Știri
Știri din categoria Politică
Schimbul de replici dintre liderul AUR, George Simion, și Péter Magyar, șeful partidului maghiar TISZA, mută disputa politică româno-ungară pe terenul finanțărilor europene și al legitimității politice, într-un moment în care Magyar își anunță intenția de a „reconfigura” relațiile cu vecinii, potrivit Adevărul.
Simion spune că l-a felicitat pe Péter Magyar pentru victoria la alegerile parlamentare din Ungaria de duminică, 12 aprilie, și respinge acuzația că ar fi „dansat pe mormintele” eroilor de război maghiari. Mesajul a fost publicat pe X, unde liderul AUR afirmă că în România „ducem lipsă” de alegeri corecte.
În aceeași postare, Simion introduce un avertisment legat de banii europeni, adresat direct lui Magyar: „Fii atent la modul în care îți iei banii țării de la Ursula von der Leyen!”, pe care îl prezintă drept „un sfat prietenesc”, invocând și faptul că „suntem amândoi maratoniști”.
Potrivit articolului, Simion face referire la un videoclip devenit viral cu politicianul maghiar Zoltán Hegedűs, apropiat al lui Péter Magyar, care dansează pe o scenă din Budapesta. Materialul este menționat de Adevărul aici: Adevărul.
Într-o conferință de presă de luni, 13 aprilie, Péter Magyar l-a acuzat pe premierul Viktor Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, criticând sprijinul acordat liderului AUR. Adevărul notează că Magyar a invocat „trecutul” lui Simion și a reluat acuzația privind „mormintele eroilor de război”.
„Cred că lui George Simion, care a fost un candidat la președinție în România, îi știm trecutul. Simion a jucat pe mormintele eroilor de război, ale strămoșilor noștri. O asemenea persoană, fie că devine politician sau nu, în niciun caz nu poate fi susținută de un premier din Ungaria”
Totodată, Magyar a spus că va reconfigura relațiile cu statele vecine și va sprijini comunitățile maghiare din afara granițelor, inclusiv din România, unde afirmă că are legături personale. Contextul acuzațiilor la adresa lui Orbán este detaliat de Adevărul și într-un material separat: Adevărul.
Recomandate
Un lider PSD avertizează că alegerile anticipate ar putea împinge România spre o majoritate care să impună un premier AUR , pe baza sondajelor interne ale partidului, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care în spațiul public revine scenariul anticipatelor, iar PSD încearcă să mute discuția de la tactici politice la riscuri de guvernare și stabilitate. Daniel Zamfir , liderul senatorilor PSD, spune că „toată lumea flutură scenariul alegerilor anticipate” fără „un raționament minim, logic” și insistă că un astfel de demers ar avea consecințe care „fără doar și poate sunt unele menite să agraveze actuala situație”, inclusiv pe plan economic și social. Miza politică invocată de PSD: cine ar putea da premierul după anticipate În evaluarea lui Zamfir, anticipatele nu sunt doar un exercițiu electoral, ci pot schimba raportul de forțe astfel încât să devină dificil de evitat o nominalizare de premier din zona AUR, în funcție de rezultatele pe care PSD susține că le vede în măsurătorile interne. În același timp, el atrage atenția asupra poziționărilor dintre partide: PNL ar fi decis să nu se alieze cu PSD, însă, spune Zamfir, nu ar exista un veto liberal pentru o alianță cu AUR. Tot în această logică, Zamfir afirmă că atât Ilie Bolojan , cât și AUR ar avea „un obiectiv comun în momentul ăsta” – declanșarea alegerilor anticipate. Context: tensiuni în jurul alianțelor și al „frecventabilității” unor transferuri Zamfir critică și modul în care PNL ar fi cooptat doi membri din zona Dianei Șoșoacă, pe care i-ar fi pus șefi de organizații, sugerând că astfel „brusc sunt frecventabili”. În paralel, el explică de ce PSD ar avea „o problemă de încredere” în relația cu George Simion, fără ca fragmentul disponibil din material să detalieze argumentele complete. În ansamblu, intervenția lui Zamfir fixează o linie de mesaj în PSD: anticipatele sunt prezentate ca un pariu cu costuri economice și sociale și cu un risc politic major – o reconfigurare a puterii care ar putea forța, indirect, o soluție de premier asociată AUR. [...]
Ciprian Ciucu contestă credibilitatea unui sondaj IRES comandat de PSD, care plasează AUR pe primul loc la parlamentare , susținând că aceeași „casă” de sondare l-a evaluat greșit înaintea alegerilor locale, potrivit news . Mesajul are miză politică directă: pune sub semnul întrebării un instrument folosit frecvent pentru a seta agenda și a influența percepțiile înainte de alegeri. Într-o intervenție la B1 TV, miercuri seară, primarul Sectorului 6 a spus că a fost cotat „pe locul 3” cu „două-trei zile înainte de alegeri”, dar a câștigat „pe locul unu, la 12 puncte procentuale”. Pe acest fond, Ciucu a calificat rezultatele actuale drept o „nouă intoxicare”. „Uitaţi-vă, casa aceasta a PSD. Pe mine mă dădeau pe locul 3 cu două-trei zile înainte de alegeri şi am ieşit pe locul unu, la 12 puncte procentuale, aceeaşi casă. Hai să fim serioşi! Hai să fim serioşi! Deci nu, e o nouă intoxicare, despre asta este vorba.” Ce arată sondajul invocat de Ciucu Sondajul IRES menționat în material este realizat „la comanda PSD” și estimează că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% dintre voturile exprimate. În clasament ar urma: PSD: 21% PNL: 17% USR: 10% UDMR: 3% (sub pragul electoral, potrivit sondajului) Partidul SENS: 2% SOS România: 2% POT: 1% De ce contează disputa pe sondaje Reacția lui Ciucu indică o contestare frontală a credibilității cercetării, pe fondul faptului că sondajul este prezentat ca fiind comandat de PSD. În lipsa altor date în material despre metodologie sau eșantion, acuzația rămâne la nivel de poziționare politică, dar are potențialul de a alimenta tensiunile din pre-campanie și de a relativiza rezultatele prezentate public. [...]
Ungaria își recalibrează politica de securitate spre NATO și UE, inclusiv prin limitarea influenței ruse , potrivit Mediafax . Ministrul Apărării, Ruszin-Szendi , a spus că Budapesta „închide ușa” în fața rușilor și că serviciile secrete ruse ar fi încercat să își mențină influența „pe ușa din spate”, fără să ofere însă detalii despre presupusele operațiuni sau despre măsurile concrete luate. O repoziționare cu miză de reglementare și securitate în NATO Declarațiile au fost făcute la conferința Budapest Energy and Security Talks , organizată de Institutul Equilibrium, în cadrul unei dezbateri relatate și de publicația ungară Telex . Ruszin-Szendi a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. În același context, ministrul a indicat că guvernul vrea să „reconstruiască încrederea” aliaților, după deteriorarea relațiilor în perioada administrației anterioare. Refacerea relațiilor cu aliații și ținte pe termen lung pentru bugetul apărării Ministrul a spus că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei, după ce guvernul condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării acestei țări la NATO. El a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta. Ungaria și-a asumat atingerea până în 2035 a obiectivului NATO de alocare a 5% din PIB pentru apărare și securitate, însă Ruszin-Szendi a precizat că, pe termen scurt, educația și sănătatea sunt priorități mai urgente. Totodată, a afirmat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Context politic: schimbarea de guvern și nuanțe în relația cu Ucraina Schimbarea de direcție vine după victoria din aprilie a partidului Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani de dominație ai lui Viktor Orbán și Fidesz. Magyar conduce un guvern de centru-dreapta, cu majoritate de două treimi în Parlament, iar Ruszin-Szendi – fost șef al Statului Major – a fost numit ministru al Apărării și a depus jurământul la 12 mai 2026. Pe linia apropierii de pozițiile UE, administrația Magyar a început să repare relațiile cu Ucraina și a anulat, la 19 iunie, restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație. În același timp, Budapesta rămâne prudentă privind aderarea Ucrainei la UE: la summitul din 18 iunie, premierul a cerut eliminarea din declarația finală a formulării care cerea deschiderea „cât mai curând posibil” a următoarelor etape de negociere, argumentând că Ucraina trebuie să îndeplinească integral criteriile, fără „scurtături”. [...]
Sondajul IRES comandat de PSD redesenează competiția pentru locul 2, cu efect direct asupra negocierilor post-electorale , în condițiile în care AUR rămâne detașat pe primul loc, potrivit HotNews . Cercetarea IRES (29 iunie – 2 iulie), realizată telefonic pe un eșantion de 1.002 respondenți, are o marjă de eroare de +/- 3,1%. IRES este un institut de cercetare sociologică al cărui fondator a fost Vasile Dîncu, europarlamentar PSD în prezent. Cum arată clasamentul în sondajul comandat de PSD Conform sondajului IRES realizat la comanda PSD (iulie 2026), intenția de vot la parlamentare ar fi: AUR: 40% PSD: 21% PNL: 17% USR: 10% UDMR: 3% (sub pragul electoral, potrivit sondajului) Diferența față de alte sondaje: PSD trece pe locul 2 Deși AUR rămâne pe primul loc și în alte măsurători recente, ordinea partidelor de pe pozițiile următoare diferă. HotNews notează că alte sondaje apărute după moțiunea de cenzură plasează PNL pe locul al doilea, urmat de PSD. În sondajul INSCOP (menționat de HotNews), AUR era cotat la 38,2% (din intenția de vot a alegătorilor mobilizați), urmat de PNL cu 20,3% și PSD cu 17,5%. În sondajul Agenției de Rating Politic , AUR era la 36,4%, PNL la 22,4%, iar PSD la 17,9%. Cine e considerat responsabil pentru blocajul politic și cum e evaluat Bolojan Pe tema responsabilității pentru blocajul politic, 36% dintre respondenți consideră că „toate partidele” sunt responsabile. În răspunsurile punctuale, 16% îl indică pe Ilie Bolojan, iar 14% spun că vina este a PSD, la egalitate cu Nicușor Dan. În același sondaj, 66% dintre respondenți spun că Ilie Bolojan nu ar mai trebui să fie premier, iar 32% l-ar vrea în continuare la Palatul Victoria. La întrebarea despre cine gestionează mai bine criza politică, 41% îl indică pe liderul PSD Sorin Grindeanu, iar 36% pe Ilie Bolojan. Percepția generală rămâne puternic negativă: 80% dintre respondenți spun că România merge într-o direcție greșită. [...]
Liviu Dragnea susține că decizia PSD de a ieși de la guvernare a fost construită pe un singur scenariu – înlăturarea lui Ilie Bolojan – fără un plan de rezervă , potrivit HotNews . Fostul lider social-democrat spune că doi membri ai conducerii PSD l-au vizitat cu o zi înaintea votului intern și i-au prezentat intenția de a-l „da jos” pe Bolojan după ieșirea de la guvernare. Relatarea apare într-un interviu acordat aplicației Helios , iar fragmentele sunt citate de Republica, conform articolului. „E clar, n-aveți niciun plan”: discuția descrisă de Dragnea Dragnea afirmă că întâlnirea a avut loc duminică după-amiază, înaintea zilei de luni în care PSD ar fi urmat să voteze „decizia politică” privind ieșirea de la guvernare. El spune că i-a întrebat pe cei doi lideri care este planul, iar răspunsul ar fi fost: ieșirea de la guvernare, urmată de înlăturarea lui Ilie Bolojan. Fostul președinte al PSD susține că a pus problema unui scenariu alternativ – ce se întâmplă dacă Bolojan nu poate fi schimbat din fruntea PNL și rămâne premier interimar – iar interlocutorii i-ar fi răspuns că „totul e rezolvat” și că „și cu Nicușor Dan e vorbit”. „Deci e clar. Nu aveți niciun plan. Vă doresc succes.” Dragnea spune că nu a făcut publice numele celor doi membri ai conducerii PSD care l-ar fi vizitat. Critica „mizei pe scindarea” altui partid și țintele din PSD În aceeași intervenție, Dragnea afirmă că i se pare „îngrozitor” ca PSD să fi mizat pe scindarea unui alt partid pentru a obține schimbarea lui Bolojan, descriind o astfel de abordare drept „josnică”. Totodată, el apreciază că Sorin Grindeanu nu ar avea „capacitatea și autoritatea” necesare pentru a conduce PSD, adăugând că nici fostul lider Marcel Ciolacu nu le-ar fi avut. Acuzații privind transferul responsabilității către AUR și rolul lui Nicușor Dan Dragnea mai susține că actuala conducere a PSD ar încerca să transfere responsabilitatea pentru menținerea lui Bolojan în funcție către AUR, lucru pe care îl consideră eronat. În opinia sa, AUR „n-are ce să caute în ecuația asta”. În același timp, el acuză liderii PSD că ar fi transformat partidul într-un „instrument” al președintelui Nicușor Dan și îi consideră „complici” la situația în care se află România, potrivit declarațiilor redate în articol. [...]
AUR condiționează orice sprijin parlamentar de alegeri anticipate , iar mesajul transmis PSD este că un guvern minoritar nu va trece cu voturile sale, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că Sorin Grindeanu nu poate exclude public AUR de la guvernare și, în același timp, să ceară „la adăpostul întunericului” voturile partidului în Parlament. Miza politică imediată este formarea unei majorități pentru un nou guvern: Peiu afirmă că Grindeanu, deși este propunerea PSD pentru funcția de premier, „nu are o majoritate parlamentară” și „suportă consecințele” deciziilor sale politice. În această logică, AUR anunță că nu va vota nici PSD, nici un premier desemnat de președintele Nicușor Dan, și nici PNL, USR sau UDMR. „Domnul Grindeanu trebuie să primească o lecţie: nu poţi să anunţi public că excluzi AUR de la guvernare şi apoi să ceri, la adăpostul întunericului, voturi de la AUR.” Anticipatele, prezentate ca singura ieșire din criză Peiu, care este și președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, reia poziția partidului că „singura soluție” pentru depășirea crizei politice ar fi alegerile anticipate. El avertizează că orice altă variantă ar prelungi blocajul și „va îngropa economia și prestigiul internațional” al României, în timp ce o succesiune de guverne minoritare pe termen lung ar fi nesustenabilă. Atac la ideea unui guvern minoritar și la rolul președintelui În declarațiile citate, Peiu susține că votarea unui guvern minoritar ar însemna validarea unui „comportament profund nedemocratic” al președintelui Nicușor Dan și acuză negocieri „netransparente” și „abuzul instituțiilor statului”. „A vota un guvern minoritar înseamnă a valida comportamentul profund nedemocratic al lui Nicuşor Dan.” În paralel, Antena 3 notează că AUR a inițiat procesul pentru suspendarea președintelui, însă demersul este încă în faza de strângere a semnăturilor, fără numărul necesar pentru depunerea inițiativei în Parlament. [...]
