Știri
Știri din categoria Politică
Președintele României ar putea fi audiat ca parte vătămată în ancheta DIICOT privind fotografiile distribuite înainte de alegeri de Elena Lasconi, potrivit Știrile ProTV. Investigația vizează imagini publicate chiar înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, în contextul în care s-a sugerat atunci o întâlnire între actualul șef al statului, Victor Ponta și fostul director al SRI, generalul Florian Coldea.
Procurorii DIICOT au ajuns la concluzia că fotografiile reprezintă un fals și susțin că presupusa întâlnire nu a avut loc, ci ar fi fost o înscenare. Conform anchetatorilor, la realizarea materialelor ar fi fost folosiți actori, machiați pentru filmări, iar procurorii verifică și dacă s-a intervenit digital asupra imaginilor.
DIICOT afirmă că ar fi identificat o vilă din Tunari, lângă București, unde ar fi fost făcută înscenarea, și că cei implicați s-ar fi asigurat că camerele de supraveghere din zonă erau acoperite înainte de realizarea imaginilor care ar fi ajuns ulterior la Elena Lasconi.
Imediat după publicarea fotografiilor, Nicușor Dan și Victor Ponta au depus plângeri penale la DIICOT, iar Elena Lasconi a fost audiată ca martor. În materialul citat, Lasconi spune că a pus la dispoziția anchetatorilor tot ce i s-a cerut și că, dacă ar fi știut că fotografiile sunt false, nu le-ar fi publicat.
Procurorii au început urmărirea penală pentru infracțiunea de divulgare de informații false față de patru persoane. Doi dintre suspecți ar fi lucrat ca subcontractori ai unei agenții angajate de staff-ul de campanie al actualului președinte încă din perioada în care Nicușor Dan a candidat la Primăria Capitalei, iar, potrivit unor surse oficiale citate de Știrile ProTV, aceștia ar fi filmat evenimente de campanie și ar fi montat clipuri video.
Anchetatorii spun că, deocamdată, nu au stabilit cine a comandat înscenarea și nu exclud ca în spatele ei să se afle apropiați ai unui alt candidat. Suspecții ar fi declarat la audieri că ar fi acționat din proprie inițiativă, descriind materialul drept „o satiră”, iar cazul ar putea fi lămurit inclusiv după audierea președintelui, în calitate de parte vătămată. Administrația Prezidențială nu a oferit până acum un punct de vedere, mai notează sursa.
Recomandate
Formarea noului guvern rămâne deschisă, în ciuda refuzului PNL de a repeta „formule” cu PSD , iar premierul desemnat Luca Niculescu spune că negocierile nu sunt „considerate încheiate până nu s-a încheiat totul” și că „mai există și alte opțiuni”, potrivit news.ro . Niculescu a reacționat după ce liderul PNL, Ilie Bolojan , a reafirmat vineri seară că refuză să repete „formule politice care s-au dovedit că nu funcționează”. Premierul desemnat a spus că Bolojan a avut aceeași poziție și în discuțiile directe dintre cei doi și că negocierile vor continua. „Am fost la multe negocieri. Negocierea nu e considerată încheiată până nu s-a încheiat totul. Avem discuţiile care vor continua. Domnul Ilie Bolojan a fost foarte ferm în această poziţie şi atunci când ne-am întâlnit, o spune şi public. Mai există şi alte opţiuni. Dar eu, am spus, aş vrea să avem un guvern cu o susţinere care să fie cât mai solidă”, a afirmat Luca Niculescu, vineri seară, la Digi 24. Miza: calendar strâns pentru program și listă de miniștri Premierul desemnat a mai declarat că procesul de negociere pentru formarea guvernului nu va fi „prea lung”, deoarece și-a propus ca la jumătatea săptămânii viitoare să aibă finalizate programul de guvernare și lista cabinetului. În același timp, Niculescu a apreciat că „există o marjă de progres între propunerile celor două partide”, referindu-se la PNL și PSD, fără a detalia conținutul diferențelor. Poziția PNL: deschidere pentru un guvern funcțional, dar nu în formula cu PSD Ilie Bolojan a transmis că România are nevoie de un guvern funcțional și că PNL este deschis să contribuie la instalarea acestuia, însă refuză să repete „formule politice care s-au dovedit că nu funcționează”. „Refuzul de a guverna cu PSD nu ţine de orgolii sau de calcule politice, ci de lecţia pe care am învăţat-o”, a transmis Bolojan, adăugând: „De ce au nevoie de PNL? «Să le strice» schimbarea de direcţie şi soluţiile miraculoase?”. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu vizează depunerea joi a programului și listei de miniștri, un calendar care poate debloca rapid votul de învestitură și, implicit, deciziile cu miză fiscal-bugetară , potrivit news.ro . Niculescu a spus că negocierile cu partidele au început și continuă luni, iar concluziile ar urma să fie trase „cel mai probabil joi”, când intenționează să meargă în Parlament cu documentele necesare. Într-o intervenție la Digi 24 , Niculescu a descris primele discuții cu partidele drept „constructive” și „de substanță” și a indicat că urmează o nouă rundă de consultări la începutul săptămânii viitoare. Ce înseamnă calendarul anunțat pentru procesul de învestire Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri este pasul care permite declanșarea procedurilor parlamentare (audieri și vot). Niculescu a arătat că există „chestiuni mai tehnice” care țin de deciziile Parlamentului privind momentul votului, după etapa audierilor, însă fragmentul redat de news.ro este trunchiat și nu include un termen concret pentru ședința de plen. Negocierile: „toate opțiunile sunt pe masă” În relatări similare ale declarațiilor, preluate de G4Media și Agerpres , Niculescu a indicat că formula viitorului executiv nu este încă decisă, fiind luate în calcul variante de guvern politic, tehnocrat sau „hibrid” (combinație între miniștri politici și tehnocrați). El a mai spus că își dorește o majoritate „cât mai solidă”, care să nu asigure doar trecerea votului, ci și capacitatea de a implementa programul. Contextul invocat: blocaj politic și presiune economică Potrivit Agerpres, Niculescu a susținut că partidele sunt conștiente de „momentul dificil” în care se află România, menționând criza politică și probleme economice și sociale, și că există „deschideri” pentru formarea unui guvern, chiar dacă nu există consens asupra tipului de executiv. În același timp, unele formațiuni ar prefera alegeri anticipate, conform aceleiași surse. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile: o nouă sesiune de discuții luni, iar joi ar putea fi momentul în care premierul desemnat depune în Parlament programul și lista de miniștri, pas necesar pentru accelerarea procedurii de învestire. [...]
PSD evită guvernarea fără o majoritate solidă, invocând riscul unui executiv „foarte slab” , iar Robert Negoiță spune că, în locul unei formule fragile, varianta „mai de preferat” ar fi alegerile anticipate pentru a obține un guvern stabil, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de primarul Sectorului 3 la Digi24 , unde a recunoscut că în PSD există „un oarecare nivel de neliniște” legat de formarea viitorului Guvern, dar a insistat că „nu este panică” în partid. Argumentul central: o majoritate parlamentară fragilă ar limita capacitatea guvernului de a implementa măsurile necesare. De ce contează: stabilitatea majorității, condiție pentru „măsurile necesare” Negoiță a susținut că intrarea la guvernare într-o formulă instabilă ar produce un executiv cu forță redusă de acțiune. „Ar însemna un guvern foarte slab și care n-ar putea să facă mare lucru.” În acest context, el a indicat drept alternativă organizarea de alegeri anticipate, pentru a evita o perioadă lungă de instabilitate politică și pentru a permite formarea unui guvern cu susținere mai robustă. „Decât să avem doi ani de instabilitate, soluția mult mai de preferat ar fi să avem niște alegeri anticipate și după aceea să avem un guvern stabil.” Poziționarea față de președinte și scenariul suspendării În ceea ce privește rolul președintelui Nicușor Dan în criza politică, Negoiță a spus că șeful statului „procedează corect” continuând consultările și procesul de desemnare a unui premier, pentru a arăta că a încercat să evite o instabilitate prelungită. Totodată, edilul a respins explicit ipoteza unui demers de suspendare a președintelui, afirmând că în PSD „nu există vreo discuție serioasă” pe acest subiect și că un astfel de pas este „exclus în acest moment”. Context în PSD: mesaje diferite despre intrarea la guvernare Mesajul lui Negoiță vine pe fondul unor poziții publice din partid: Claudiu Manda a declarat că suspendarea președintelui nu este pe agenda PSD, potrivit Adevărul . Separat, Sorin Grindeanu a spus că PSD este pregătit să intre la guvernare, dar cere refacerea majorității parlamentare împreună cu PNL și UDMR, conform Adevărul . [...]
Disponibilitatea PSD de a vota un guvern PNL–UDMR fără a intra la guvernare repoziționează partidul în negocierile pentru formarea majorității și mută presiunea pe liberali, în special pe tabăra asociată cu Ilie Bolojan , potrivit unei analize publicate de Adevărul . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu , joi seara, vine după ce PSD nu a susținut formula guvernamentală încercată de Mureșan și schimbă din nou datele discuțiilor politice. În interpretarea analistului politic George Jiglău, miza nu este doar deblocarea rapidă a unei majorități, ci încercarea de a influența raporturile de putere din PNL, astfel încât să se creeze condițiile unei reveniri a PSD la guvernare. Prin deschiderea către un vot pentru un executiv PNL–UDMR, PSD ar transfera către celelalte partide responsabilitatea pentru ieșirea din criză și ar pune PNL într-o poziție dificilă, sugerând că liberalii „fug de responsabilitate”. Presiune pe PNL și, mai ales, pe tabăra Bolojan Jiglău susține că ținta lui Grindeanu nu ar fi întregul PNL, ci mai ales gruparea condusă de Ilie Bolojan. În această logică, oferta de a vota un guvern din care PSD nu face parte ar funcționa ca un instrument de presiune: fie PNL își asumă guvernarea, fie acceptă o reconfigurare care să permită o formulă de colaborare cu PSD, similară coalițiilor din anii trecuți. Rămâne însă neclar, din datele prezentate, dacă această disponibilitate se va transforma într-un sprijin parlamentar efectiv și în ce condiții ar fi acordat. De ce Bolojan rămâne „miza” pentru PSD Potrivit analistului, strategia PSD din ultimele luni ar fi vizat mai degrabă îndepărtarea lui Ilie Bolojan decât scoaterea PNL din ecuația guvernării. Jiglău afirmă că PSD ar fi preferat ca liberalii să se distanțeze de Bolojan și să revină la o coaliție cu social-democrații, în formula care a funcționat în perioada Nicolae Ciucă – Marcel Ciolacu. Un element invocat este riscul politic pentru PSD ca Bolojan să ajungă un adversar puternic în opoziție, cu capacitatea de a critica deciziile guvernului „cu cifre” și „în cunoștință de cauză”, pe baza experienței de la vârful executivului. PSD, între opțiunea de vot și dependența de negocieri Analiza mai arată că PSD ar fi „jucat totul pe o singură carte”, mizând pe o revenire la guvernare alături de PNL, în condițiile în care liberalii ar fi renunțat la Bolojan. Cum această variantă nu s-a concretizat, partidul ar fi rămas dependent de negocierile cu președintele Nicușor Dan și de echilibrul intern din PNL. În același timp, Jiglău notează că o majoritate PNL–UDMR ar putea funcționa și fără PSD, dacă partidele implicate ajung la un acord și strâng voturile necesare. Ce spune Grindeanu despre formulele de guvernare În finalul materialului este menționat că Sorin Grindeanu a declarat la Antena 3 CNN că PSD nu susține un guvern minoritar social-democrat, pe motiv că ar pune partidul într-o poziție vulnerabilă. În schimb, liderul PSD a spus că formațiunea ar vota un guvern minoritar format din PNL și UDMR. Un factor suplimentar de tensiune, potrivit analizei, este că președintele Nicușor Dan și-a exprimat preferințele privind componența viitorului executiv, inclusiv pentru portofolii importante, iar prezența USR într-o majoritate poate deveni un punct sensibil pentru PSD, care ar prefera o altă configurație. [...]
Poziția PNL de a exclude o nouă guvernare cu PSD complică formarea rapidă a unei majorități stabile , într-un moment în care România are nevoie de un executiv „funcțional”, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis vineri, 9 octombrie, că PNL este dispus să contribuie la instalarea unui guvern, dar „nu” va accepta repetarea unor formule politice care „nu funcționează”. Bolojan susține că refuzul de a guverna cu PSD nu ține de „orgolii” sau „calcule politice”, ci de experiența ultimului an. În mesajul său, el acuză PSD că ar căuta parteneri mai degrabă pentru a avea „pe cine să arunce vina” atunci când „blochează soluțiile necesare” și pentru a-și proteja interesele, inclusiv prin folosirea resurselor publice. În același timp, Bolojan afirmă că PSD, „cu sprijinul AUR”, a dărâmat guvernul invocând „soluții magice” și o „schimbare a direcției”, respingând guvernul Mureșan pe motiv că ar fi menținut direcția anterioară. Miza: testul guvernării și presiunea pe buget Bolojan spune că PSD ar trebui să demonstreze, prin guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , că poate aplica soluțiile promise și „redresa economia fără să dezechilibreze bugetul”, însă ar refuza să guverneze fără participarea PNL. În logica expusă de liderul liberal, PSD ar avea nevoie de PNL ca „paravan” pentru costurile politice ale guvernării și pentru eventualele promisiuni care nu pot fi onorate. Reacția premierului desemnat: negocierile rămân deschise Întrebat la Digi24 despre mesajul lui Bolojan, Luca Niculescu a declarat că negocierile dintre cele două partide pot continua și că există „o marjă de progres” între propuneri. El a subliniat că discuțiile nu sunt încheiate și că își dorește un guvern „cu o susținere cât mai solidă”. În acest context, poziția fermă a PNL reduce spațiul pentru o formulă de coaliție cu PSD și mută presiunea pe identificarea „altor opțiuni” de majoritate, în timp ce negocierile rămân, cel puțin formal, în desfășurare. [...]
România își fixează ca prioritate menținerea fondurilor UE pentru coeziune și agricultură în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, miză care poate influența direct investițiile și dezvoltarea economică în perioada 2028–2034, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale . Poziția a fost discutată într-o ședință de lucru organizată vineri de președintele Nicușor Dan , în pregătirea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, unde una dintre temele principale va fi viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al UE. Ce urmărește România în negocierile pentru CFM 2028–2034 Administrația Prezidențială arată că obiectivul întâlnirii a fost coordonarea poziției naționale înaintea negocierilor la nivelul liderilor europeni. Viitorul CFM va stabili bugetul UE pentru 2028–2034 și, conform comunicatului, va influența „în mod direct” perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională. În acest context, România își propune să susțină: menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună (PAC), considerate instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și pentru modernizarea agriculturii; finanțarea consolidării capacității europene de apărare , cu accent pe Flancul estic și regiunea Mării Negre ; politici de recâștigare a competitivității și de reducere a „dependențelor strategice” în energie și tehnologii avansate. Cine a participat și ce urmează La ședința de lucru au participat membri ai Guvernului, experți tehnici ai ministerelor și Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, potrivit comunicatului citat. Următorul reper este reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie, unde discuțiile despre viitorul buget multianual vor intra pe agenda liderilor UE, în perspectiva negocierilor care vor stabili alocările pentru 2028–2034. [...]
