrie o polarizare în două blocuri: PNL–USR–UDMR, respectiv PSD–AUR și „sateliții lor”, cu Nicușor Dan prins între aceste două tabere, în timp ce Bolojan „intră de astăzi, oficial, în lupta pentru Palatul Cotroceni”.
Recomandate
Ciprian Ciucu a acuzat la Congresul PNL presiuni ale „sistemului” și o „operațiune specială” împotriva sa , într-un discurs care mută conflictul intern din zona politică în cea a controlului asupra deciziilor de guvernare și a numirilor, potrivit Antena 3 . Primarul general al Capitalei a susținut că PNL ar fi fost atacat tocmai pentru că „și-ar fi recăpătat independența politică” sub conducerea lui Ilie Bolojan . În intervenția sa, Ciucu a apărat mandatul lui Ilie Bolojan și a spus că partidul a ales să-și asume guvernarea „spunându-le oamenilor adevărul”, fără promisiuni electorale. El a indicat și rezultate electorale ale PNL, menționând „10% în Senat, 14 în Cameră și 15 la redistribuire”, și a afirmat că Bolojan ar fi crescut partidul cu „cel puțin două, trei, cinci procente”, precizând însă că „nu putem spune exact”. Miza: controlul asupra guvernării și al resurselor publice Ciucu a descris „sistemul” ca o rețea de influență care nu candidează, dar participă la alegeri prin oamenii promovați și care ar avea resurse în mass-media, în companii de stat și în companii cu contracte cu statul. În această logică, el a susținut că „sistemul” nu plătește costul deciziilor greșite, ci „populația și politicienii”, în timp ce rețelele ar rămâne „eterne” în funcții și grade. „Sunt oameni foarte, foarte bogați, cu multe resurse în mass-media, în companiile de stat, în companiile care au contracte cu statul (…) și niciodată nu dau seamă față de nimic.” În același discurs, Ciucu a afirmat că PNL ar fi fost ținta presiunilor, nu PSD, pentru că liberalii și-ar fi recăpătat „independența”, iar acest lucru ar fi fost „inacceptabil” pentru cei pe care îi numește „sistem”. Acuzații directe în interiorul PNL și legătura cu dosarul său Ciucu a spus că „oamenii care îl împing” pe Adrian Veștea ar fi „pregătit operațiunea specială” împotriva lui și a adăugat că va veni „cu detalii”. Totodată, a afirmat că Veștea „nu-și aparține”, sugerând că liderul liberal nu ar acționa independent. Acuzațiile vin în contextul în care Ciucu este acuzat de luare de mită și a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, conform informațiilor din articol. În final, el le-a cerut liberalilor să rămână uniți și deschiși către noi membri, susținând că PNL își poate recâștiga credibilitatea doar prin coeziune. [...]
Vasile Blaga a cerut disciplină internă în PNL și a avertizat că partidul riscă să devină „anexă la PSD” , într-un mesaj rostit la Congresul Extraordinar al liberalilor, pe fondul tensiunilor legate de direcția formațiunii și de formarea noului Guvern, potrivit Mediafax . Congresul are loc la Romexpo , după desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului Executiv și în contextul disputelor interne. Ilie Bolojan este singurul candidat la șefia PNL, cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar pe agendă figurează și modificări ale Statutului partidului. „Partidul este sub asediu”: miza, controlul deciziei în interior Blaga a susținut că PNL este „sub asediu” și că sunt atacate statutul, autoritatea și dreptul liberalilor de a decide în interiorul formațiunii. El a insistat că reuniunea nu a fost convocată „pentru o persoană” și nici „împotriva altei persoane”, ci pentru apărarea autonomiei decizionale a partidului. „Noi nu am organizat astăzi acest congres pentru o persoană. Nu l-am organizat nici împotriva altei persoane. Nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, Partidul Național Liberal este sub asediu.” Fostul lider liberal a respins ideea unei sciziuni și a descris congresul ca pe „un test” pentru cei care respectă deciziile și principiile PNL. În același discurs, a acuzat „o mână de patru-cinci oameni” că ar folosi partidul „în nume personal” și a avertizat că nerespectarea deciziilor interne transformă formațiunea într-o „adunătură de oameni care umblă după funcții”. „Cele trei D” și sprijinul pentru Bolojan Blaga a cerut disciplină în partid și a invocat principiul „celor trei D”: discuții, decizii și disciplină, susținând că tocmai disciplina ar fi lipsit PNL în ultimii ani. „Discuții, până cădem de acord. Decizii, dar pe urmă disciplină. Asta a lipsit de cinci-șase ani de zile acestui partid.” În același timp, el și-a exprimat sprijinul pentru Ilie Bolojan, despre care a spus că este liderul de care PNL avea nevoie după o perioadă de instabilitate internă. „După mulți ani de zile, în sfârșit, acest partid are un conducător: pe Ilie Bolojan. Și mai știu că, datorită muncii și eforturilor, mai ales din ultimele zile, această echipă va și putea să conducă.” Linia roșie: relația cu PSD și sensul fuziunii PNL–PDL Blaga a legat mesajul de miza politică mai largă a PNL, afirmând că România are nevoie de un partid liberal puternic și amintind fuziunea din 2014 dintre PNL și PDL, prezentată ca un proiect de construire a unei forțe de centru-dreapta „care se opune populismului”. În final, a trasat explicit o limită în raport cu PSD. „Am construit cea mai puternică forță de centru-dreapta din țara asta, care se opune populismului. N-am făcut-o să fim anexă la PSD.” [...]
Congresul PNL a fixat o linie dură anti-PSD și a deschis proceduri de excludere pentru „dizidenți” , decizii care pot schimba rapid aritmetica negocierilor pentru formarea guvernului și disciplina internă a partidului, potrivit Mediafax . Congresul extraordinar al PNL a adoptat două hotărâri cu efect direct asupra poziționării partidului în criza politică: interdicția de a intra la guvernare alături de PSD și solicitarea demisiei din partid pentru cinci lideri, cu termen-limită luni, 22 iunie, ora 12:00. Ruptură formalizată cu PSD: sancțiune pentru orice tentativă de coaliție Prima hotărâre reconfirmă decizia Biroului Politic Național extins „de a nu mai face coaliție cu PSD”. Documentul stabilește explicit că, dacă PSD va fi la putere, PNL va fi în opoziție. Congresul introduce și o sancțiune internă: orice membru PNL care ar vota, susține sau participa la construirea unui guvern cu PSD „va fi plasat în afara liniei politice” și riscă excluderea. Cinci nume somate să demisioneze până luni la prânz A doua hotărâre vizează cinci membri PNL despre care congresul afirmă că au „participat la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”: Lucian Bode Rareș Bogdan Adrian Veștea Hubert Thuma Alina Gorghiu Congresul le solicită demisia din calitatea de membri ai PNL. Dacă nu își depun demisia până pe 22 iunie, ora 12:00, Biroul Permanent este mandatat să declanșeze procedurile de excludere. (Detalii în materialul separat al publicației, „ Congresul le solicită demisia din calitatea de membri ai PNL ”, disponibil aici .) Miza: disciplină internă și poziție de negociere în criza guvernamentală În același context, premierul interimar Ilie Bolojan a atacat PSD de la tribuna congresului, susținând că un parteneriat nu este posibil „cu minciuna” și „cu fuga de răspundere”, și a legat blocajul politic de reforme și de situația bugetară. Separat, Bolojan a prezentat două variante pentru ieșirea din criza guvernamentală: fie PSD să preia un guvern minoritar cu un pact de neagresiune pe șase luni, fie PNL și aliații săi să preia guvernarea. În discurs, el a invocat și teme economice precum nivelul îndatorării și riscul de a pierde „miliardele de euro” din PNRR dacă proiectele rămân neaprobate. Următorul reper imediat este termenul de luni, 22 iunie, ora 12:00, când se va vedea dacă cei cinci vizați demisionează sau dacă PNL trece la excluderi, într-un moment în care partidul își fixează oficial strategia de guvernare fără PSD. [...]
PNL încearcă să limiteze costurile politice ale anchetei DNA care îl vizează pe Ciprian Ciucu , după ce Ilie Bolojan i-a transmis public sprijin la Congresul Extraordinar al partidului, în contextul deciziei primarului general al Capitalei de a nu mai candida pentru o funcție internă, potrivit News . Bolojan a spus că are „deplină încredere” în Ciucu și că îi respectă decizia de a se retrage din competiția internă pentru a nu „expune PNL la atacuri nedrepte”, mulțumindu-i totodată pentru rolul avut în câștigarea Primăriei Capitalei. „Am un scurt cuvânt pentru colegul meu Ciprian Ciucu: am deplină încredere în Ciprian şi sunt alături de el, îi mulţumesc pentru tot ce a făcut, pentru câştigarea Primăriei Capitalei, pentru că a avut un merit determinant, şi îi respect decizia pe care a luat-o.” Decizia lui Ciucu și miza pentru partid Ciprian Ciucu, fost prim-vicepreședinte al PNL, a anunțat că nu candidează pentru o funcție în partid după ce DNA a deschis o anchetă care îl vizează. El a fost prezent la Congres și a luat cuvântul, susținând că cei care l-au împins în prim-planul politicii sunt aceiași care au contribuit la deschiderea dosarului penal pe numele său. „Aceiaşi oameni care îl împing astăzi pe Adrian Veştea să formeze un guvern sunt aceiaşi oameni care au pregătit operaţiunea specială căreia astăzi trebuie să îi fac faţă.” În lipsa altor detalii din sursa citată despre obiectul anchetei DNA, rămâne neclar care sunt acuzațiile sau stadiul procedurii. Cert este că, prin retragerea din cursa internă și mesajul de solidaritate al conducerii, PNL încearcă să reducă presiunea asupra partidului într-un moment de reorganizare și competiție internă. [...]
PNL își schimbă regulile de conducere în plin conflict intern , prin adoptarea la Congres a unui statut care leagă alegerea echipei de cea a președintelui, miză ce îi poate întări controlul lui Ilie Bolojan asupra partidului, potrivit HotNews . La Romexpo, Congresul a trecut pragul statutar de prezență: au fost 1.793 de delegați din aproximativ 2.500 convocați (77,8%), ceea ce a făcut posibil votul pe modificările statutare. Schimbările au fost adoptate „cu o singură abținere și niciun vot împotrivă”, a anunțat de la tribună Theodor Stolojan, după un vot deschis. Ce se schimbă în PNL și de ce contează Miza principală a modificărilor este revenirea la sistemul de moțiune: candidatul ales președinte vine cu o echipă, iar conducerea nu mai este aleasă uninominal, ci „în bloc”, pe liste. În logica prezentată în material, această arhitectură reduce spațiul de negociere internă după congres și poate limita fragmentarea, dar și influența taberelor rivale în conducerea centrală. Congresul are loc pe fondul unei dispute între tabăra Bolojan și gruparea care susține reluarea guvernării alături de PSD, conflict care, potrivit aceleiași surse, se vede inclusiv în redesenarea funcțiilor de vârf: sunt eliminate trei dintre cele patru posturi de prim-vicepreședinte, poziții ocupate până acum de contestatari ai lui Bolojan. Contestarea în instanță și riscul de prelungire a crizei interne Deciziile de convocare a Congresului sunt deja atacate în instanță: un grup de 16 liberali a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a hotărârii prin care a fost convocat Consiliul Național care, la rândul său, a convocat Congresul. Termenul indicat în articol este 3 iulie, ceea ce înseamnă că disputa juridică se poate suprapune peste validarea noii conduceri și peste deciziile politice imediate ale partidului. În paralel, Adrian Veștea – prezentat drept premier desemnat și lider al taberei care îl contestă pe Bolojan – a renunțat să mai candideze, dar și-a rezervat dreptul de a contesta deciziile Congresului, pe care le consideră „nestatutare și nelegale”, conform mesajului citat. Absențe și repoziționări în jurul lui Bolojan Un element cu impact direct asupra echipei este ieșirea din cursă a lui Ciprian Ciucu, descris ca unul dintre cei mai influenți susținători ai lui Bolojan. Decizia vine după ce, pe 18 iunie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru luare de mită; în aceste condiții, Ciucu a anunțat că nu mai candidează, deși statutul PNL nu impune restricții decât în cazul condamnării în primă instanță. În același timp, articolul notează intrarea în partid a unor miniștri independenți: vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul interimar Dragoș Pîslaru s-au înscris în PNL „potrivit unor surse politice”, urmând să fie în filiala PNL București, conform unei informații atribuite Cotidianul. Echipa propusă de Bolojan Candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar lista de conducere propusă include: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga (șefa Comisiei de Buget din Senat) În sală, atmosfera a fost tensionată, iar unul dintre discursurile cele mai aplaudate a fost cel al lui Ciprian Ciucu, care a vorbit despre presiuni asupra PNL și despre „sistem”, potrivit relatării live. [...]
Atacul intern din PNL ridică miza riscului economic în jurul conducerii lui Ilie Bolojan , după ce europarlamentarul Rareș Bogdan a publicat, chiar în ziua Congresului, o postare în care îl acuză pe liderul liberal de decizii care ar fi afectat economia și partidul, potrivit HotNews . În mesaj, Rareș Bogdan își extinde critica dincolo de persoana lui Bolojan și vizează și echipa de vicepreședinți promovată de acesta, menționând-o pe Oana Gheorghiu și pe Dragoș Pâslaru. În același registru, europarlamentarul face trimiteri la simbolul comunității LGBT și la teme precum „woke” și „cancel culture” (concept asociat boicotării publice a unor persoane sau opere considerate ofensatoare), pe care le leagă de o presupusă schimbare de direcție în partid. Acuzații cu componentă economică: consum, firme închise, „zid macroeconomic” Miza principală a atacului este însă economică: Rareș Bogdan susține că, sub guvernarea lui Ilie Bolojan, ar fi existat „5 trimestre de scădere a consumului” și acuză o abordare de „micro-management”. Tot el afirmă un „bilanț” de „peste 100.000 de firme românești închise într-un an”, fără ca în text să fie prezentate surse sau metodologie pentru aceste cifre. În aceeași postare, europarlamentarul avertizează și asupra unui scenariu de tip Grecia, invocând riscul unui „colaps total” care ar echivala, în opinia sa, cu pierderea suveranității, prin presiuni din partea piețelor financiare, a datoriei suverane și a constrângerilor externe. Conflictul de linie: „userism”, REPER și importul de oameni în conducere Rareș Bogdan își construiește critica și pe o linie ideologică, atacând ceea ce numește „userism” și acuzând că persoane asociate cu USR și REPER ar ajunge să influențeze decizia în PNL. În acest context, el contestă aducerea în conducere a unor oameni pe care îi leagă de aceste zone politice și reia acuzații privind comportamentul lor în campaniile electorale și în căderea unui guvern PNL. De ce contează Ieșirea publică, în plin Congres, indică o tensiune internă care nu mai rămâne la nivel de competiție politică, ci este împinsă în zona credibilității economice: consum, investiții, închideri de firme și risc macroeconomic. Într-un partid care revendică tradiția liberală și pro-business, astfel de acuzații — chiar neînsoțite de dovezi în postare — pot deveni un instrument de presiune internă și un semnal de instabilitate pentru agenda economică pe care PNL o revendică. [...]
