Știri
Știri din categoria Politică
Planul Comisiei Europene de a angaja încă 2.500 de funcționari riscă să cadă, după ce Austria și Germania au cerut public oprirea extinderii aparatului administrativ, pe fondul negocierilor tensionate privind bugetul UE 2028–2034, potrivit Bild.
Disputa are loc în contextul unui buget multianual descris de publicație ca fiind „umflat” la 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, iar criticile vizează în special costurile pe termen lung ale pensiilor pentru personalul UE. În prezent, Comisia condusă de Ursula von der Leyen ar avea deja aproximativ 32.000 de funcționari și angajați, conform aceleiași surse.
Ministrul austriac pentru afaceri europene, Claudia Bauer (ÖVP), a declarat, în prezența omologului său german Gunther Krichbaum (CDU), că majorarea personalului ar genera până în 2073 costuri cu pensiile de „cel puțin un miliard de euro”. Krichbaum a argumentat că, „în vremuri cu vistierii goale”, toți trebuie să „strângă cureaua”.
În paralel, diplomați germani citați de Bild critică inițiativa, în condițiile în care administrația federală germană ar urma să reducă până în 2029 cel puțin 8% din posturi. În această logică, o creștere a personalului la nivelul Bruxelles-ului ar fi greu de justificat în fața contribuabililor din statele net plătitoare.
Bild notează că pensiile funcționarilor UE sunt considerate „deosebit de avantajoase”, fiind descrise ca reprezentând 70% din ultimul salariu de bază. Publicația citează date atribuite Federației Europene a Contribuabililor, potrivit cărora acestea pot ajunge până la 9.000 de euro pe lună (aprox. 45.000 lei). Șeful organizației, Michael Jäger, este citat cu o critică la adresa percepției publice:
„Pentru populația obișnuită, asta arată ca un magazin de autoservire.”
Comisia Europeană își justifică nevoia de personal prin apariția unor domenii noi care ar necesita specialiști, precum inteligența artificială și securitatea cibernetică. Bild punctează însă contradicția cu promisiunea recentă a Ursulei von der Leyen de a reduce birocrația.
Cancelarul german Friedrich Merz (CDU) a ridicat miza în disputa bugetară, catalogând drept „mult prea mare” propunerea de compromis venită din Cipru, care ar include doar reduceri minime, de 2%, față de planul Comisiei.
„Cifrele trebuie să scadă.”
Suedia, un alt stat net plătitor, ar fi avansat ideea unei reduceri de 20%, în timp ce Merz nu a indicat o țintă numerică, potrivit relatării.
În același timp, Germania ar respinge ideea unor noi datorii comune la nivelul UE, mai ales că, potrivit Bild, nici măcar nu a început rambursarea datoriilor asociate fondului de redresare post-pandemie (720 de miliarde de euro, aprox. 3.600 de miliarde lei). Ca posibilă ieșire din blocaj, publicația menționează discuții despre noi surse de venit prin taxe la nivel european, inclusiv o participare la accizele pe tutun sau pe produse petroliere; în Parlamentul European ar fi vehiculată o sumă de până la 60 de miliarde de euro pe an (aprox. 300 de miliarde lei), cu intenția ca firmele să fie „scutite”.
Potrivit Bild, dezbaterea de la summit s-a transformat într-un schimb previzibil de replici între statele net plătitoare și cele beneficiare, fără „surprize” sau un deznodământ major. Rămâne neclar dacă se poate ajunge la un compromis până la finalul anului, obiectiv susținut de Merz, deoarece mai multe țări ar fi transmis că nu acceptă presiune de timp și vor aproba doar când „cifrele” devin acceptabile. Următoarea propunere este așteptată după pauza de vară, din partea președinției irlandeze a Consiliului UE.
Recomandate
După șase săptămâni fără guvern cu puteri depline, Nicușor Dan spune că prioritatea este evitarea unei căderi economice bruște , iar desemnarea unei variante „cu cele mai mari șanse” de a trece în Parlament ar trebui să scoată România din blocaj, inclusiv pentru închiderea PNRR, potrivit news.ro . Președintele a declarat, vineri, la Bruxelles , că nu face „jocuri de partid” și că mandatul său, în contextul crizei politice, are două componente „esențiale”: menținerea direcției pro-occidentale și evitarea unei „căderi economice bruște”. „Mandatul meu are mai multe componente, cele două, esenţiale, legate de situaţia în care ne găsim sunt menţinerea direcţiei pro-occidentale şi evitarea unei căderi economice bruşte.” De ce contează: blocajul politic apasă pe agenda economică și pe PNRR Nicușor Dan a spus că au trecut șase săptămâni de la căderea guvernului, „deși nu trebuia să cadă”, iar în acest interval niciun partid nu ar fi venit la președinte cu o variantă de majoritate conturată. În acest context, susține că a ales opțiunea pe care a considerat-o cea mai probabilă să strângă o majoritate parlamentară, pentru ca executivul să aibă atribuții depline și să fie „închis PNRR și toate celelalte”. „Surprize” la tentativa cu Tomac și argumentul pentru varianta Veștea Șeful statului a mai afirmat că a existat „o încercare” cu Eugen Tomac, despre care spune că, din dialogul repetat cu partidele, a fost convins că va trece, însă „a avut niște surprize”. Ulterior, a indicat că a mers pe varianta cu cele mai mari șanse de a fi votată în Parlament, în condițiile în care „nici unul dintre partidele din România nu a venit cu o variantă de majoritate”. Despre premierul desemnat, Adrian Veștea , Nicușor Dan a spus că are „foarte multe calități” care îl recomandă, inclusiv experiență cu bugete și fonduri europene și capacitatea de a naviga mediul politic „fără a crea crize”. Pentru mai mult context despre această evaluare, news.ro a publicat și materialul: „Nicușor Dan: Veștea are foarte multe calități…” . [...]
USR îl menține pe Dominic Fritz la conducerea partidului, în pofida deciziei ÎCCJ , o mișcare cu miză de reglementare și de funcționare internă, în condițiile în care hotărârea instanței îl vizează pentru „conflict de interese administrativ”. Potrivit Mediafax , Biroul Național al USR a decis vineri, prin vot unanim, ca Fritz să rămână președintele partidului. Decizia vine la o zi după hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) , pe care USR o consideră „profund nedreaptă și disproporționată”, susținând că este vorba despre „o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese”, fără „folos personal”, „prejudiciu” sau „faptă de corupție”. Ce contestă USR și ce cale juridică anunță Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR, a declarat că Fritz va continua demersurile legale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), argumentând că situația ar trebui analizată și prin prisma standardelor europene privind drepturile fundamentale și exercitarea mandatului public. „Considerăm că decizia ICCJ este profund nedreaptă și disproporționată. Vorbim despre o situație în care nu există niciun folos personal, niciun prejudiciu și nicio faptă de corupție, ci despre o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese. Din acest motiv, Dominic Fritz va continua toate demersurile legale pentru apărarea drepturilor sale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).” Efecte invocate: mandatul de primar și eligibilitatea până în 2030 În material se arată că Fritz a anunțat că va contesta la CEDO decizia care „are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv”. Seidler a respins și o afirmație atribuită PSD, potrivit căreia prefectul de Timiș ar trebui să dispună încetarea mandatului de primar al Timișoarei în urma sentinței, susținând că „legislația în vigoare nu prevede acest lucru”. Ca exemplu, el a invocat un caz din 2023, când prefectul de Timiș de la acel moment, Mihai Ritivoiu (menționat ca actual președinte al PSD Timișoara), ar fi emis un ordin de sancționare într-o situație similară, aplicând o amendă de 10% din salariu pe o perioadă de 6 luni pentru primarul din Recaș. În acest context, reconfirmarea lui Fritz la șefia USR indică faptul că partidul tratează hotărârea ÎCCJ ca pe un litigiu care se mută în plan european, fără a produce, în acest moment, o schimbare de conducere la nivel intern. [...]
Nicuşor Dan își apără desemnarea lui Adrian Veştea ca premier prin prisma atribuțiilor constituționale și a „stabilității financiare” , susținând că, între nominalizare și votul Parlamentului, declarațiile publice despre proces pot fi interpretate ca intervenții neconstituționale, potrivit news.ro . Întrebat la Bruxelles de ce nu s-a consultat cu PNL în legătură cu nominalizarea lui Adrian Veştea, președintele a spus că „atributul meu constituţional e să nominalizez” și că, în intervalul dintre desemnare și momentul în care Guvernul „trece sau nu trece”, orice declarație despre acest proces „poate să fie considerată o intervenţie neconstituţională”. În acest context, Nicușor Dan a explicat că evită să ofere detalii. Criteriile invocate: majoritate, direcție pro-occidentală, stabilitate financiară Șeful statului a afirmat că, în alegerea făcută, a avut în vedere două criterii: păstrarea direcției pro-occidentale și desemnarea unei formule de prim-ministru cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate. În același răspuns, a inclus și „stabilitatea financiară” ca element urmărit prin opțiunea sa. Veştea nu a venit cu o majoritate, dar ar fi „cea mai apropiată” variantă Întrebat dacă Adrian Veştea a venit la Cotroceni cu o majoritate, Nicușor Dan a răspuns că nu, însă a susținut că, dintre variantele avute „pe masă”, aceasta i s-a părut „cea mai apropiată de majoritate”. În privința declarațiilor anterioare potrivit cărora nu va accepta un guvern minoritar, președintele a spus că „nu s-a schimbat nimic” și că a dat un mandat, exprimându-și speranța că partidele pro-occidentale vor vota premierul desemnat. [...]
PNL grăbește resetarea conducerii și a regulilor interne printr-un Congres extraordinar duminică , după ce Consiliul Național Extraordinar a votat convocarea reuniunii și un pachet de modificări de statut, potrivit Agerpres . Congresul este programat duminică, de la ora 12:00, la Romexpo. Decizia de convocare a Congresului Extraordinar a fost adoptată cu 566 de voturi „pentru”, 97 „împotrivă” și 18 abțineri, a anunțat deputatul PNL Ionel Bogdan, după ședință. Consiliul Național Extraordinar s-a desfășurat online. Ce schimbă PNL în statut și de ce contează operațional În aceeași ședință, Consiliul Național Extraordinar a aprobat modificarea Statutului PNL cu 551 de voturi „pentru”, 128 „împotrivă” și 3 abțineri. Conform unui comunicat al partidului, principalele modificări vizează: crearea Biroului Permanent Național (BPN) ca structură centrală de conducere; desființarea BEx, descris ca „structură dovedită nefuncțională”, cu integrarea atribuțiilor sale în BPN; revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni; reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unu. Alte schimbări prevăd înființarea Comisiei Naționale pentru Litigii, care ar urma să judece litigiile rezultate din sancțiunile aplicate membrilor, precum și „clarificarea procedurilor de sancționare”. Miza Congresului: delegați, moțiuni și calendar strâns Consiliul a stabilit norma de reprezentare pentru Congresul Extraordinar din 21 iunie la 2.500 de delegați. Totodată, a fost deschisă depunerea de moțiuni pentru Congres, cu termen-limită sâmbătă, ora 17:00. În contextul pregătirilor, premierul desemnat Adrian Veștea , prim-vicepreședinte al partidului, care și-a anunțat intenția de a candida la funcția de președinte, solicitase amânarea Congresului pentru săptămâna viitoare. Componenta juridică: acțiune la Tribunalul Ilfov Agerpres mai relatează că 16 parlamentari liberali din gruparea lui Veștea au deschis vineri o acțiune la Tribunalul Ilfov, cerând suspendarea deciziilor luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care a fost convocat Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar pe 21 iunie. Instanța a stabilit termen de judecată pentru 3 iulie. [...]
Un val de peste 500 de drone ucrainene a lovit ținte din zona Moscovei, inclusiv infrastructură energetică, crescând presiunea economică asupra Kremlinului , potrivit Bild . Publicația descrie imagini cu rafinării de petrol în flăcări, explozii pe cer și alerte de drone în capitala Rusiei, într-unul dintre cele mai puternice contraatacuri ale Kievului pe teritoriul rus. Atacurile, susține materialul, arată că Ucraina reușește tot mai des să lovească „ținte strategice” în adâncimea teritoriului rus, iar loviturile vizează nu doar infrastructură militară, ci tot mai mult „artera economică” a Rusiei: industria petrolului și gazelor. În același timp, Bild afirmă că apărarea antiaeriană rusă s-a dovedit incapabilă să oprească aceste atacuri. Efectul economic imediat: semnale de penurie de combustibil în capitală Într-o discuție în podcastul lui Paul Ronzheimer, Fred Pleitgen, corespondent CNN citat de Bild, spune că „atacurile cu drone pe scară largă” le creează rușilor probleme serioase, inclusiv în Moscova, unde ar exista deja o penurie de combustibil. În acest context, el menționează că a fost lovită „cea mai mare rafinărie” din zona metropolitană a Moscovei. „Asta e o lovitură serioasă – mai ales pentru că rușii erau avertizați. Au apărarea antiaeriană, care părea extrem de puternică, mai ales în jurul Moscovei. Dar nici asta nu a putut preveni.” Presiune politică, dar fără semne imediate de schimbare de regim Pleitgen apreciază că loviturile slăbesc încrederea în guvernarea lui Vladimir Putin , însă nu vede, cel puțin deocamdată, un risc direct pentru stat sau pentru menținerea puterii de către Putin. În schimb, el vorbește despre o „anumită lipsă de speranță” care începe să se răspândească. Context: război prelungit, costuri în creștere În analiza citată, Pleitgen descrie Rusia ca intrând într-o „spirală descendentă”, pe fondul mai multor evoluții negative: lipsa unei perspective de final pe front și dificultăți economice în creștere. El menționează explicit inflația și șomajul ca probleme care se agravează. Tot el susține că Rusia nu își poate permite la nesfârșit un astfel de război, invocând constrângeri demografice față de perioada URSS și limite privind pierderile lunare de soldați. În lipsa unei schimbări de tactică „mai eficiente”, Pleitgen spune că nu vede cum Rusia își poate atinge obiectivele „în viitorul apropiat” pe câmpul de luptă. [...]
Disputa despre engleză dintre taberele lui Netanyahu și Eisenkot arată că „accentul american” nu mai e un avantaj automat în politica israeliană , pe fondul unei relații mai tensionate cu Washingtonul și al unei campanii în care autenticitatea și profilul intern pot cântări mai mult decât „engleza de om de stat”, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Autorul, Gil Hoffman, pornește de la propria evaluare din 2021, când susținea că pentru a conduce Israelul devenise aproape obligatoriu ca premierul să vorbească engleza cu accent american, după succesiunea Netanyahu–Bennett și apoi Lapid, toți cu perioade de formare în spațiul anglofon. În 2026, spune el, această „regulă” este pusă sub semnul întrebării de felul în care stafful lui Netanyahu a atacat public nivelul de engleză al potențialului contracandidat Gadi Eisenkot. Un atac de campanie care mută discuția de la politici la „capitalul cultural” Consilierul lui Netanyahu, Yonatan Urich, a publicat pe X/Twitter un clip care îl ironizează pe Eisenkot pentru dificultăți în engleză, inclusiv printr-o secvență dintr-o reclamă veche a publicației despre învățarea limbii „în cadă”, urmată de imagini cu Eisenkot ezitând la un panel al Washington Institute. Eisenkot a replicat cu un video în care Netanyahu vorbește în engleză despre soluția cu două state, în timp ce Yasser Arafat aplaudă, și cu un mesaj că „toți progresiștii din prezent nu pot șterge istoria”. Ulterior, Eisenkot a postat o listă de cuvinte în engleză despre care afirmă că le înțelege „mai bine decât Netanyahu”, inclusiv „Responsibility” și „service for all”. În logica analizei, episodul indică faptul că limba engleză – cândva un semn de „compatibilitate” cu scena internațională – poate deveni și muniție internă, folosită pentru a contesta credibilitatea sau pentru a reaminti decizii politice controversate. Eisenkot: profil militar, expunere la Washington, dar fără „biografia americană” Hoffman notează că Eisenkot a petrecut câteva luni la Washington după mandatul de șef al Statului Major al armatei israeliene (IDF), ca visiting fellow la Washington Institute for Near East Policy , din aprilie 2019, iar colegii de acolo i-ar fi spus că engleza i s-a îmbunătățit în timp. La institut, Eisenkot a redactat un raport de 78 de pagini în ebraică („Guidelines for Israel’s National Security Strategy”) și a fost implicat în traducerea în engleză, susținând și prezentări publice în engleză, mai bune – potrivit autorului – când avea un text în față decât în răspunsuri spontane. În text apare și o evaluare din partea diplomatului american Dennis Ross, care spune că a fost surprins de „profunzimea” lui Eisenkot dincolo de zona militară și că acesta nu este genul de lider care ia decizii fără a se gândi la consecințele strategice; Ross îl descrie și drept „nu un freier” (argou ebraic pentru „naiv”). Fostul editor-șef al publicației, David Makovsky, afirmă că, în perioada Washington, politicieni israelieni au încercat să-l convingă să candideze în 2020, iar el le-ar fi trimis o fotografie dintr-un tunel Hezbollah, invocând lipsa semnalului. De ce contează: relația cu SUA și stilul liderilor pot schimba criteriile de selecție Miza, în lectura autorului, este dacă Israel intră într-o etapă în care „accentul american” și fluența în engleză sunt mai puțin decisive decât alt tip de capital politic – inclusiv modestia percepută sau distanțarea de stilul lui Netanyahu. Hoffman sugerează că alegătorii ar putea ajunge să decidă în octombrie dacă un lider cu engleză mai puțin „lustruită” poate fi chiar un avantaj într-un context în care unii lideri externi ar fi obosiți de confruntările verbale ale lui Netanyahu. În sprijinul acestei idei, textul invocă episodul recent al disputei dintre Netanyahu și președintele SUA, Donald Trump, după lovituri israeliene asupra Beirutului și ulterior asupra capitalei Libanului: Trump l-ar fi numit pe Netanyahu „f ing crazy” și ar fi spus că are „no f ing judgment”. Autorul folosește acest exemplu pentru a argumenta că, dacă liderul american folosește un registru mai apropiat de limbajul soldaților decât de cel diplomatic, avantajul „englezei de stat” ar putea să se estompeze. În concluzie, analiza tratează „engleza” nu ca detaliu de imagine, ci ca indicator al unei schimbări mai largi: competiția pentru putere poate reevalua ce înseamnă „lider potrivit” într-un moment în care relația cu principalul aliat extern rămâne esențială, dar mai puțin previzibilă. [...]
