Germania și Austria cer Comisiei Europene să renunțe la planul de 2.500 de posturi noi - disputa pe bugetul UE 2028-2034 pune presiune pe costurile de personal și pensii

Planul Comisiei Europene de a angaja încă 2.500 de funcționari riscă să cadă , după ce Austria și Germania au cerut public oprirea extinderii aparatului administrativ, pe fondul negocierilor tensionate privind bugetul UE 2028–2034, potrivit Bild . Disputa are loc în contextul unui buget multianual descris de publicație ca fiind „umflat” la 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, iar criticile vizează în special costurile pe termen lung ale pensiilor pentru personalul UE. În prezent, Comisia condusă de Ursula von der Leyen ar avea deja aproximativ 32.000 de funcționari și angajați, conform aceleiași surse. Costul politic și bugetar al extinderii administrației UE Ministrul austriac pentru afaceri europene, Claudia Bauer (ÖVP), a declarat, în prezența omologului său german Gunther Krichbaum (CDU), că majorarea personalului ar genera până în 2073 costuri cu pensiile de „cel puțin un miliard de euro”. Krichbaum a argumentat că, „în vremuri cu vistierii goale”, toți trebuie să „strângă cureaua”. În paralel, diplomați germani citați de Bild critică inițiativa, în condițiile în care administrația federală germană ar urma să reducă până în 2029 cel puțin 8% din posturi. În această logică, o creștere a personalului la nivelul Bruxelles-ului ar fi greu de justificat în fața contribuabililor din statele net plătitoare. Pensii „deosebit de avantajoase” și justificarea Comisiei Bild notează că pensiile funcționarilor UE sunt considerate „deosebit de avantajoase”, fiind descrise ca reprezentând 70% din ultimul salariu de bază. Publicația citează date atribuite Federației Europene a Contribuabililor, potrivit cărora acestea pot ajunge până la 9.000 de euro pe lună (aprox. 45.000 lei). Șeful organizației, Michael Jäger, este citat cu o critică la adresa percepției publice: „Pentru populația obișnuită, asta arată ca un magazin de autoservire.” Comisia Europeană își justifică nevoia de personal prin apariția unor domenii noi care ar necesita specialiști, precum inteligența artificială și securitatea cibernetică. Bild punctează însă contradicția cu promisiunea recentă a Ursulei von der Leyen de a reduce birocrația. Negocierile pentru bugetul 2028–2034: presiune pe reduceri și noi venituri Cancelarul german Friedrich Merz (CDU) a ridicat miza în disputa bugetară, catalogând drept „mult prea mare” propunerea de compromis venită din Cipru, care ar include doar reduceri minime, de 2%, față de planul Comisiei. „Cifrele trebuie să scadă.” Suedia, un alt stat net plătitor, ar fi avansat ideea unei reduceri de 20%, în timp ce Merz nu a indicat o țintă numerică, potrivit relatării. În același timp, Germania ar respinge ideea unor noi datorii comune la nivelul UE, mai ales că, potrivit Bild, nici măcar nu a început rambursarea datoriilor asociate fondului de redresare post-pandemie (720 de miliarde de euro, aprox. 3.600 de miliarde lei). Ca posibilă ieșire din blocaj, publicația menționează discuții despre noi surse de venit prin taxe la nivel european, inclusiv o participare la accizele pe tutun sau pe produse petroliere; în Parlamentul European ar fi vehiculată o sumă de până la 60 de miliarde de euro pe an (aprox. 300 de miliarde lei), cu intenția ca firmele să fie „scutite”. Ce urmează Potrivit Bild, dezbaterea de la summit s-a transformat într-un schimb previzibil de replici între statele net plătitoare și cele beneficiare, fără „surprize” sau un deznodământ major. Rămâne neclar dacă se poate ajunge la un compromis până la finalul anului, obiectiv susținut de Merz, deoarece mai multe țări ar fi transmis că nu acceptă presiune de timp și vor aproba doar când „cifrele” devin acceptabile. Următoarea propunere este așteptată după pauza de vară, din partea președinției irlandeze a Consiliului UE. [...]