Știri
Știri din categoria Politică
Președintele României ar putea fi audiat ca parte vătămată în ancheta DIICOT privind fotografiile distribuite înainte de alegeri de Elena Lasconi, potrivit Știrile ProTV. Investigația vizează imagini publicate chiar înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, în contextul în care s-a sugerat atunci o întâlnire între actualul șef al statului, Victor Ponta și fostul director al SRI, generalul Florian Coldea.
Procurorii DIICOT au ajuns la concluzia că fotografiile reprezintă un fals și susțin că presupusa întâlnire nu a avut loc, ci ar fi fost o înscenare. Conform anchetatorilor, la realizarea materialelor ar fi fost folosiți actori, machiați pentru filmări, iar procurorii verifică și dacă s-a intervenit digital asupra imaginilor.
DIICOT afirmă că ar fi identificat o vilă din Tunari, lângă București, unde ar fi fost făcută înscenarea, și că cei implicați s-ar fi asigurat că camerele de supraveghere din zonă erau acoperite înainte de realizarea imaginilor care ar fi ajuns ulterior la Elena Lasconi.
Imediat după publicarea fotografiilor, Nicușor Dan și Victor Ponta au depus plângeri penale la DIICOT, iar Elena Lasconi a fost audiată ca martor. În materialul citat, Lasconi spune că a pus la dispoziția anchetatorilor tot ce i s-a cerut și că, dacă ar fi știut că fotografiile sunt false, nu le-ar fi publicat.
Procurorii au început urmărirea penală pentru infracțiunea de divulgare de informații false față de patru persoane. Doi dintre suspecți ar fi lucrat ca subcontractori ai unei agenții angajate de staff-ul de campanie al actualului președinte încă din perioada în care Nicușor Dan a candidat la Primăria Capitalei, iar, potrivit unor surse oficiale citate de Știrile ProTV, aceștia ar fi filmat evenimente de campanie și ar fi montat clipuri video.
Anchetatorii spun că, deocamdată, nu au stabilit cine a comandat înscenarea și nu exclud ca în spatele ei să se afle apropiați ai unui alt candidat. Suspecții ar fi declarat la audieri că ar fi acționat din proprie inițiativă, descriind materialul drept „o satiră”, iar cazul ar putea fi lămurit inclusiv după audierea președintelui, în calitate de parte vătămată. Administrația Prezidențială nu a oferit până acum un punct de vedere, mai notează sursa.
Recomandate
Adoptarea legii salarizării unitare până la 31 august devine tot mai improbabilă , iar miza depășește disputa politică: fără acest proiect, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR și să rămână fără un cadru de control al cheltuielilor de personal, cu efecte directe asupra echilibrelor bugetare, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că șansele de acord între partide „scad de la o oră la alta”. Bolojan susține că, pe fondul declarațiilor PSD, probabilitatea ca social-democrații să susțină proiectul este „redusă”, deși legea ar trebui adoptată până la 31 august. El a spus că au existat „discuții nenumărate” sub auspiciile Președinției, prin consilierul Burnete, în care au fost analizate mai multe variante de proiect. Miza financiară: 770 de milioane de euro din PNRR Premierul demis a legat explicit adoptarea legii de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. Dincolo de bani, el a argumentat că proiectul ține de „încrederea în România”, fiind un angajament asumat de guverne succesive, dar amânat până în ultimele luni, într-un context în care Guvernul a fost demis. Miza bugetară: predictibilitatea cheltuielilor de personal și riscul de rating Bolojan a mai spus că legea este importantă pentru predictibilitatea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, componentă pe care o descrie drept „foarte importantă” în ecuația echilibrelor bugetare. El a invocat derapaje din anii 2023–2024, pe care i-a caracterizat drept perioadă în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din calcule electorale. În lipsa unei legi a salarizării, Bolojan a avertizat că România ar putea repeta situații similare în 2027–2028, ceea ce ar anula eforturile recente. În același registru, el a susținut că aprobarea unor creșteri salariale peste posibilitățile economiei ar fi „un drum sigur către scăderea ratingului de țară”, ceea ce ar forța ulterior măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Acuzația politică: „PSD e de vină dacă legea nu se naște” Bolojan a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea și a spus că social-democrații sunt responsabili dacă proiectul nu va fi adoptat. El a menționat și o înțelegere semnată pentru votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, despre care afirmă că nu ar mai fi respectată. „PSD e de vină dacă legea nu se naște”, a declarat Ilie Bolojan. În același context, Bolojan a afirmat că au fost încercate „toate variantele posibile”, inclusiv discuții cu Comisia , dar anumite sume „nu au fost acceptate” și „nu pot fi suportate” de capacitatea de finanțare, motiv pentru care proiectul ar trebui limitat la nivelul permis de buget. În material nu sunt prezentate reacții ale PSD la acuzațiile formulate de Ilie Bolojan. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că demersul PPE către Comisia Europeană vizează o verificare rapidă pentru a evita blocarea banilor din PNRR , nu „tăierea” lor, potrivit Antena 3 . În joc este o tranșă de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), pe fondul unei dispute politice interne care a ajuns la Bruxelles. Bolojan a declarat marți seară, la Digi 24, că știa încă de luni despre intenția PPE de a cere Comisiei Europene să verifice legislația adoptată în România în legătură cu fondurile din PNRR. El a susținut că o verificare „rapidă” ar permite corecții dacă se constată probleme, astfel încât România să nu piardă bani. „Am știut de această intenție, luni, cu privire la solicitarea PPE de a se verifica aceste sume, de a se verifica legislația care se adoptă în România, în așa fel încât România să nu piardă bani.” Riscul invocat: costuri indirecte și deteriorarea relației cu Comisia Premierul interimar a avertizat că, în lipsa unei clarificări, modificările legislative ar putea afecta relația cu Comisia Europeană și „imaginea României ca țară de încredere în Europa”, cu „costuri” suportate indirect. „Riscăm ca, prin modificările pe care le facem, să afectăm (…) relațiile cu Comisia, să afectăm imaginea României ca țară de încredere în Europa. Ceea ce (…) înseamnă niște costuri pe care trebuie să le suportăm indirect.” Scrisoarea PPE–Renew și termenul de 31 august În aceeași zi, președintele PPE, Manfred Weber, a publicat scrisoarea prin care se cere Comisiei Europene să verifice dacă România ar trebui să primească în continuare fondurile din PNRR, în contextul controversatului „amendament Fritz”. Solicitarea apare într-o scrisoare semnată de Manfred Weber și de președinta Renew Europe, Valerie Hayer, trimisă pe 24 august către Ursula von der Leyen. Cei doi cer ca Bucureștiul să fie informat rapid că banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu vor fi eliberați dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, și că discuțiile tehnice continuă până la termenul-limită de 31 august 2026. Legătura cu disputa internă și acuzația politică În centrul disputei se află „ amendamentul Fritz ”, despre care Antena 3 notează că ar putea duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei și liderului USR, Dominic Fritz. Bolojan a mai spus că USR „a vorbit cu cei de la Renew” și că, în opinia sa, Comisia Europeană urmărește situația din România și prin cele două grupuri politice din Parlamentul European. „Această adresă nu este să ni se taie banii (…) este să se verifice dacă modul în care se adoptă aceste legi (…) nu este folosit pentru a încălca valorile europene.” [...]
PNL își reconfigurează conducerea în București pe filierele de sector , iar Ilie Bolojan spune că noua echipă a avut deja o primă discuție „despre viitor”, în contextul unor numiri recente la vârful organizațiilor din sectoare, potrivit Agerpres . Întâlnirea a avut loc luni seara, după ce au fost făcute numiri la conducerile filialelor de sector. Bolojan a prezentat public componența echipei PNL București și a indicat direcția pe care vrea să o imprime organizației: deschidere către comunități și prezență constantă, nu doar în campanii. Cine intră în noua echipă PNL București În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a enumerat noile numiri la nivel de sectoare: George Cristian Tuță – Sectorul 1 Sanda Nicola – Sectorul 2 Dragoș Pîslaru – Sectorul 3 Oana Gheorghiu – Sectorul 4 Andrei Badiu – Sectorul 5 Paul Moldovan – Sectorul 6 Bolojan i-a menționat, de asemenea, pe Ciprian Ciucu și Sebastian Burduja ca parte a echipei PNL București. Miza: organizații „deschise” și rezultate „concrete” Bolojan a legat ideea de „deschidere” de capacitatea partidului de a atrage competențe și de a răspunde problemelor locale, nu de gesturi formale. În același mesaj, a susținut că PNL trebuie să fie prezent permanent în comunitate, să identifice ce nu funcționează și să propună soluții. „Administrația nu poate fi separată de comunitate. Comunitatea este cea care se administrează, cu oamenii cei mai buni ai săi.” În această etapă, informațiile disponibile se limitează la mesajul public al președintelui PNL și la faptul întâlnirii cu noua echipă; nu sunt precizate decizii concrete, termene sau măsuri care ar urma să fie adoptate în urma discuției. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării riscă să fie amânată , pe fondul lipsei unei forme agreate în Guvern și al unor termene pe care PSD le consideră imposibil de respectat, potrivit Antena 3 . Sorin Grindeanu spune că Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns la un punct de vedere comun, ceea ce face „foarte greu, dacă nu imposibil” ca proiectul să parcurgă rapid traseul parlamentar, eventualele contestații la Curtea Constituțională și promulgarea. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD afirmă că discuția cu ministrul Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie și că, în acest moment, nu există o formă finală a legii. „Nu pot să vă spun astăzi că avem o formă a acestei legi.” Grindeanu susține că România are nevoie de o lege a salarizării, dar una care să fie dezbătută cu „toți partenerii sociali” și să așeze sistemul pe baze de echitate. În același timp, el avertizează că, în condițiile actuale, calendarul vehiculat este nerealist. „Mi se pare foarte greu, dacă nu imposibil, să mai putem veni până mâine la o formă a legii (...) Sunt termene imposibile de îndeplinit.” Blocaj în Guvern și presiune pe finanțare Liderul PSD mai spune că Guvernul „nu are în acest moment o formă” agreată și că neînțelegerile persistă între Muncă, Sănătate și Educație. În plus, potrivit lui Grindeanu, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resursele necesare pentru aplicarea noii legi. Negocierile de la Cotroceni, decalate Antena 3 notează că negocierile pentru noua Lege a salarizării s-au decalat: întâlnirea tehnică programată duminică, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii partidelor din fosta coaliție nu a mai avut loc și a fost amânată pentru luni. Context sindical și condiționalități europene Precizările vin în contextul în care mai multe federații sindicale vor organiza marți, între orele 11:00 și 13:00, un protest în fața Ministerului Muncii. Principalele revendicări sunt creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. Separat, publicația mai relatează că, potrivit unor surse oficiale citate de Antena 3 și unui răspuns al Comisiei Europene obținut de aceasta, Comisia a cerut Guvernului măsuri „compensatorii” pentru acoperirea cheltuielilor cu „anvelopa salarială” din noua variantă a legii. Una dintre măsurile sugerate ar fi extinderea contribuției CASS la pensii; în prezent, CASS pentru pensii se aplică veniturilor mai mari de 3.000 de lei. [...]
Un eventual ordin de prefect pentru încetarea mandatului lui Dominic Fritz ar deschide un nou front juridic , pe care USR mizează că îl va câștiga în instanță și, la nevoie, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit News . Deputatul USR Alexandru Dimitriu a spus, într-o conferință de presă la Parlament, că nu există „o preocupare instituțională” a partidului pe acest subiect, pe motiv că situația ar fi „personală” pentru Dominic Fritz, liderul USR și primar, rămas fără mandat în urma unei decizii a Curții Constituționale (CCR) . Miza: ordinul prefectului și contestarea în instanță Dimitriu a afirmat că, din perspectiva sa de avocat, dacă va fi emis un ordin de prefect pentru încetarea mandatului, acesta „va fi contestat cu succes”. În același registru, deputatul a susținut că, dacă demersul nu ar avea câștig de cauză în țară, Fritz ar urma să câștige la CEDO. Argumentul invocat de USR: efecte retroactive și „legea mai favorabilă” În explicația sa, Dimitriu a acuzat PSD că ar fi urmărit să dea efecte retroactive sancțiunii și să întrerupă mandatul, prin eliminarea unui amendament care, în viziunea lui, ar fi limitat aplicarea legii „doar pe viitor”. În lipsa acelei „norme tranzitorii”, a spus el, ar deveni aplicabilă „legea contravențională mai favorabilă” — adică o regulă care, în anumite situații, poate conduce la aplicarea variantei mai blânde a regimului sancționator. Deputatul a susținut că, în această logică, „trebuie să fie dezincriminat ce a făcut Dominic Fritz”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi emiterea unui ordin de prefect privind încetarea mandatului, care, dacă apare, ar fi atacat în instanță. News nu indică un calendar pentru emiterea ordinului și nici detalii despre procedura concretă sau termenul în care ar putea fi contestat. [...]
USR cere declanșarea unei cercetări disciplinare în Camera Deputaților după ce un amendament „împotriva lui Dominic Fritz” ar fi fost introdus „în mod fraudulos” în raportul oficial al Comisiei juridice , deși nu fusese depus, dezbătut sau votat în comisie, potrivit News . Miza este una de procedură și integritate legislativă: dacă acuzațiile se confirmă, ar însemna intervenții neautorizate asupra documentelor oficiale ale Parlamentului, cu efect direct asupra conținutului unei legi. Solicitarea a fost formulată de lidera deputaților USR, Diana Stoica, către președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu . USR cere ca ancheta internă să stabilească cine a intervenit asupra raportului, când s-a făcut intervenția și în baza cărei dispoziții. Ce reclamă USR: un amendament apărut în raport, fără vot în comisie Potrivit USR, amendamentul a apărut în raport cu mențiunea „Autor: Comisia juridică”, deși membrii comisiei nu l-ar fi votat. Formațiunea spune că a depus deja un denunț penal pentru suspiciunea de fals intelectual și solicită acum conducerii Camerei Deputaților să stabilească și răspunderea administrativă și disciplinară a celor implicați. În argumentația sa, Diana Stoica afirmă că parlamentarii USR „nu pot accepta ca un text de lege să apară pe sub mână într-un document oficial al Parlamentului”. „Cei care au redactat acel amendament, cei care l-au introdus în raport şi cei care au orchestrat această schemă trebuie să răspundă. Sorin Grindeanu conduce Camera Deputaţilor şi are obligaţia să afle cine a făcut această faptă extrem de gravă şi să dispună sancţiunile aferente”, declară Diana Stoica. Presiune pe conducerea Camerei: anchetă administrativă, în paralel cu plângerea penală Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că situația nu poate fi explicată printr-o „eroare materială”, argumentând că nu ar fi vorba de o simplă greșeală de redactare, ci de introducerea unui alineat întreg, cu efecte juridice. „O eroare materială înseamnă o cifră sau o formulare greşită. Nu apare din greşeală un alineat întreg, redactat juridic”, spune Alexandru Dimitriu. În același timp, USR cere ca Sorin Grindeanu să nu aștepte finalizarea anchetei penale și să folosească „instrumente administrative” disponibile imediat la nivelul Camerei Deputaților, pentru a identifica persoanele care ar fi intervenit asupra raportului oficial. [...]
