Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan acuză PSD că a încercat să subordoneze PNL, într-un context în care liberalii reclamă presiuni politice legate de moțiunea de cenzură și de căderea Guvernului, potrivit news.ro. Miza declarațiilor este una de funcționare a coalițiilor: Bolojan susține că PSD ar fi urmărit nu un parteneriat, ci un raport de tip „partid subordonat”.
Președintele PNL a fost întrebat, miercuri seară, la B1 TV, cât este adevăr și cât este „anecdotă” în informațiile potrivit cărora PSD ar fi încercat să scindeze PNL odată cu introducerea moțiunii de cenzură și cu răsturnarea Guvernului. În răspuns, Bolojan a afirmat că, pe lângă obiectivul de a dărâma Guvernul, PSD ar fi urmărit „blocarea reformelor” și „eliminarea risipei”, dar și un calcul politic prin care PNL să devină „unul dintre partidele subordonate”.
Bolojan a admis că, „în anumite perioade”, o astfel de subordonare „s-a întâmplat”, însă a susținut că PNL „a învățat din aceste greșeli” și că deciziile recente ar arăta că o parte majoritară a partidului a înțeles că „a fi demn este o necesitate” pentru a păstra respectul și încrederea electoratului. În același context, el a invocat și o afirmație a lui Ciprian Ciucu, potrivit căreia PNL „și-a redescoperit sufletul”.
În intervenția sa, liderul PNL i-a criticat pe social-democrați, susținând că „foarte mulți oameni din PSD” ar proveni din „zone unde s-au obișnuit cu mici feude” și ar avea „o mentalitate de feudal”, ceea ce ar face ca PSD să caute „vasali”, nu parteneri.
„Ei n-au nevoie de parteneri. Ei au nevoie de vasali. (...) PNL nu are vocație de vasal.”
Bolojan a mai spus că, într-o „țară pe care ne-o dorim respectuoasă, civilizată”, respectul și încrederea trebuie oferite pentru a fi primite, iar nerespectarea înțelegerilor și a partenerilor ar face imposibilă continuarea unei colaborări în aceleași condiții.
Declarațiile indică o linie de demarcare mai dură a PNL față de PSD, cu efect direct asupra modului în care ar putea funcționa viitoare formule de guvernare sau înțelegeri parlamentare. În lectura lui Bolojan, problema nu este doar una de competiție electorală, ci de raport de forțe în coaliții: parteneriat versus subordonare.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că o coaliție „cu toate partidele” riscă să amplifice votul antisistem la parlamentarele din 2028 , în condițiile în care electoratul nemulțumit rămâne fără alternative în opoziție, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, luni seară, la B1 TV, că în 2024 și 2025 „votul antisistem” a fost puternic deoarece „am adunat toate partidele într-o coaliție” și „a rămas doar un singur partid în opoziție”, ceea ce a concentrat voturile de protest într-o singură direcție. În acest scenariu, a avertizat el, repetarea formulei ar duce „cu siguranță” la un vot și mai puternic în 2028, pe fondul percepției că guvernarea „nu face ceea ce trebuie pentru România”. Ce opțiuni de guvernare vede Bolojan În acest context, Bolojan a susținut că proiecțiile politice trebuie construite pe variante „care pot funcționa” și a indicat „2-3 ipoteze de lucru”, între care: o posibilă colaborare PSD–AUR „la dărâmarea Guvernului”, invocând un vot la o moțiune de cenzură care „a trecut” pe această bază; dacă o coaliție între partidele de centru-dreapta și PSD „nu poate funcționa”, alternativa ar fi guverne minoritare sprijinite de un „acord pentru România” propus de PNL. „Acord pentru România”: guverne succesive, cu proiecte agreate și cu opoziția Bolojan a descris o formulă în care, pentru o perioadă, ar funcționa un guvern de centru-dreapta, cu principalele elemente legislative agreate inclusiv cu zona de opoziție, astfel încât proiecte considerate esențiale – precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – să poată fi adoptate. Ulterior, după „un anumit timp”, ar urma un guvern de centru-stânga, cu aceeași logică de susținere transversală pentru „lucrurile vitale”, inclusiv bugetele, pentru a asigura stabilitate și respectarea angajamentelor internaționale. În același cadru, liderul PNL a respins ipoteza ca PSD să fie primul care preia guvernarea în acest scenariu, invocând neîncrederea generată în rândul foștilor parteneri de guvernare. [...]
Blocajul politic împinge discuția spre anticipate , după ce președintele USR, Dominic Fritz , a spus că „șansele de a avea un nou guvern până la finalul lunii iulie sunt zero”, pe motiv că nu există o majoritate care să se coaguleze în Parlament, potrivit news.ro . Fritz a făcut declarațiile luni seară, la Digi24, unde a argumentat că, dacă „în peste două luni nu s-a degajat această majoritate”, nu există premise ca ea să apară „acum”. În același context, liderul USR a pus blocajul pe seama deciziei PSD de a merge mai departe cu moțiunea de cenzură împreună cu AUR, deși, spune el, USR și PNL își anunțaseră dinainte poziția. Ce variantă vede USR: guverne minoritare, în două etape În lipsa unei majorități, Dominic Fritz a susținut că „nu mai este posibil un guvern majoritar” și a indicat drept singură opțiune realistă un executiv minoritar. El a prezentat și o formulă în două etape, pe care o descrie ca „matură” și „pragmatică”: un guvern minoritar de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR); urmat ulterior de un guvern minoritar PSD. Dacă PSD nu susține: „Alegeri anticipate” Întrebat ce se întâmplă dacă PSD nu acceptă să susțină un guvern minoritar de dreapta, Fritz a indicat alegerile anticipate ca soluție de ieșire din blocaj. „Alegeri anticipate. Nu cred că există alte soluții magice și nu cred că trebuie să existe.” El a mai spus că opoziția față de anticipate se bazează pe argumente „tactice” și „tehnice”, nu „de fond”, și a susținut că un nou vot ar „reseta situația”, în condițiile în care, în opinia sa, există o frustrare publică legată de lipsa de control asupra deciziilor politice. Din informațiile din sursă nu reiese un calendar concret pentru declanșarea anticipatelor sau pașii instituționali care ar urma, ci doar poziția politică exprimată de liderul USR în contextul negocierilor blocate. [...]
Ilie Bolojan spune că, fără un acord între partidele parlamentare pentru învestirea unui nou guvern, România ar putea ajunge la alegeri anticipate în toamna acestui an sau în primăvara lui 2027 , potrivit Agerpres . Mesajul ridică miza crizei politice dincolo de negocierile pentru o majoritate, cu potențiale efecte asupra calendarului legislativ și a deciziilor cu impact bugetar. Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a declarat la B1TV că anticipatele devin o opțiune atunci când „nu e posibilă funcționare într-o formulă cât de cât stabilă a unui guvern” pe baza actualei configurații parlamentare. El a invocat faptul că, în Europa, această soluție a fost folosită în mod repetat, dar a avertizat că exemplul Bulgariei – cu mai multe rânduri de alegeri fără schimbări decisive – nu ar fi „cel mai bun model”, menționând totodată că vecinii „nu au avut situația noastră bugetară” și nu au fost nevoiți să facă „corecții puternice”. Anticipatele, condiționate de blocajul politic și de mecanismele parlamentare Liderul liberalilor a spus că scenariul anticipatelor trebuie luat în calcul dacă „nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea” pentru ieșirea din blocaj. În același timp, a indicat că există discuții și interpretări legate de mecanismele necesare pentru organizarea alegerilor, inclusiv dacă ar fi nevoie de modificări legislative sau dacă ar fi suficient un acord politic. „Dacă nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea pentru a ieși din această situație, pe care nu noi am creat-o, aceasta a fost creată ca urmare a moțiunii depusă de PSD, atunci, în mod evident, nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organizarea unor alegeri.” Întrebat dacă anticipatele ar putea avea loc înainte de finalul acestui an, Bolojan a spus că nu poate avansa un termen ferm, dar a indicat drept repere „toamna acestui an” și „primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. Legătura cu PNRR și riscul de a pierde bani În aceeași intervenție, Bolojan a conectat criza politică de voturile pe proiectele legate de PNRR, sugerând că blocajul poate avea consecințe directe asupra accesării fondurilor. El a avertizat că România nu ar trebui să ajungă să „piardă niște sume importante” din cauza calculelor politice. „Sper să nu ajungem să îi pedepsim, practic, pe toți românii, pierzând niște sume importante, pentru că anumite calcule nu ne ies.” În lipsa unei înțelegeri pentru formarea unui guvern, perspectiva anticipatelor rămâne, în această etapă, un scenariu „de luat în calcul”, fără un calendar asumat, dar cu implicații directe pentru stabilitatea decizională și pentru agenda legislativă asociată PNRR. [...]
PNL ridică miza pe PNRR și respinge o „rocadă” cu PSD , pe fondul negocierilor de la Cotroceni, după ce eurodeputatul Siegfried Mureșan a acuzat PSD că nu oferă garanții pentru continuarea reformelor necesare. Declarațiile sunt relatate de Adevărul . Mureșan susține că PSD „nu și-a luat niciun angajament” că va continua măsurile de reformă începute de Guvernul Bolojan, pe care le leagă direct de atragerea fondurilor rămase din PNRR și de o „creștere economică sustenabilă”. În acest context, el se declară împotriva unei rocade la guvernare cu PSD. Argumentul PNL: lipsă de predictibilitate și risc pentru reforme Eurodeputatul PNL invocă precedentele politice pentru a justifica neîncrederea în PSD și în liderul partidului, Sorin Grindeanu. El afirmă că PNL a respectat în 2023 angajamentul din 2021 și a cedat guvernarea PSD, însă PSD ar fi încălcat în luna mai un alt angajament politic, care prevedea preluarea conducerii guvernării în 2027. În același mesaj, Mureșan acuză PSD că a susținut demiterea premierului PNL „cu voturile AUR”, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în înțelegerea cu PNL, USR și UDMR. Miza imediată: închiderea PNRR până la finalul verii Mureșan afirmă că Guvernul Bolojan, PNL și partenerii din USR și UDMR „au accelerat absorbția fondurilor europene”, „au redus deficitul” și „au deblocat PNRR”, pe care îl descrie drept „problema cea mai urgentă”. În această logică, el susține că un guvern PNL–USR–UDMR ar fi „singura garanție” că PNRR „trebuie închis până la finalul verii” și că România nu va pierde fondurile europene rămase. Negocieri la Cotroceni și blocaje rămase Luni, 13 iulie, liderii PSD, PNL, USR și UDMR – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor – alături de Varujan Pambuccian (Grupul Minorităților Naționale) au fost invitați de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni pentru consultări, potrivit Adevărul . Conform unor surse din PSD citate de publicație, negocierile ar fi înregistrat „un ușor progres” față de săptămâna trecută, dar persistă „blocaje și constrângeri importante”. Totodată, social-democrații ar respinge varianta desemnării lui Alexandru Nazare ca premier, motivând că ar fi „omul PNL și USR” și nu o soluție acceptabilă pentru partid. [...]
Președintele PSD spune că instalarea unui nou Guvern până la 1 septembrie este incertă , pe fondul blocajelor din negocierile dintre partidele care au discutat la Cotroceni , potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu a declarat la Parlament că îi este „foarte greu” să facă o astfel de predicție înainte de începutul sesiunii parlamentare. Negocierile: propuneri acceptate de PSD, respinse de PNL și USR Grindeanu a spus că au existat propuneri venite de la grupul minorităților naționale și de la UDMR, cu care PSD a fost de acord, dar care au fost respinse de PNL și USR. În acest context, liderul PSD a invocat o formulă descrisă de Kelemen Hunor drept „Guvern de armistițiu”, care ar presupune găsirea unui prim-ministru și „punerea în paranteză” a constrângerilor politice. Varianta „tehnocrat cu miniștri politici”, blocată în discuții Întrebat despre posibilitatea unui Guvern condus de un tehnocrat, cu miniștri politici, Grindeanu a confirmat că varianta a fost discutată, dar a susținut că „nu la noi este problema”. El a adăugat că Ilie Bolojan și Dominic Fritz s-ar opune unei astfel de soluții. PSD: „Suntem în opoziție” și nu votăm legea ANI Grindeanu a afirmat că le-a transmis la Cotroceni că PSD „este în opoziție” și a acuzat că Ilie Bolojan „blochează România”. Totodată, liderul PSD a anunțat că partidul nu va vota legea ANI și legea privind competențele ANI, susținând că acestea „ciuntesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate”. În lipsa unui acord între formațiunile implicate, mesajul transmis de liderul PSD indică prelungirea incertitudinii politice cel puțin până la începutul sesiunii parlamentare, termen pe care chiar el îl consideră nesigur pentru instalarea unui nou Executiv. [...]
Decizia Tribunalului București, executorie imediat, schimbă raportul de putere în PNL , după ce instanța a dat câștig de cauză contestatarilor conducerii lui Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Hotărârea pronunțată pe 8 iulie nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că se aplică de îndată. Miza este una de reglementare internă cu efect direct asupra conducerii partidului: instanța a analizat disputa privind modificările de statut și efectele lor juridice, iar consecința imediată este întărirea poziției aripii Veștea–Gorghiu în partid. De ce contează: statutul, între decizie internă și efect juridic În fața instanței, cele două tabere din PNL au susținut că își bazează argumentele pe Statutul partidului. În centrul litigiului a fost întrebarea când produc efecte juridice modificările statutare. Cei 18 contestatari liberali au argumentat că modificările statutare ale unui partid politic nu produc efecte juridice înainte de: încuviințarea lor de către Tribunalul București și publicarea hotărârii definitive în Monitorul Oficial. Ce urmează Hotărârea nu este definitivă, deci poate fi contestată mai departe, însă caracterul executoriu face ca efectele să se vadă imediat în funcționarea și echilibrul de putere din conducerea PNL, în condițiile în care tabăra Veștea–Gorghiu iese întărită din această etapă a disputei. [...]
