Știri
Știri din categoria Politică
AUR continuă demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan, iar miza imediată este dacă inițiativa va strânge sprijin parlamentar dincolo de propriile rânduri, potrivit G4Media. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, spune că formațiunea merge mai departe cu strângerea semnăturilor pentru declanșarea procedurii.
Peiu a declarat la Antena 3 CNN că „nu s-a schimbat absolut nimic” în privința planului de suspendare și demitere a președintelui și a acuzat modul în care șeful statului își exercită atribuțiile, pe care îl descrie drept „o sfidare a realităților”.
„Mergem înainte cu procesul de strângere a semnăturilor parlamentarilor care vor să țină suspendarea și apoi procedura de demitere a președintelui. Nu s-a schimbat absolut nimic.”
Un element relevant din declarațiile senatorului este deschiderea către susținere din partea altor partide. Peiu a afirmat că la discuții recente au participat și „colegi de la alte partide”, fără să ofere nume sau un număr, precizând că urmează „o comunicare publică foarte precisă” cu „datele exacte”.
Tot el a spus că AUR așteaptă ca partidele „nemulțumite” de modul în care președintele și-ar fi exercitat prerogativele să se alăture demersului și să își asume public această poziție.
Conform informațiilor prezentate, AUR a început demersurile de suspendare încă din luna iulie. La începutul lunii august, liderul AUR George Simion a declarat că au fost strânse deja „un număr important” de semnături.
Formațiunea a lansat și o platformă prin care, potrivit descrierii din articol, „fiecare român va putea vedea dacă parlamentarul său a semnat pentru suspendare sau nu”. În acest moment, din datele disponibile în sursă, nu este precizat câte semnături au fost strânse și nici ce parlamentari din alte partide ar susține inițiativa.
Recomandate
AUR spune că nu negociază o majoritate cu PSD sau PNL , iar mesajul ridică semne de întrebare asupra aritmeticii parlamentare înaintea reluării consultărilor de la Cotroceni, la începutul lui septembrie, potrivit news.ro . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 că formațiunea nu are „discuții formale” pentru crearea unei majorități nici cu PSD, nici cu PNL și că „nu există nici discuții informale” pe acest subiect. În același context, el a invocat poziția publică a liderului PSD, Sorin Grindeanu , potrivit căreia acesta nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR, ceea ce, în opinia lui Peiu, face negocierile „cam greu” de purtat. „Nu avem discuţii formale pentru crearea unei majorităţi nici cu PSD, nici cu PNL şi nu există discuţii informale pentru un astfel de subiect. (...) Domnul Grindeanu s-a exprimat public că nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR. Dacă nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR, e cam greu de negociat, ce să negociezi?” Ce urmează la AUR înainte de consultările cu președintele Peiu a mai spus că urmează comunicări publice din partea AUR care vor viza inclusiv strategia partidului pentru consultările cu președintele, precum și strategia privind votul la învestirea unui guvern care ar urma să fie propus în luna septembrie. Totodată, el a indicat că AUR ar putea să nu participe la consultări dacă acestea ar fi, în viziunea sa, doar „formale”, după ce ar fi fost deja conturat un guvern în discuții informale. „Aşteptăm să vedem dacă ne cheamă şi pe noi pentru că, dacă domnia sa va face nişte consultări informale, în care va pune bazele unui guvern şi după aia va face consultări formale doar ca să se pozeze la televizor (...), nu ştiu dacă are sens ca noi să participăm (...) şi probabil nu vom participa.” Context: consultări reluate la începutul lui septembrie Președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern. În materialul citat, președintele face și o referire la faptul că „ar fi fost bine” ca „varianta Tomac” să fi trecut cu câteva luni înainte, pentru a evita „echilibristica” legată de Parlament și sesiuni extraordinare, însă articolul disponibil este trunchiat și nu include detaliile complete ale explicației. [...]
Reforma ANI riscă să declanșeze un blocaj de 770 milioane euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) , după ce amendamentul care impune pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii aflați în incompatibilitate a stârnit reacții la nivel european, pe fondul acuzațiilor de aplicare retroactivă și de folosire politică a legii, potrivit Mediafax . Liderul USR, Dominic Fritz , a reacționat public după ce „Legea Integrității” a fost promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial. Fritz a numit actul normativ „Legea anti-Timișoara” și a atacat PSD și AUR, susținând că „ținta PSD+AUR cu această lege” este „să vă omoare speranța”, într-un mesaj postat pe Facebook. „Vom transforma aceste 30 de zile dintr-un abuz într-un festival al faptelor prin care am schimbat Timișoara. Pentru că asta îi sperie cel mai tare: că România se poate schimba prin muncă, seriozitate și fără furăciuni.” În același mesaj, Fritz a transmis că va rămâne în comunitate și după încetarea mandatului, afirmând că „din ziua 31” va continua alături de susținători. Miza de reglementare: termenul de 30 de zile și efectul asupra mandatelor În articol se arată că PNL a decis să voteze reforma ANI, deși aceasta include un amendament propus de PSD: oficialii aflați în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Dominic Fritz este vizat direct de această schimbare: potrivit verdictului Înaltei Curți de Casație și Justiție, bazat pe raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI), el se află în incompatibilitate cu funcția de primar al Timișoarei. Contextul invocat este semnarea, în a doua zi de mandat, a unui PUZ moștenit de la administrația Robu, realizat de un arhitect local care ar fi împrumutat USR cu 25.000 de lei în campania electorală a lui Fritz. Reacția europeană: cerere de blocare a 770 milioane euro din PNRR Reforma ANI a generat controverse și la nivel european. Partidul Popular European (PPE) și grupul Renew Europe îi cer președintei Comisiei Europene să blocheze 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fondurile PNRR destinate României, aferente unui jalon din PNRR. Potrivit articolului, cele două grupuri invocă probleme legate de statul de drept, inclusiv „scopul de a elimina un adversar politic”, și susțin că aplicarea retroactivă a prevederilor ar încălca legislația europeană, conform declarațiilor făcute pentru POLITICO. În lipsa unor clarificări suplimentare în material despre pașii următori ai Comisiei Europene, rămâne de urmărit dacă solicitarea PPE și Renew Europe va produce efecte asupra fluxului de finanțare din PNRR și asupra calendarului de îndeplinire a jaloanelor asumate de România. [...]
USR cere schimbarea rapidă a legii ANI pentru a nu pune în pericol banii din PNRR , iar ministra interimară de Externe Oana Țoiu spune că România are „30 de zile” atât pentru a încasa finanțarea, cât și pentru a corecta, în Parlament, efectele actului normativ deja promulgat, potrivit Antena 3 . Țoiu susține că soluția este adoptarea unei noi legi depuse de USR, în timp ce îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru promulgarea actualei legi, apreciind că „putea să fie un aliat mai bun”. Miza: termenul de 30 de zile și jalonul din PNRR Ministra afirmă că România „mai are la dispoziție 30 de zile” pentru a primi banii din PNRR și, simultan, pentru a repara ceea ce numește „această eroare profundă” legată de legea ANI. În același interval, spune ea, Parlamentul ar putea adopta proiectul USR, astfel încât România să îndeplinească jalonul și să evite efecte negative asupra statului de drept și a imaginii externe. Țoiu indică explicit suma vizată: 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , aferente unui jalon din PNRR, în formularea sa. Efectul imediat invocat: încetarea mandatului lui Dominic Fritz În material se arată că legea deja promulgată de președinte este cea „în temeiul căreia mandatul de primar al liderului USR Dominic Fritz, edil al Timișoarei, urmează să înceteze în 30 de zile”. Țoiu susține că impactul precedentului depășește cazul Fritz și USR, vorbind despre un efect de descurajare pentru cei care vor să se implice public „bazându-se pe faptul că există niște arbitri neutri”. Critica la adresa președintelui și argumentul de constituționalitate Oana Țoiu afirmă că, în opinia sa și a echipei USR, dar și a „multor experți”, legea ANI ar fi neconstituțională, invocând ideea aplicării „față de o faptă trecută”. Întrebată dacă a fost dezamăgită de semnarea legii, ea evită un reproș direct, dar revine la ideea că există o „cale de ieșire” prin proiectul USR din Parlament. „Și da, cred că președintele putea să fie un aliat mai bun al acestei direcții”, a spus Oana Țoiu, la Digi24. [...]
AUR vrea să împingă rapid în Camera Deputaților o lege care obligă ONG-urile să-și publice donatorii , un proiect cu potențial de a schimba regulile de funcționare și finanțare ale sectorului non-profit, potrivit G4Media . Inițiativa este anunțată ca prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie, după ce a trecut de Senat în luna mai cu voturile AUR și PSD și a ajuns la Camera Deputaților, for decizional. Proiectul, prezentat de AUR drept unul de „transparentizare” a finanțărilor organizațiilor non-profit, ar impune ONG-urilor să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. În comunicatul AUR citat de publicație, partidul susține că organizațiile care „participă la viața publică și influențează dezbaterea publică” ar trebui să funcționeze în condiții de transparență privind finanțarea. Ce se schimbă, concret, pentru ONG-uri Conform informațiilor din articol, proiectul inițiat de AUR introduce obligația ca organizațiile non-guvernamentale să publice: toate sursele de finanțare; identitatea donatorilor. În plus, sute de organizații non-guvernamentale au semnat o scrisoare comună prin care au cerut Senatului respingerea proiectului, arătând că acesta impune publicarea finanțărilor „sub sancțiunea desființării”. Miza politică: votul PSD și susținerea lui Sorin Grindeanu G4Media notează că, în Senat, au existat „dezbateri aprinse”, iar PSD „a tăcut mâlc”, însă a votat alături de AUR în favoarea proiectului. Ulterior, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că este de acord, „ca principiu”, cu legea. El a argumentat că, în cazul redirecționării de „2% sau 3,5%”, ar fi vorba de bani pe care îi consideră „publici” și a spus că nu vede „nicio problemă” în a face publice veniturile unui ONG, dacă „tot suntem transparenți”. „Care-i problema să fii transparent?” Grindeanu a mai afirmat că va fi „foarte atent” la proiect când ajunge la Camera Deputaților și că vor putea exista amendamente, dar a reiterat susținerea de principiu pentru „lucruri transparente”. Ce urmează Proiectul este la Camera Deputaților, care este forul decizional, iar AUR îl indică drept prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. În funcție de calendarul și majoritățile din Cameră, legea poate intra în dezbatere și poate primi amendamente înainte de votul final. [...]
AUR își construiește mesajul economic pe un pachet de taxe și energie pe care îl atribuie coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, potrivit Recorder . Partidul a adoptat în unanimitate, la ședința Consiliului Național de Conducere din 29 august 2026 (Mehedinți), o rezoluție intitulată „România este guvernată spre o prăpastie”, în care susține că efectele politicilor guvernării se văd deja în taxe mai mari, energie mai scumpă și stagnare economică. În comunicatul citat, AUR se prezintă drept „singura opoziție coerentă și solidă” din Parlament, invocând cei 91 de parlamentari ai săi. „Astăzi, singura opoziţie coerentă şi solidă din Parlament este reprezentată de AUR şi de cei 91 de parlamentari ai săi.” Ce măsuri economice pune AUR pe seama coaliției În rezoluție, AUR afirmă că „toate marile decizii nefaste” ar fi fost luate împreună de PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale și enumeră o serie de măsuri cu impact fiscal și energetic, între care: creșterea cotelor de TVA cu câte două puncte procentuale, la 21%, respectiv 11%; „desființarea, practic, a regimului de microîntreprindere”, prin scăderea pragului la 100.000 de euro; creșterea impozitului pe dividende la 16%; „distrugerea energeticii pe cărbune” și blocarea construcției de noi centrale pe gaze, despre care AUR spune că ar fi dus la scumpirea energiei electrice cu 60–100%; „sabotarea” proiectelor de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj; creșterea cu 10% a normei didactice a profesorilor; contractarea împrumutului SAFE, „de aproape 17 miliarde de euro”, despre care AUR afirmă că are dobânda necunoscută și ar urma să fie plătit timp de 35 de ani; în același pasaj, partidul susține că achizițiile s-ar fi făcut „cu precădere” de la o firmă germană (Rheinmetall); obligarea furnizorilor de carburanți să integreze și hidrogen în produse. Argumentul de fond: stagnare și decuplare de Europa AUR își sprijină mesajul pe o evaluare a evoluției economice recente, susținând că „în ultimele 10 trimestre” România ar fi avut doar trei trimestre de creștere (în perioade electorale), restul fiind de scădere sau stagnare. În aceeași logică, partidul afirmă că formațiunile „pro-europene” ar fi „decuplat România de Europa” din punct de vedere economic. Materialul nu include reacții ale partidelor vizate sau date independente care să confirme acuzațiile din rezoluție. [...]
Declarațiile președintelui Nicușor Dan care îl disculpă pe șeful SPP, Lucian Pahonțu , reaprind presiunea publică pentru schimbări la vârful instituțiilor de securitate. Potrivit Recorder , reacțiile vin inclusiv din partea unor persoane publice care l-au susținut pe Nicușor Dan și contestă modul în care acesta a respins concluziile unei anchete jurnalistice despre trecutul generalului. Miza: credibilitatea controlului civil asupra SPP În centrul disputei este Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și, mai ales, oportunitatea menținerii în funcție a lui Lucian Pahonțu, care conduce instituția de peste două decenii. Criticii invocă atât durata mandatului, cât și implicațiile de încredere și transparență ale unei instituții care operează cu informații clasificate și are atribuții în zona securității naționale. Actorul Tudor Chirilă susține că, înainte de orice discuție publică despre acuzații, președintele ar fi trebuit să pună problema schimbării conducerii SPP, tocmai din perspectiva reformei instituțiilor statului, promisă în campania electorală. Critici directe: „o țară nu se conduce după «simțuri»” Actrița Oana Pellea îl acuză pe președinte că își justifică poziția prin „simțuri” și nu prin criterii verificabile, sugerând că această abordare erodează ideea de „echidistanță” invocată de șeful statului. „«Propriile simţuri»? Nu, domnule Preşedinte. O ţară nu se conduce după «simţuri». Nici după presimţiri, impresii sau intuiţii personale.” Pellea afirmă că speranța investită în președinte s-a transformat în dezamăgire și indignare, pe fondul declarațiilor legate de cazul Pahonțu. Chirilă: contestarea verdictului și a încadrării SPP Tudor Chirilă îl acuză pe Nicușor Dan că a „disculpat” public un șef de instituție fără o evaluare, minimalizând în același timp ancheta jurnalistică. El critică și răspunsul președintelui potrivit căruia „SPP nu e un serviciu secret”, argumentând că instituția are atribuții în domeniul securității naționale și, prin lege, inclusiv atribuții de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, inclusiv acoperit, pentru protecția demnitarilor. „Nu credeam că poate ajunge atât de jos. (...) NORMAL era să îl demită pe Pahonţu ÎNAINTE de orice fel de discuţie.” Contextul acuzațiilor și poziția președintelui Jurnaliștii Recorder arată, pe baza unor documente și mărturii, că Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990 din Piața Universității. În replică, președintele Nicușor Dan a declarat joi că șeful SPP „nu este în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive” la Revoluția din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. El a mai spus că a văzut „un articol de presă” al cărui titlu „nu este justificat de conținut” și că „nu știe care e scandalul”. Totodată, președintele a subliniat că SPP nu este un serviciu secret. Ce urmează: presiune publică, fără decizie anunțată Din informațiile prezentate nu rezultă, deocamdată, o decizie instituțională privind conducerea SPP. În schimb, reacțiile indică o creștere a presiunii publice asupra președintelui, în special din zona susținătorilor care așteptau o agendă de reformă și criterii mai stricte de responsabilizare pentru instituțiile cu rol în securitatea națională. [...]
