Știri
Știri din categoria Politică
Președintele României ar putea fi audiat ca parte vătămată în ancheta DIICOT privind fotografiile distribuite înainte de alegeri de Elena Lasconi, potrivit Știrile ProTV. Investigația vizează imagini publicate chiar înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, în contextul în care s-a sugerat atunci o întâlnire între actualul șef al statului, Victor Ponta și fostul director al SRI, generalul Florian Coldea.
Procurorii DIICOT au ajuns la concluzia că fotografiile reprezintă un fals și susțin că presupusa întâlnire nu a avut loc, ci ar fi fost o înscenare. Conform anchetatorilor, la realizarea materialelor ar fi fost folosiți actori, machiați pentru filmări, iar procurorii verifică și dacă s-a intervenit digital asupra imaginilor.
DIICOT afirmă că ar fi identificat o vilă din Tunari, lângă București, unde ar fi fost făcută înscenarea, și că cei implicați s-ar fi asigurat că camerele de supraveghere din zonă erau acoperite înainte de realizarea imaginilor care ar fi ajuns ulterior la Elena Lasconi.
Imediat după publicarea fotografiilor, Nicușor Dan și Victor Ponta au depus plângeri penale la DIICOT, iar Elena Lasconi a fost audiată ca martor. În materialul citat, Lasconi spune că a pus la dispoziția anchetatorilor tot ce i s-a cerut și că, dacă ar fi știut că fotografiile sunt false, nu le-ar fi publicat.
Procurorii au început urmărirea penală pentru infracțiunea de divulgare de informații false față de patru persoane. Doi dintre suspecți ar fi lucrat ca subcontractori ai unei agenții angajate de staff-ul de campanie al actualului președinte încă din perioada în care Nicușor Dan a candidat la Primăria Capitalei, iar, potrivit unor surse oficiale citate de Știrile ProTV, aceștia ar fi filmat evenimente de campanie și ar fi montat clipuri video.
Anchetatorii spun că, deocamdată, nu au stabilit cine a comandat înscenarea și nu exclud ca în spatele ei să se afle apropiați ai unui alt candidat. Suspecții ar fi declarat la audieri că ar fi acționat din proprie inițiativă, descriind materialul drept „o satiră”, iar cazul ar putea fi lămurit inclusiv după audierea președintelui, în calitate de parte vătămată. Administrația Prezidențială nu a oferit până acum un punct de vedere, mai notează sursa.
Recomandate
Donald Trump a criticat public aliații din Asia și a reluat atacurile la adresa NATO, potrivit HotNews.ro , susținând că partenerii Washingtonului nu au sprijinit intervenția americană în Iran. Într-o conferință de presă la Casa Albă, Trump a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a afirmat că aliații nu au oferit nici măcar piste de aterizare. Explicând distanțarea de alianță, el a invocat disputa legată de Groenlanda, despre care a spus că a fost punctul de plecare al tensiunilor: „Noi vrem Groenlanda, ei nu vor să ne-o dea, iar eu le-am spus ‘pa,pa’”, a declarat președintele SUA. În același context, Trump a extins criticile către aliații din zona Pacificului, reproșându-le lipsa de sprijin. Țările menționate explicit de președintele american au fost: Japonia Coreea de Sud Australia Trump a amintit și prezența militară americană în regiune, afirmând că SUA au 50.000 de soldați staționați în Japonia și 40.000 în Coreea de Sud, pe care i-a prezentat drept un factor de protecție împotriva Coreei de Nord. Tot în declarațiile sale, el a spus că liderul nord-coreean Kim Jong Un „are o părere foarte bună” despre el și a reluat o afirmație insultătoare atribuită acestuia la adresa lui Joe Biden. În contrapondere, președintele SUA a lăudat colaborarea cu mai multe state arabe din Orientul Mijlociu - Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar - și a menționat și Bahreinul, dar cu o critică: a susținut că armata bahreinită ar fi doborât din greșeală trei avioane americane, invocând utilizarea necorespunzătoare a sistemelor Patriot. Separat, HotNews.ro consemnează că Trump a declarat, într-un interviu acordat Daily Telegraph, că ia „în considerare serios” retragerea Statelor Unite din NATO, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. În interviu, el a spus că retragerea ar fi „dincolo de reconsiderare” și a reiterat ideea că nu a fost „niciodată impresionat” de NATO, afirmând că și Vladimir Putin ar ști acest lucru. [...]
Iran a criticat public limbajul folosit de Donald Trump pe rețelele sociale , după ce președintele american a lansat amenințări la adresa infrastructurii civile iraniene, relatează POLITICO . Reacțiile au venit prin conturi de social media atribuite unor ambasade iraniene, pe fondul escaladării conflictului dintre Washington, Israel și Teheran. Trump a scris pe platforma sa, Truth Social, că ar urma să lovească infrastructura civilă a Iranului, inclusiv centrale electrice și poduri, dacă nu se ajunge la un acord pentru redeschiderea unei căi navigabile considerate strategic vitale. Mesajul a fost formulat în termeni agresivi și cu injurii. „Marți va fi Ziua Centralelor Electrice și Ziua Podurilor, toate la un loc, în Iran. Nu va fi nimic asemănător!!! Deschideți strâmtoarea naibii, nebunilor, sau veți trăi în iad – DOAR UITAȚI-VĂ!” Multe conturi asociate ambasadelor iraniene au răspuns, inclusiv cele din Thailanda, Austria, India și Finlanda. Ambasada Iranului în Thailanda i-a transmis lui Trump să-și supravegheze „limbajul”, iar ambasada din Austria a publicat un mesaj în care îl compară cu un „om al peșterilor” din Epoca de Piatră. Ambasada din India a susținut că înjurăturile și insultele sunt comportamentul unor „copii răsfățați care nu știu să piardă”, în timp ce ambasada din Finlanda a afirmat că postarea ar arăta că Trump nu este familiarizat cu „eticheta și moralitatea” pe social media. În același timp, mai multe conturi de pe X care pretind că aparțin unor ambasade iraniene din alte țări au intrat în aceeași linie de atac, însă POLITICO notează că nu toate au putut fi verificate imediat. Publicația precizează că ambasadele din Austria, India și Finlanda aveau bife gri, care indică statutul de cont oficial. Contextul este un război care durează de cinci săptămâni între SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, conflict care a afectat piețele globale de energie după închiderea de către Teheran a unor rute esențiale de transport al petrolului prin Strâmtoarea Hormuz. Deși nu există un final evident, Trump ar fi sugerat că un acord cu regimul iranian ar putea fi aproape. [...]
Președintele Nicușor Dan a convocat o întâlnire la Cotroceni pe tema carburanților , relatează Digi24 . Discuțiile sunt programate luni, de la ora 14:00, și îi reunesc pe premierul Ilie Bolojan, pe miniștrii Energiei și Transporturilor, precum și reprezentanți ai companiilor petroliere, în contextul îngrijorărilor legate de o posibilă criză a carburanților. Potrivit Administrației Prezidențiale, tema centrală este aprovizionarea României cu țiței și combustibili. În programul oficial este menționată participarea ministrului Energiei, Bogdan Ivan, a ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și a reprezentanților Petrom și Rompetrol. „Întâlnire cu Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și reprezentanții companiilor din industria petrolieră Petrom și Rompetrol, pe tema aprovizionării României cu țiței și combustibili”, se arată în programul oficial. Contextul invocat este amplificarea temerilor privind o eventuală criză a carburanților, pe fondul discuțiilor din mai multe state despre raționalizarea combustibilului. Fostul președinte Traian Băsescu a declarat duminică, la TVR INFO, că ar fi nevoie de „raționalizare de pe acum, ca să nu ajungem la criză”, avertizând totodată că „marea problemă este că toți se reped să reducă prețul, ceea ce e o mare eroare”. În paralel, Slovenia a început să limiteze consumul de carburant, însă autoritățile de la București au dat asigurări că România nu va impune restricții populației. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a spus că strategia României se bazează pe creșterea capacității de producție interne, nu pe limitarea consumului. Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul a adoptat vineri, într-o ședință extraordinară, reducerea accizei la motorina standard cu aproximativ 30 de bani pe litru (36 de bani cu TVA) și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru companiile care extrag și comercializează petrol în România. Reducerea accizei a fost justificată prin impactul motorinei asupra economiei și inflației, iar măsura urmează să intre în vigoare marți, 7 aprilie. [...]
Emmanuel Macron și Recep Tayyip Erdogan sunt așteptați în vizite oficiale la București , potrivit G4Media , care citează surse politice. Vizitele ar urma să aibă loc „în următoarele luni” și sunt prezentate ca având o dimensiune strategică, în contextul conflictului din Ucraina și al războiului din Iran. Miza strategică: securitatea regională și rolul Franței în NATO Publicația notează că vizita președintelui francez vine pe fondul asumării de către Franța a rolului de „națiune-lider” în Grupul de Luptă NATO dislocat în România, cu obiectivul de a consolida securitatea țării. În acest cadru, Franța a trimis în România sute de militari și echipament de luptă și a contribuit la refacerea infrastructurii militare. „Vizitele vor avea o importantă dimensiune strategică, date fiind cele două conflicte care influențează Europa – cel din Ucraina și războiul din Iran.” Din perspectiva economică, o astfel de vizită poate deschide discuții despre proiecte de apărare și investiții conexe, într-un moment în care cheltuielile de securitate au efecte directe asupra bugetelor publice și asupra contractelor din industrie. Turcia, Marea Neagră și discuțiile economice anunțate Turcia este descrisă drept un aliat-cheie al României în zona Mării Negre și, împreună cu Bulgaria, contribuie la deminarea acesteia, consemnează G4Media. În acest context, o vizită la București a președintelui Recep Tayyip Erdogan ar putea consolida cooperarea regională pe componenta de securitate maritimă. Potrivit sursei, ambii șefi de stat vor discuta cu președintele Nicușor Dan și despre posibile investiții și contracte economice majore, pe lângă subiectele de securitate. În același timp, articolul indică interesul ambelor țări pentru parteneriate în industria de apărare, pe fondul necesarului de înzestrare al Armatei Române. Ce se știe și ce rămâne de confirmat Informațiile sunt atribuite unor „surse politice” citate de G4Media, fără un calendar public al vizitelor sau detalii despre agenda exactă. Nu sunt menționate, deocamdată, proiecte concrete, valori ale unor potențiale contracte sau termene pentru eventuale acorduri. Elementele avansate în articol ca teme probabile de discuție includ: rolul Franței ca națiune-lider în Grupul de Luptă NATO din România; cooperarea în Marea Neagră, inclusiv deminarea realizată împreună cu Bulgaria; parteneriate în industria de apărare, în legătură cu înzestrarea Armatei Române; posibile investiții și contracte economice majore discutate cu președintele Nicușor Dan. [...]
Donald Trump nu va veni fizic la Summitul B9 de la București , dar ar urma să fie reprezentat, cel mai probabil, de Marco Rubio, potrivit Antena 3 CNN . Reuniunea este programată pentru 13 mai, în Capitală. Conform sursei citate, președintele SUA a transmis o scrisoare de răspuns la invitație, în care a mulțumit României și Poloniei pentru creșterea alocărilor pentru Apărare ca procent din PIB și pentru intenția de a urca acest nivel „până la 5%” în anii următori. În aceeași scrisoare, Trump ar fi mulțumit și pentru sprijinul acordat în contextul războiului din Iran. În paralel, participarea secretarului general al NATO la summit a fost confirmată de președintele României, Nicușor Dan, în cadrul unei conferințe comune cu Mark Rutte. „L-am invitat pe domnul secretar general la summitul B9 de la București, iar invitația a fost acceptată, deci, o să-l avem în mai pe domnul Rutte la București; mulțumesc pentru asta”, a spus șeful statului. Formatul București 9 (B9) este un mecanism de coordonare pe apărare între nouă state NATO de pe flancul estic — Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia — creat în 2015 la inițiativa lui Klaus Iohannis și a președintelui Poloniei, Andrzej Duda. Potrivit Antena 3 CNN, grupul a apărut ca reacție la deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei și conflictul din Donbas, iar în 2025 summitul a avut loc la Vilnius. La reuniunea de la București este așteptată prezența a aproximativ 15 lideri aliați și parteneri, iar printre invitați se numără și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mai notează Antena 3 CNN. În același context, România și Polonia intenționează să invite statele scandinave să se alăture formatului B9, în cadrul summitului din luna mai. [...]
Traian Băsescu cere un „plan B” european de apărare printr-o Armată Europeană , pe fondul nemulțumirilor exprimate de Donald Trump față de țările NATO și de implicarea lor în eliberarea strâmtorii Ormuz, potrivit News.ro . Fostul președinte a susținut că Europa ar trebui să reducă dependența de deciziile liderului de la Casa Albă, pe care l-a descris drept „instabil”. Declarațiile au fost făcute duminică, la TVR INFO, în contextul discuțiilor despre riscul ca SUA să părăsească NATO și despre tensiunile din Orientul Mijlociu. Băsescu a pledat pentru o Armată Europeană care să funcționeze ca partener al NATO, nu ca înlocuitor, dar care să ofere Uniunii Europene o capacitate mai mare de acțiune. „Planul B nu poate fi cel decât cel de constituire a Armatei Europene, care să fie un partener al NATO, dar să nu mai fim dependenţi de un om instabil, cum este Trump.” În același timp, fostul președinte a spus că „Iranul nu trebuie lăsat să producă arma nucleară” și a apreciat că, într-o „soluție militară inteligentă”, doar americanii ar putea opri Iranul. El a criticat însă abordarea actuală a lui Trump și a reamintit retragerea SUA din acordul nuclear cu Iran în primul mandat al acestuia, susținând că o victorie a Iranului ar putea însemna închiderea strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictelor în Orientul Mijlociu. Băsescu a mai argumentat că liderul american ignoră constrângerile instituționale din democrațiile europene, unde deciziile militare presupun aprobări parlamentare. În opinia sa, acest decalaj ar alimenta o „propagandă urâtă pentru NATO”, în condițiile în care Trump ar cere aliaților europeni acțiuni rapide, imposibil de replicat în același ritm. În acest cadru, fostul președinte a avansat ideea dezvoltării unor formule regionale de cooperare, inclusiv între state membre NATO, ca soluție complementară pentru securitate. El a indicat explicit relansarea unei inițiative din perioada mandatului său. constituirea unei Armate Europene ca partener al NATO, pentru reducerea dependenței de deciziile SUA; menținerea obiectivului de a împiedica Iranul să obțină arma nucleară, dar printr-o strategie „inteligentă”; dezvoltarea de alianțe regionale între state NATO, inclusiv trilaterala România–Polonia–Turcia, ca opțiune de apărare regională. [...]
