Știri
Știri din categoria Politică
Amenințarea USR cu alegeri anticipate ridică miza consultării interne din PSD și pune presiune pe stabilitatea guvernării, după ce ministrul Apărării, Radu Miruță, a acuzat PSD că încearcă să „șantajeze o țară întreagă” prin jocuri politice în jurul sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan, potrivit Adevărul.
Miruță (USR) a transmis că ziua în care PSD își consultă membrii privind rămânerea în coaliția de guvernare este „momentul adevărului” pentru România și a criticat demersurile social-democraților, susținând că partidul condus de Sorin Grindeanu nu poate condiționa stabilitatea guvernării prin decizii politice.
Într-o postare pe Facebook, ministrul a descris intrarea sa în Guvern ca pe o confruntare cu „ani de inerție” rezumați prin „nu se poate”, afirmând că, în câteva luni, Executivul ar fi demonstrat contrariul. El a invocat, între exemple, proiectul unei fabrici de pulberi la Făgăraș, programe de înzestrare a Armatei Române prin SAFE cu producție în România, recuperarea unor active ale statului și trimiterea spre cercetare a celor care „au tratat bunurile publice ca pe proprietăți personale”.
Ministrul a acuzat PSD că nu ar fi venit „cu nicio soluție reală” pentru criza bugetară și că ar încerca să se poziționeze simultan la guvernare și în opoziție, subliniind că „toate deciziile Guvernului Bolojan au fost luate cu acordul PSD în Coaliție”.
„Nu poți fi ziua la guvernare și seara în opoziție la televizor și pe rețelele sociale.”
În același mesaj, Miruță a cerut PSD să „explice dezastrul bugetar lăsat în urmă” și a susținut că „curățenia doare”, dar „stagnarea costă și mai mult”, în contextul unor decizii „dificile” pe care guvernarea le-ar fi luat.
Declarațiile vin în contextul în care PSD organizează la Palatul Parlamentului un eveniment intitulat „Momentul adevărului”, în cadrul căruia membrii partidului sunt consultați cu privire la retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan (detalii în Adevărul și Adevărul).
Miruță a avertizat că o eventuală retragere a miniștrilor PSD ar face mai dificilă implementarea agendei guvernamentale, dar a susținut că USR este pregătit inclusiv pentru alegeri anticipate, dacă „apelurile la rațiune” nu au efect.
„Noi la USR suntem pregătiți să mergem și în alegeri anticipate.”
În final, ministrul a încadrat disputa drept una care depășește persoana premierului, afirmând că miza ar fi „zbaterea PSD de a ține țara noastră captivă intereselor de partid” și acuzând social-democrații de „poker politic cu destine”.
Recomandate
PSD susține că respingerea modificărilor la legea ANI pune în joc 770 de milioane de euro din PNRR , acuzând PNL, USR și AUR că au blocat un „jalon” (țintă de reformă) necesar pentru accesarea banilor europeni, potrivit Adevărul . Miza invocată de PSD este una de finanțare: partidul afirmă că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu sunt adoptate. În același timp, social-democrații leagă blocajul de o dispută politică, susținând că demersul ar fi fost făcut „ca să-l salveze pe Dominic Fritz”. Cum s-a ajuns la blocaj în Senat Senatul a respins joi, în calitate de for decizional, modificările la legea ANI , descrise în articol ca jalon în PNRR. Proiectul a strâns 52 de voturi „pentru” și 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat; PNL a părăsit sala înaintea votului. PSD a prezentat și o defalcare politică a prezenței și votului: 35 de senatori PSD au votat „pentru”; 25 de senatori AUR s-au abținut; 17 senatori PNL și 11 senatori USR au fost prezenți, dar nu au votat. Acuzațiile PSD la adresa lui Ilie Bolojan și legătura cu PNRR Într-o postare pe Facebook, PSD îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că ar fi depus eforturi pentru a bloca adoptarea noii legi ANI, după ce PSD susține că a eliminat „portițele” introduse anterior. Partidul afirmă că, în alte situații legate de PNRR, Bolojan nu ar fi participat la vot, dar în acest caz ar fi intervenit pentru a împiedica adoptarea. În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat direct pe Bolojan că pune în pericol fondurile europene pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și a cerut explicații privind opoziția față de modificare. Zamfir a susținut că România ar pierde 770 de milioane de euro din cauza acestei situații. Contextul legislativ al votului este detaliat de publicație și într-un material separat despre respingerea modificărilor la legea ANI: Adevărul . [...]
Ilie Bolojan confirmă două întâlniri cu George Simion, iar episodul alimentează disputa politică despre posibile negocieri și stabilitatea guvernării , într-un moment în care opoziția și PSD folosesc tema „înțelegerilor” pentru a pune presiune pe formarea unei majorități, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că s-a întâlnit „de două ori” în acest an cu liderul AUR, George Simion, dar a susținut că discuțiile au fost generale, „un schimb de opinii” despre perspective, fără negocieri politice. Bolojan a explicat că a urmărit să păstreze „o relație civilizată” cu lideri care reprezintă voturi și categorii de cetățeni și a adăugat că nu crede că a discutat cu Simion înainte de votul pentru învestirea guvernului Veștea. Întrebat de Cotidianul despre afirmațiile lui Bolojan, George Simion a evitat să confirme sau să infirme explicit conținutul discuțiilor și a mutat accentul pe criza politică, spunând că nu este treaba lui „dacă unii sunt corecți și recunosc și alții nu”. Liderul AUR a susținut că „fosta coaliție” este incapabilă să formeze guvern și a indicat drept soluție alegeri și „un guvern stabil pentru patru ani”. Disputa se mută în zona acuzațiilor de „negocieri netransparente” În aceeași zi, președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe Bolojan că ar fi negociat în secret cu AUR, deși anterior avertiza asupra pericolului reprezentat de formațiunea condusă de Simion. În mesajul său, Grindeanu susține că Bolojan ar fi recunoscut „înțelegeri netransparente” și îl descrie ca pe un politician dispus să renunțe la principii pentru a rămâne la putere. Grindeanu afirmă, totodată, că face o distincție între alegătorii AUR și conducerea partidului. De ce contează Confirmarea întâlnirilor, chiar prezentate ca discuții „generale”, devine muniție în confruntarea politică privind legitimitatea și transparența construirii unei majorități. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor, tema rămâne una de percepție publică și de presiune politică, cu potențial de a influența negocierile pentru formarea unui guvern și calendarul deciziilor ulterioare. [...]
Diana Buzoianu cere acceptarea anticipatelor pe fondul blocajului de majoritate și avertizează că prelungirea crizei politice poate alimenta partidele extremiste, potrivit Adevărul . Ministrul Mediului îl acuză pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , că este responsabil pentru actuala criză politică, susținând că acesta „a distrus țara asta și acum habar nu are de unde își face rost de o majoritate”. În opinia sa, România ar trebui să accepte organizarea de alegeri anticipate, în condițiile în care nu mai există o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv. De ce nu pleacă Guvernul: argumentul constituțional invocat de ministru Buzoianu respinge criticile potrivit cărora Guvernul ar fi trebuit să își încheie mandatul după adoptarea moțiunii de cenzură și invocă prevederile Constituției privind funcționarea unui cabinet demis ca interimar până la învestirea unui nou guvern. „De ce nu plecăm? Răspunsul este foarte simplu, pentru că noi citim Constituţia. (...) Constituţia astăzi spune foarte clar: dacă un guvern a fost demis, rămâne guvern interimar până când se propune un guvern care obţine majoritatea în Parlament.” Declarațiile au fost făcute la B1 TV , conform relatării. Presiune pe PSD: „formați majoritatea sau acceptați anticipate” Ministrul afirmă că PSD ar fi ignorat avertismentele privind lipsa unei majorități parlamentare înainte de depunerea moțiunii de cenzură și susține că planul de majoritate al lui Grindeanu s-ar fi bazat pe o susținere care „nu exista”. În același mesaj, Buzoianu îi cere liderului PSD să își concentreze eforturile pe formarea unei majorități, nu pe criticarea Guvernului interimar, iar dacă nu poate coagula sprijin în Parlament, să accepte ideea alegerilor anticipate. Miza politică invocată: risc de creștere a extremismului Buzoianu avertizează că o instabilitate prelungită poate avea „consecințe grave” asupra scenei politice și poate favoriza mișcările extremiste, susținând că o „resetare” ar presupune „întoarcerea la oameni” și că electoratul ar sancționa comportamentul clasei politice dacă ar avea loc alegeri în prezent. [...]
PSD își revendică mandatul de premier, iar Sorin Grindeanu spune că partidul poate construi o majoritate parlamentară chiar și fără PNL și USR , într-un moment în care prelungirea negocierilor politice menține România fără „un guvern cu puteri depline”, potrivit HotNews . Liderul PSD a declarat luni seară, într-un interviu la Antena 3 CNN , că este „foarte optimist” că „spre final de august, după 15 august” România va avea un guvern cu puteri depline. În același context, a anunțat că PSD solicită să primească mandatul de prim-ministru, argumentând că este „partidul cel mai mare din Parlament”. Miza: ieșirea din blocaj și presiunea pentru formarea rapidă a guvernului Grindeanu a legat explicit urgența formării guvernului de riscul prelungirii crizei politice, afirmând că „soluția este să avem cât mai rapid un guvern”. În declarațiile sale, liderul PSD a susținut că actuala situație afectează capacitatea statului de a livra rezultate concrete, invocând inclusiv teme precum prețul motorinei și nivelul facturilor. Ce spune PSD despre majoritate și parteneri Întrebat cu cine va forma PSD o majoritate, Grindeanu a spus că social-democrații vor reuși să construiască această majoritate „chiar și fără acești oameni”, referindu-se la PNL și USR, conform News.ro, citat de HotNews. În același timp, a nuanțat poziția partidului față de PNL, afirmând că PSD „nu a pus garduri” și că nu a existat un congres care să decidă că nu va mai guverna niciodată cu liberalii. Scenariul anticipatelor, păstrat pe masă Grindeanu a mai spus că PSD nu are o problemă să se îndrepte spre varianta alegerilor anticipate dacă nu se găsește „vreo soluție politică” la blocajul actual. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre pașii procedurali sau despre o formulă concretă de majoritate, dincolo de declarațiile liderului PSD. [...]
Conflictul PSD–PNL se mută în instanță, cu risc de întârzieri pentru proiecte și fonduri europene , după ce PSD a anunțat că depune plângere penală și contestă în justiție hotărâri adoptate de guvernul interimar condus de Ilie Bolojan , iar PNL acuză social-democrații că „sabotează practic” efortul României de a atrage bani europeni, potrivit HotNews . PNL susține că demersul PSD transformă „interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și afirmă că Executivul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”. Liberalii leagă miza de angajamentele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de evitarea pierderii fondurilor europene. „Toate actele adoptate au avut un singur obiectiv: protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene”, a afirmat PNL, într-un comunicat de presă. Miza invocată de PNL: investiții, infrastructură, obligații europene În replica sa, PNL afirmă că PSD „alege să blocheze în instanță” măsuri care ar viza protejarea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii și respectarea obligațiilor europene ale României. În același timp, liberalii acuză PSD de „rea-credință” și spun că țara are nevoie „de responsabilitate, nu de blocaje”. „Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene”, susține PNL. Ce face PSD: plângere penală și acțiuni la Curtea de Apel București PSD a anunțat luni că sesizează Curtea de Apel București și Parchetul General împotriva guvernului condus de premierul interimar Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a adoptat hotărâri și politici publice „neconstituționale”, în condițiile unui mandat limitat. Social-democrații spun că au contestat hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 23 iulie 2026 și „alte opt” adoptate „în același spirit”, invocând „depășirea limitelor legale”, „ignorarea avizelor negative” și exercitarea unor atribuții ministeriale „expirate”. PSD a precizat că marți, 28 iulie, va cere la Curtea de Apel București suspendarea executării hotărârilor publicate și că sesizează Parchetul General pentru analiza „consecințelor penale” ale adoptării și punerii în executare a unor acte pe care le consideră „constituțional interzise”. Ce urmează, pe scurt Pe termen imediat, disputa intră pe un traseu juridic dublu — contencios administrativ (la Curtea de Apel București) și sesizare penală (la Parchetul General). Din perspectiva efectelor practice, PNL avertizează asupra riscului de întârziere a unor proiecte și a absorbției fondurilor europene, în timp ce PSD își justifică acțiunea prin limitele constituționale ale unui guvern interimar și prin contestarea hotărârilor adoptate. [...]
PSD condiționează votul pe pachetul PNRR , iar asta poate întârzia deblocarea finanțărilor , într-o sesiune extraordinară a Parlamentului cu miză de circa 4 miliarde de euro, potrivit Economedia . Sorin Grindeanu spune că social-democrații vor susține doar o parte dintre proiectele necesare pentru jaloanele din PNRR și pune o condiție explicită pentru legea salarizării: acceptarea amendamentelor sindicatelor. Într-un mesaj publicat înaintea sesiunii, Grindeanu afirmă că PSD va vota „după un singur criteriu: dacă servește sau nu interesului României și al românilor” și că partidul nu va susține proiecte care „slăbesc instituțiile statului” sau transferă costuri către populație. „Legea Salarizării va fi votată de PSD doar dacă vor fi acceptate amendamentele formulate de organizațiile sindicale. Reforma nu poate fi făcută împotriva celor care muncesc.” Legea salarizării, nodul politic cu impact direct în PNRR Legea salarizării unitare este prezentată drept principalul punct de divergență, fiind unul dintre jaloanele-cheie din PNRR. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că este puțin probabil ca proiectul să fie dezbătut în sesiunea extraordinară din iulie și că ar urma să ajungă în Parlament în prima săptămână din august, după continuarea negocierilor cu sindicatele și Comisia Europeană. Bolojan a susținut că proiectul introduce mai multă echitate între salariile din sectorul public și că, în forma actuală, nu presupune reduceri de venituri. Potrivit acestuia, aproximativ două treimi dintre bugetari ar urma să beneficieze de creșteri salariale, iar o treime ar urma să își păstreze salariile până la eliminarea decalajelor. Premierul a avertizat însă că neadoptarea legii ar costa România aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR și că nu ar genera economii bugetare, deoarece salariile ar urma oricum să fie indexate de la 1 ianuarie 2027 cu rata inflației. Ce proiecte spune PSD că susține și ce mai cere pe agendă Grindeanu a indicat că PSD susține modificarea Codului Administrativ, legea privind recompensarea performanței angajaților din ANAF și Autoritatea Vamală, proiectul privind decarbonizarea și Codul Urbanismului, însă cu amendamente legate de transferul competenței pentru emiterea autorizațiilor de construire către Primăria Capitalei începând cu mandatul următor. Pentru Legea integrității, PSD afirmă că va vota doar varianta agreată cu Agenția Națională de Integritate și în acord cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. În plus, PSD cere introducerea și adoptarea unor proiecte inițiate de partid, inclusiv: prelungirea aplicării TVA de 9% pentru locuințe până la 1 octombrie; măsuri pentru temperarea prețurilor la carburanți; deblocarea posturilor din sistemul de sănătate; acordarea primelor didactice de 1.500 de lei. TVA de 9% la locuințe, legată de blocajul ANCPI Solicitarea privind prelungirea TVA reduse este pusă în contextul blocajului provocat de atacul cibernetic asupra sistemelor ANCPI, care a împiedicat finalizarea unor tranzacții imobiliare. Bolojan s-a declarat favorabil unei soluții legislative care să prelungească perioada în care cumpărătorii pot beneficia de cota redusă, argumentând că persoanele afectate nu trebuie să suporte consecințele unei situații independente de voința lor. El a indicat că Parlamentul ar putea decide o prelungire cel puțin egală cu perioada în care baza de date a ANCPI a fost indisponibilă. Anterior, Comisia economică a Senatului a dat aviz favorabil proiectului PSD care prelungește până la 1 octombrie termenul pentru aplicarea TVA de 9% la locuințe, ca măsură de compensare pentru întârzierile generate de blocarea activității ANCPI. De ce contează: riscul de întârziere pe jaloane și bani Sesiunea extraordinară a Parlamentului vizează adoptarea proiectelor asumate prin PNRR, de care depinde deblocarea unor finanțări de ordinul a 4 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, spitale și administrație. Potrivit lui Bolojan, majoritatea proiectelor pot fi adoptate în această sesiune, însă legea salarizării rămâne cel mai dificil dosar, atât din cauza negocierilor cu sindicatele, cât și a necesității încadrării în limitele fiscale convenite cu Comisia Europeană. [...]
