Știri
Știri din categoria Politică

Votul PSD pentru Guvernul Niculescu este condiționat de negocieri și de componența cabinetului, iar partidul își decide poziția în Biroul Permanent Național reunit marți de la ora 14:00, potrivit HotNews.
Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, a spus înaintea ședinței că liderii PSD sunt „dezamăgiți” de desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan, deoarece partidul se aștepta ca nominalizarea de premier să fie Sorin Grindeanu, președintele PSD. Șoldan a indicat că o decizie privind votul în Parlament va veni abia după o discuție cu premierul desemnat, Luca Niculescu, pe tema măsurilor și a componenței viitorului cabinet.
În același timp, Șoldan a reamintit că PSD are o decizie internă potrivit căreia nu va vota un guvern din care partidul nu face parte, dar a lăsat deschisă evoluția din zilele următoare, în funcție de negocieri.
Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a transmis că social-democrații nu vor acorda un „cec în alb” Guvernului propus de Luca Niculescu și că vor evalua propunerile acestuia în discuțiile cu partidul.
Zamfir a mai afirmat că PSD este dezamăgit de faptul că Nicușor Dan ar fi făcut „a cincea nominalizare” de premier „din zona de dreapta”, menționându-l și pe Ilie Bolojan.
În ședința BPN, Sorin Grindeanu urmează să le ceară liderilor PSD un mandat pentru negocierile cu premierul desemnat. Surse din partid citate de HotNews spun că Grindeanu va solicita un mandat larg de negociere, similar celui cerut anterior pentru Guvernul Veștea.
Potrivit acelorași surse, PSD ar vota greu un executiv tehnocrat, iar susținerea social-democraților ar urma să fie condiționată în negocieri.
Contextul imediat este anunțul de luni seară al președintelui Nicușor Dan privind desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, după care Sorin Grindeanu a acuzat că nominalizarea „continuă să sfideze matematica parlamentară”.
Recomandate

Marian Neacșu își consolidează rolul de „pol administrativ” în PSD , iar asta poate înclina deciziile privind resursele și prioritățile guvernării fără o schimbare formală de lider, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Rectorul Universității din București, Marian Preda, susține că vicepremierul are deja o influență considerabilă în Guvern și în partid, dar este puțin probabil să încerce, cel puțin pe termen scurt, să-i dispute lui Sorin Grindeanu conducerea PSD. În intervenția la Digi24, Preda a argumentat că Neacșu ar prefera să rămână în zona administrativă, unde poate exercita putere „fără costurile politice” ale unei funcții de președinte de partid, care ar aduce expunere publică și atacuri directe. În schimb, influența sa asupra „jocurilor de putere” din PSD ar putea crește. „Tind să zic nu. Poate să aibă o mare influență, dar, sincer, îl văd mai degrabă continuând în zona aceasta de lider pe administrație și mai puțin interesat de o putere formală politică.” De ce contează: controlul administrativ poate cântări mai mult decât funcțiile politice Miza, în lectura rectorului, nu este o competiție deschisă pentru șefia PSD, ci faptul că deciziile cu impact asupra resurselor și aparatului guvernamental pot fi influențate decisiv din interiorul executivului. Preda a descris un echilibru în care există președinte de partid, premier și președinte al României, dar „deciziile pe multe resurse” ar fi luate de Neacșu. „Gândiți-vă la asta: avem un președinte al României, avem un președinte de partid, Sorin Grindeanu, avem un premier, Luca Niculescu, și deciziile pe multe resurse le ia Marian Neacșu.” Argumentele invocate: influență veche, eficiență și putere „în culise” Marian Preda susține că influența lui Marian Neacșu nu este una recentă, ci rezultatul mai multor guvernări în care a fost parte din cercul restrâns al liderilor PSD cu rol executiv. În opinia sa, Neacșu și-a construit autoritatea gradual, inclusiv prin experiență administrativă și capacitatea de a „rezolva probleme” într-un sistem birocratic complicat. „În primul rând, este un om eficient. Orice s-ar spune, faptul că în administrația noastră complicată, complexă, oamenii s-au obișnuit să îi caute pe cei care le rezolvă cumva problema [...] l-a avantajat mult pe Marian Neacșu.” Preda a mai afirmat că Neacșu „își întărește puterea în partid, în culise, în spatele ușilor închise”, fără să urmărească funcția supremă în partid, inclusiv în perioadele anterioare când a fost marginalizat politic. Ce urmează, potrivit analizei Pe termen scurt, scenariul unei preluări a conducerii PSD de către Marian Neacșu este considerat improbabil de către rectorul Universității din București. În schimb, direcția anticipată este creșterea influenței sale asupra deciziilor interne și a mecanismelor de putere din partid, pe fondul poziției sale guvernamentale. [...]

Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să meargă cu Nicușor Dan la prezidențiale , semnalând că partidul își lasă deschisă opțiunea de candidat pe termen lung, potrivit Digi24 . Mesajul are miză politică directă: în lipsa unei decizii, PSD evită să-și blocheze din timp strategia pentru următorul ciclu electoral. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24 , în contextul unei întrebări despre posibilele nume vehiculate pentru viitoarele alegeri prezidențiale, inclusiv Ilie Bolojan (dreapta), George Simion (AUR) și Nicușor Dan, în ipoteza unei candidaturi susținute de PSD. Grindeanu a argumentat că până la scrutin mai sunt „trei ani și jumătate”, interval în care „se pot întâmpla multe”, sugerând că e prematură fixarea unor candidaturi și că actorii politici își calibrează deja acțiunile în funcție de o eventuală cursă prezidențială. În același context, liderul PSD a invocat și o idee atribuită lui Winston Churchill, potrivit căreia în politică „două săptămâni sunt multe”, pentru a sublinia volatilitatea scenei politice. Ce înseamnă, practic, poziționarea PSD Prin faptul că nu respinge scenariul, PSD își păstrează flexibilitatea de a negocia și de a-și ajusta opțiunile de candidatură pe măsură ce se schimbă raporturile de forțe și profilurile candidaților. În același timp, declarația indică faptul că discuțiile despre candidatul la prezidențiale sunt deja parte din calculul politic, chiar dacă decizia formală nu este pe agendă imediată. În materialul Digi24 nu sunt prezentate detalii despre o decizie internă a PSD sau despre negocieri concrete privind o eventuală candidatură a lui Nicușor Dan; poziția lui Grindeanu rămâne, deocamdată, la nivelul unei posibilități pe care nu o exclude. [...]

Noua împărțire a prefecților consolidează controlul politic asupra administrației locale , prin numiri care mută rapid influența dinspre PNL și USR către apropiați ai președintelui Nicușor Dan și către PSD, potrivit Digi24 . Schimbările au venit odată cu instalarea noului Executiv și vizează prefecturile din țară, unde erau în funcție reprezentanți ai PNL sau USR. În logica administrativă, prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și are rol în verificarea legalității actelor autorităților locale, ceea ce face ca rotația politică la acest nivel să aibă efect direct asupra relației dintre centru și județe. București: numire cu legături directe cu președintele Un exemplu indicat de publicație este Bucureștiul, unde Guvernul a numit vineri, 20 noiembrie, un nou prefect: Marius Gheorghe. Digi24 notează că acesta este colaborator al președintelui și donator în campaniile electorale. Conform aceleiași surse, Marius Gheorghe lucrează în publicitate și media și s-a numărat printre donatorii lui Nicușor Dan pentru campania electorală din 2020, când acesta a câștigat mandatul de primar general. Digi24 mai arată că a fost alături de Nicușor Dan și în campania pentru Primărie din 2024, fiind prezent în spatele acestuia la anunțarea rezultatelor. PMP și PSD își extind prezența în prefecturi și subprefecturi Dincolo de Capitală, numirile au adus în funcții mai mulți membri ai PMP, partidul lui Eugen Tomac, consilier prezidențial, menționează Digi24. Printre exemplele enumerate: Gheorghe Ialomițianu, vicepreședinte PMP și lider al filialei Brașov, numit subprefect al județului Brașov; Adrian-Mihăiță Todoran, vicepreședinte PMP și lider al filialei Maramureș, numit subprefect al județului Maramureș; Cătălina Bozianu, președinta PMP, numită prefect al județului Prahova. În paralel, mai multe funcții de prefect au revenit unor foști parlamentari sau lideri locali ai PSD, potrivit listei prezentate de Digi24, între care: Alexandru Cordoș, fost senator PSD, desemnat prefect de Cluj; Decebal Făgădău, fost primar al Constanței, numit prefect; Valentin Ivancea, fost președinte al Consiliului Județean, numit prefect la Bacău; Eduard Popica, fost deputat PSD, numit prefect la Vaslui; Dan-Constantin Șlincu, fost parlamentar PSD, numit prefect la Botoșani. De ce contează: efecte operaționale în teritoriu Miza acestor schimbări nu este doar una de personal, ci de funcționare a administrației: prefecturile sunt veriga prin care Guvernul își exercită autoritatea în județe, iar schimbarea rapidă a titularilor poate reconfigura modul în care sunt gestionate relațiile cu primăriile și consiliile județene, inclusiv în chestiuni de legalitate administrativă și coordonare instituțională. Digi24 leagă noua configurație de instalarea noului Executiv și de înlocuirea reprezentanților care erau în funcție din partea PNL sau USR; articolul nu oferă, însă, o listă completă a tuturor județelor sau un calendar al următoarelor numiri. [...]

Extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu introduce un filtru suplimentar pe cheltuieli în plină construcție a bugetului , iar președintele Nicușor Dan leagă decizia de realitatea politică a majorității parlamentare dominate de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Berlin , șeful statului a spus că premierul Luca Niculescu „trebuie să fie flexibil” în relația cu majoritatea „de care depinde”, argumentând că PSD „are mai mult de jumătate din voturile care țin acest Guvern”. În acest context, Nicușor Dan a apreciat că este „normal” ca prim-ministrul să delege atribuții vicepremierului Marian Neacșu și a descris delegarea ca o practică uzuală în guverne. Decizia semnată miercuri, 18 noiembrie, de premierul Luca Niculescu îi dă lui Marian Neacșu atribuții care vizează direct controlul asupra inițiativelor cu impact financiar, într-un moment în care Executivul lucrează la buget. Concret, vicepremierul primește: atribuții de avizare a proiectelor ministerelor cu impact bugetar; coordonarea activității unor portofolii din Guvern; coordonarea instituțiilor publice și a structurilor din aparatul de lucru al Guvernului; obligația de a asigura informarea permanentă a prim-ministrului privind aplicarea prevederilor stabilite prin decizie. De ce contează: control mai strâns pe proiectele cu impact bugetar Premierul a motivat desemnarea lui Neacșu prin nevoia de prudență la aprobarea cheltuielilor, arătând că atribuțiile noi „adaugă un filtru suplimentar”, deoarece Guvernul se află „în perioada construirii bugetului”. Tot el a precizat că Neacșu se va ocupa și de coordonarea funcțională a unor ministere, „din zona social-democrată”, într-un aranjament pe care l-a descris ca similar cu practici din guvernele anterioare. Poziționarea politică: flexibilitate față de PSD, dar premierul rămâne decidentul final Nicușor Dan a insistat că, în arhitecturi constituționale similare României, premierul rămâne „evident puternic” și poate decide chiar și împotriva miniștrilor într-o ședință de guvern. În același timp, a avertizat că răspunsul public la o astfel de delegare trebuie să fie „echilibrat”, tocmai pentru că dependența de o majoritate parlamentară impune negociere și adaptare. Întrebat despre vicepremierul PSD, președintele l-a caracterizat pe Marian Neacșu drept „un profesionist” care „cunoaște în detaliu administrația românească, mecanisme, procese administrative”, pe baza interacțiunilor avute înainte de a deveni președinte. [...]

Extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu asupra avizării deciziilor tuturor ministerelor ridică semne de întrebare despre controlul politic și filtrul aplicat cheltuielilor publice , potrivit News . Deputatul USR Radu Miruță susține că această schimbare confirmă faptul că guvernul este „controlat exclusiv de PSD” și pune sub presiune inclusiv autonomia ministrului de Finanțe în zona aprobării unor cheltuieli. Miruță a declarat, joi, la Prima News , că printr-o decizie „publicată ieri” premierul i-a dat vicepremierului Neacșu puterea de a aviza „deciziile și hotărârile tuturor ministerelor”. În opinia sa, această extindere a atribuțiilor ar reduce spațiul de manevră al miniștrilor, inclusiv al celor pe care îi descrie drept „tehnocrați” și „de bună-credință”. Ce se schimbă, în termeni practici Din declarațiile citate reiese că vicepremierul Marian Neacșu ar urma să aibă un rol de avizare transversală, care acoperă toate ministerele. Miruță indică explicit și zona Finanțelor, sugerând că avizul vicepremierului poate influența deciziile legate de cheltuieli. „Imaginați-vă ce mai poate face ministrul de Finanțe dacă domnul vicepremier Neacșu dă aviz și pe Ministerul de Finanțe în ceea ce privește unele cheltuieli”, a afirmat Radu Miruță. Deputatul a făcut și o paralelă cu perioada în care a fost vicepremier, susținând că, în mandatul său, nu a existat „un singur document” pe care să fi dat aviz negativ și care să ajungă totuși pe agenda ședinței de guvern. Argumentul premierului: control mai strict al cheltuielilor Premierul Luca Niculescu a justificat decizia prin nevoia de prudență bugetară și prin evaluarea sa asupra vicepremierului. „Avem nevoie să fim foarte atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm”, a afirmat premierul. În același context, Niculescu l-a descris pe Marian Neacșu drept „unul dintre cei mai competenți, meticuloși și bine pregătiți oameni din administrația română”. De ce contează Mutarea descrisă în declarațiile politice are o miză directă pentru funcționarea aparatului guvernamental: dacă avizarea vicepremierului devine un filtru obligatoriu pentru deciziile ministerelor, inclusiv pe zona de cheltuieli, atunci centrul de greutate al controlului administrativ se poate deplasa de la miniștri către vicepremier și, implicit, către premier. În lipsa altor detalii în material despre actul normativ sau procedura exactă, rămâne neclar cum se aplică avizarea și ce tipuri de documente intră sub această regulă. [...]

PSD ia în calcul reducerea taxării muncii, dar o leagă de ținta de deficit pe 2027 , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile lui Sorin Grindeanu despre discuțiile interne privind salariul minim și impozitarea veniturilor mici, în contextul pregătirii bugetului de anul viitor. Liderul PSD a spus că detaliile despre salariul minim și impozitare vor fi prezentate odată cu discuțiile pe buget, după consultări cu Ministerul Finanțelor. În același timp, Grindeanu a confirmat că reducerea taxării pe muncă este una dintre soluțiile analizate de partid. „Evident, una dintre soluții este reducerea taxării pe muncă. Evident că luăm în calcul și așa ceva, ca linie directoare.” Ce variantă fiscală este discutată în PSD Conform informațiilor obținute anterior de Digi24 din surse politice, social-democrații analizează o formulă care ar include: eliminarea impozitului pe venit pentru salariul minim; aplicarea unor cote diferențiate pentru veniturile brute de până la 6.000 de lei, cu o creștere graduală a impozitului până la nivelul actual de 10%. Propunerea nu este, deocamdată, adoptată, iar Grindeanu a evitat să avanseze un calendar sau parametri finali înainte de negocierile pe buget. Legătura cu impozitul progresiv și argumentul consumului Întrebat dacă reducerea impozitării salariilor mici ar putea fi un prim pas spre impozitul progresiv (susținut de PSD de mai mult timp), Grindeanu a spus că nu ar face automat această legătură și a invocat practicile din Uniunea Europeană. Totodată, el a argumentat că o reducere a taxării veniturilor mici ar putea susține consumul, în condițiile în care România ar fi traversat, potrivit afirmațiilor sale, aproximativ 12 luni de scădere accentuată a consumului și o evoluție nefavorabilă a indicatorilor macroeconomici. Condiția-cheie: deficitul bugetar și datele așteptate de la Finanțe Pe tema impactului bugetar al unei eventuale reduceri de taxe, Grindeanu a insistat că discuția trebuie purtată în negocierile pentru buget și că ținta de deficit pentru 2027 este „nenegociabilă”. El a mai anunțat că așteaptă, la jumătatea săptămânii viitoare, un raport al ministrului Finanțelor privind situația bugetară la finalul lunii octombrie, înaintea rectificării bugetare programate pentru sfârșitul lunii noiembrie. În același context, Grindeanu și-a exprimat îngrijorarea legată de PNRR , afirmând că, dintr-o sumă de 6,4 miliarde de euro, „cam cu jumătate” ar putea fi în pericol, potrivit discuțiilor pe care spune că le-a avut cu ministrul Fondurilor Europene. [...]