Știri
Știri din categoria Politică
Ludovic Orban își retrage sprijinul politic pentru Nicușor Dan, susținând că, după un an de mandat, nu l-ar mai vota la prezidențiale, potrivit Mediafax. Declarația vine într-un moment în care relația președintelui cu partidele reformiste este descrisă de Orban ca fiind tensionată, cu potențial de a afecta capacitatea de a construi majorități și de a împinge agenda de reforme.
Orban, președintele Forța Dreptei și fost consilier prezidențial, a spus joi seara, la B1 TV, că este „dezamăgit” de Nicușor Dan și că, dacă ar fi putut anticipa modul în care acesta își exercită primul mandat, „nu mergea la vot” și „nu-l vota”.
„Dacă ar fi fost alegeri, acum, după un an de mandat al lui Nicușor Dan, și aș fi știut ce, sau dacă aș fi putut să anticipez ce face Nicușor Dan în primul mandat, nu mergeam la vot. Nu-l votam.”
În aceeași intervenție, Orban afirmă că nu i-ar fi votat nici pe alți potențiali candidați menționați de el (Antonescu, Simion, Ponta), dar insistă că, în cazul lui Nicușor Dan, dezamăgirea vine din faptul că „a avut încredere” și a sperat că „va juca corect”.
Orban îl descrie pe Nicușor Dan drept „un președinte comod” și îl acuză că „încă din prima a refuzat lupta”, susținând că nu și-a asumat „obiective majore” și nu a acționat împotriva abuzurilor și privilegiilor.
„A refuzat să-și asume cu adevărat obiective majore. A refuzat să-i pună la punct pe cei care fură, pe cei care abuzează de putere, pe cei care încearcă să-și mențină privilegiile.”
În declarațiile citate, Orban mai spune că președintele „se înțelege cu PSD ca nu cumva să aibă probleme”, dar că, treptat, ar fi ajuns într-o relație conflictuală cu PNL și USR — partidele pe care Orban le indică drept potențiali parteneri într-un „parteneriat pentru reformă, modernizare” și pentru reducerea privilegiilor și a „hoției”.
În logica expusă de Orban, deteriorarea relației cu aceste formațiuni ar slăbi tocmai baza politică necesară pentru reforme și pentru o guvernare orientată spre schimbări structurale. Mediafax nu oferă, în acest material, o reacție a președintelui Nicușor Dan la acuzațiile lui Orban.
Recomandate
Blocajul politic pune în pericol reformele și finanțarea UE , după ce negocierile pentru un guvern la București s-au împotmolit cu doar câteva zile înainte de termenul constituțional, potrivit Politico . Premierul desemnat Eugen Tomac , europarlamentar Renew Europe, a primit mandatul de la președintele Nicușor Dan să formeze un guvern tehnocrat după prăbușirea coaliției de centru în urma unei moțiuni de cenzură în mai. Tomac are termen până la 14 iunie să prezinte un cabinet; în caz contrar, Dan trebuie să reia discuțiile de coaliție sau să caute un alt lider tehnocrat. Un obstacol major a apărut joi, când Partidul Național Liberal, al treilea ca mărime, a anunțat că nu susține soluția guvernului tehnocrat, invocând lipsa sprijinului politic necesar pentru a trece reformele. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a susținut că formula ar fi una de fațadă care ar scuti Partidul Social Democrat de responsabilitatea pentru situația creată. În mai, PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Tomac a reacționat spunând că miza este ieșirea din blocaj și oferirea unui guvern funcțional, stabilitate și direcție, însă perspectiva unui acord rapid rămâne redusă. Politico notează că presa română relatează că președintele ar lua în calcul refacerea coaliției căzute, dacă Tomac nu reușește. Miza economică: deficit, reforme și bani europeni Criza politică se suprapune peste presiuni bugetare, România având, potrivit articolului, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Dacă nu finalizează reforme-cheie până în august, țara riscă să piardă aproximativ 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei) din finanțare europeană. În plus, analiștii citați de publicație avertizează că, dacă finanțele publice nu sunt aduse rapid sub control, ar putea urma o retrogradare a ratingului de țară. Președintele Nicușor Dan a legat explicit soluția guvernului tehnocrat de evitarea unui derapaj economic și de menținerea orientării pro-occidentale. „Interesul țării trebuie să primeze. Mandatul meu este, în primul rând, să mențin direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn un posibil colaps economic.” Ce opțiuni rămân dacă termenul de 14 iunie este ratat Conform Politico, dacă nu se formează un nou guvern în 60 de zile și au loc două încercări eșuate de învestire, Constituția îi permite președintelui să convoace alegeri anticipate. Totuși, această variantă pare puțin probabilă, în condițiile în care sondajele indică un avans semnificativ pentru AUR. Tomac a exclus formarea unui guvern cu AUR, iar asocierea PSD cu extrema dreaptă pentru a dărâma guvernul în mai a stârnit nemulțumire la Bruxelles, fiind percepută ca o încălcare a „cordonului sanitar” (practică politică de izolare a partidelor extremiste). [...]
USR se pregătește să respingă în bloc Cabinetul Tomac , ceea ce reduce și mai mult șansele premierului desemnat Eugen Tomac de a strânge o majoritate în Parlament, într-un moment în care negocierile pentru formarea noului guvern bat pasul pe loc, potrivit TVR Info . USR va avea vineri după-amiază un Comitet Politic Național, convocat pentru ora 17.00, iar „pe surse” mesajul intern este că „nu va fi nicio surpriză” și că decizia va fi de unanimitate: partidul nu va vota guvernul Tomac. În filialele județene unde consultările s-au încheiat deja, membrii s-ar fi pronunțat „aproape peste tot” împotriva acordării votului de încredere. Majoritatea pentru învestire se îndepărtează În paralel, PNL a decis deja că nu va susține învestirea Cabinetului Tomac, într-un semnal care complică aritmetica parlamentară pentru premierul desemnat. În acest context, poziția USR – dacă va fi confirmată formal vineri – consolidează un front de respingere care face mai dificilă obținerea sprijinului necesar la vot. Negocierile pentru formarea noului guvern durează de aproape o săptămână, însă, până acum, nu au produs rezultatul așteptat de președintele Nicușor Dan și de Eugen Tomac, care caută sprijin în rândul partidelor parlamentare și al neafiliaților. Tensiuni între partide și apel la „responsabilitate” PSD, care ar urma să aibă o ședință abia la începutul săptămânii viitoare, a reacționat la decizia PNL și l-a atacat pe Ilie Bolojan, pe care îl acuză că „blochează toată România pentru că a pierdut puterea”, susținând că este nevoie „urgent” de un guvern care să scoată țara din „haosul economic și social”. În pline negocieri, președintele Nicușor Dan a făcut un apel la responsabilitate și, potrivit aceleiași surse, mizează în continuare pe Eugen Tomac, în pofida susținerii limitate de până acum în Parlament. Ilie Bolojan a spus că apreciază apelul președintelui, dar consideră că ar fi fost mai util dacă ar fi venit înainte de moțiunea de cenzură , avertizând asupra riscului de a fi afectate „echilibrele bugetare” și măsurile pentru „însănătoșirea economiei” dacă nu sunt continuate politicile începute. [...]
PNL își anunță votul împotrivă, iar Tomac încearcă să strângă majoritatea de 233. Într-o reacție publică la decizia liberalilor de a nu susține Cabinetul pe care îl propune, premierul desemnat Eugen Tomac ridică miza pe aritmetica parlamentară și pe ideea de „guvern funcțional” pentru a ieși din blocaj, potrivit Antena 3 . Tomac i-a răspuns lui Ilie Bolojan la câteva ore după ce acesta a anunțat că PNL nu va vota Guvernul Tomac, motivând că nu are susținere politică și că ar fi „mai slab decât un guvern minoritar”. În replică, Tomac acuză „demagogie” și susține că inclusiv guvernele PNL au depins de voturile PSD, invocând „adevărul politic” al majorităților construite în Parlament. „Dar renunțați la demagogie, dacă mă uit la algoritmul politic din Parlament, știm cu toții că inclusiv guvernul demis a fost votat de PSD.” În mesajele publice citate de Antena 3, premierul desemnat spune că rămâne „optimist” privind învestirea și insistă că „miza” este ieșirea din blocaj și obținerea stabilității, nu disputa dintre partide. Tomac afirmă că este hotărât să meargă mai departe „cu dialog și deschidere” către cei care ar susține guvernul. Aritmetica votului și negocierile de ultim moment Potrivit surselor Antena 3, Tomac încearcă „pe ultima sută de metri” să adune sprijin pentru Cabinet și ar fi avut discuții în ultimele ore pentru a convinge USR și UDMR să voteze guvernul, inclusiv prin oferirea de ministere. Ținta este atingerea pragului de 233 de voturi necesare învestirii. Context: desemnarea și presiunea pentru deblocare În același context, Antena 3 notează că președintele Nicușor Dan s-a declarat nemulțumit de blocajul negocierilor și a spus că l-a desemnat pe Eugen Tomac deoarece partidele nu au propus o alternativă pentru ieșirea din criza politică. Șeful statului a criticat și calculele electorale legate de alegerile din 2028, afirmând că „românii vor guvernare”. De aici înainte, testul decisiv rămâne votul din Parlament: fără sprijinul PNL, Guvernul Tomac depinde de o majoritate construită rapid, iar negocierile pentru voturi și portofolii devin factorul operațional care poate decide dacă România iese sau nu din blocajul politic. [...]
Ilie Bolojan avertizează că prăbușirea coaliției poate deraia echilibrele bugetare și măsurile economice , într-un răspuns public la apelul președintelui Nicușor Dan „la responsabilitate”, pe fondul tensiunilor politice declanșate de moțiunea de cenzură , potrivit G4Media . Bolojan a spus că apreciază mesajul președintelui, dar consideră că „era un lucru și mai bun” dacă un astfel de apel era făcut înainte de moțiunea de cenzură, astfel încât partidele să fie conștiente de riscurile ruperii continuității guvernării. În declarația citată, el leagă direct stabilitatea politică de menținerea „echilibrelor bugetare” și de continuarea măsurilor care „au însănătoșit economia”. Miza invocată de Bolojan: continuitatea măsurilor și disciplina bugetară În finalul declarației de presă după ședința conducerii extinse a PNL, Bolojan a susținut că o coaliție „cu bune și cu rele” a funcționat și „a scos România din fundătura în care era”, iar întreruperea direcției ar însemna, în opinia sa, risipirea „acestui an de eforturi făcute de toți românii” și revenirea „într-o situație complicată”. Mesajul său pune accent pe două idei: fără continuarea politicilor deja aplicate, există riscul pierderii progreselor economice invocate; fără menținerea „echilibrelor bugetare”, costurile instabilității politice se pot transfera în economie. Atac politic: comparația cu PSD și referirea la 2028 Bolojan a respins ideea că PNL ar acționa cu gândul la alegerile din 2028 și a afirmat că, dacă ar fi procedat astfel, ar fi făcut „exact ce a făcut PSD”, adică „să încercăm să ne extragem de la orice formă de răspundere” și să „dărâmăm guvernul din care am făcut parte” atunci când au fost afectate interesele și s-a încercat „eliminarea risipei”. Totodată, liderul PNL a spus că „partidele nu trebuie să se gândească la alegerile viitoare, ci la întâlnirea cu electoratul”. Contextul declarației: apelul președintelui și decizia PNL privind Guvernul Tomac Președintele Nicușor Dan a făcut miercuri seară, la Palatul Cotroceni, un apel la responsabilitatea partidelor și a avertizat politicienii care „calculează alegerile viitoare”, afirmând: „Până în 2028, se vor întâmpla lucruri, multe lucruri”. Declarațiile lui Bolojan au venit după ședința conducerii extinse a PNL, care a decis în unanimitate să nu voteze Guvernul Tomac, conform aceleiași surse. [...]
Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR împotriva modificărilor la legea vânătorii, invocând risc de impredictibilitate juridică care poate schimba, de la caz la caz, efectele suspendării în instanță a unor ordine ale ministrului mediului, potrivit Antena 3 . Sesizarea vizează Legea pentru completarea articolului 6 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Administrația Prezidențială arată că noile prevederi „creează incertitudine”, nu sunt predictibile și ar încălca principiul separării puterilor în stat. Miza practică a demersului este modul în care se stabilesc și se aplică anual cotele de recoltă și nivelurile de intervenție/prevenție, precum și extinderea atribuțiilor administratorului faunei cinegetice, inclusiv prin formularea care permite adoptarea, cu avizul Consiliului Național de Vânătoare, a „orice alte măsuri necesare”. Ce schimbă articolul completat din lege Conform textului citat, administratorul faunei cinegetice ar urma să aibă, între altele, atribuții precum: stabilirea și aprobarea anuală a cotelor de recoltă (până la 15 aprilie pentru căprior și până la 15 mai pentru celelalte specii sedentare admise la vânătoare), cu avizul autorității centrale de mediu, cote care devin „obligatoriu de realizat”, „fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare”; acordarea anuală a nivelului de intervenție și prevenție pentru prevenirea pagubelor și accidentelor la speciile prevăzute de lege, cu nivelul prevenției aprobat cel târziu la 15 mai; adoptarea, cu avizul Consiliului Național de Vânătoare, a „orice alte măsuri necesare”, în acord cu regimul cinegetic. De ce spune președintele că legea nu e previzibilă În sesizarea către CCR, Nicușor Dan susține că actul normativ ar încălca art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind calitatea legii (claritate, precizie, previzibilitate). Argumentul central este că modificarea ar afecta coerența reglementării și ar crea incertitudine asupra raportului dintre norma specială nou introdusă și regimul general al contenciosului administrativ (Legea nr. 554/2004), inclusiv în privința efectelor suspendării unor acte. Președintele indică și problema sintagmei „orice alte măsuri”, despre care afirmă că nu are o definiție legală relevantă în legislația de contencios administrativ, în OUG nr. 81/2021 privind intervenția imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun sau în legislația-cadru din domeniu. În plus, arată că formularea nu delimitează natura măsurilor, scopul, urgența, speciile vizate, teritoriul de aplicare ori efectele juridice asupra faunei. În același document se invocă și necorelarea cu terminologia din Directiva Habitate (92/43/CEE) , care operează cu noțiuni precum „capturare”, „ucidere”, „perturbare”, „distrugere” sau „deteriorare”, în timp ce norma derogatorie nu ar face trimitere la acestea. „Efect asimetric și imprevizibil” în instanță Potrivit sesizării, ambiguitatea ar putea duce la tratamente diferite în justiție pentru ordine ale ministrului mediului, în funcție de cum califică instanța dacă un ordin intră sau nu sub incidența derogării. „Apreciem că trimiterea la sintagma «orice alte măsuri» va produce un efect asimetric și imprevizibil: pentru unele ordine ale ministrului mediului, hotărârea judecătorească de suspendare pronunțată de prima instanță va fi executorie de drept (...), iar pentru altele nu va fi executorie de drept (...).” Ce urmează Următorul pas este analiza Curții Constituționale asupra sesizării de neconstituționalitate. Sursa nu indică un calendar al CCR și nici un termen estimat pentru pronunțare. [...]
Validarea rapidă a unui guvern devine miza politică imediată , în condițiile în care partidele sunt acuzate că prelungesc blocajul din calcule pentru 2028, iar președintele le cere public „responsabilitate” și „flexibilitate”, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a spus miercuri seară, la B1 TV, că Nicușor Dan „are dreptate” să transmită un nou mesaj către partide și că „e momentul să lăsăm jocul politic la o parte”. Tomac susține că, dincolo de rolul lor într-o democrație, partidele au și „obligația de a valida un guvern dacă e nevoie”, mai ales în contextul actual. În explicația sa, Tomac a indicat că reticența partidelor și „barierele greu de explicat” pe care și le-ar fi impus alimentează „blocajul” și „tensiunea” din societate. El a argumentat că președintele le cere formațiunilor „mai multă flexibilitate” și să pună „pe primul loc România și cetățenii români”. Contextul invocat: presiuni externe și efecte asupra pieței interne Tomac a legat urgența formării unui executiv funcțional de situația de securitate și de impactul economic intern, afirmând că „avem război la graniță” și „conflicte care ne afectează piața internă”. În acest cadru, el a spus că a discutat cu toate partidele pentru a găsi „consensul necesar” ieșirii din blocaj. Totodată, premierul desemnat a susținut că „niciun român nu e vinovat” că partidele „se uită mai mult spre anul electoral 2028 decât spre ce se întâmplă azi”, sugerând că negocierile sunt influențate de calcule politice pe termen mediu. Ce propune Tomac și ce cere partidelor Tomac a afirmat că a propus un cabinet „format din profesioniști”, pe care îl descrie ca fiind capabil să răspundă rapid „provocărilor” și „urgențelor” actuale. El a insistat că rămâne deschis la dialog pentru construirea unui program de guvernare, dar a condiționat rezultatul de existența „bunei credințe”. În același registru, Tomac a spus că România are „probleme cronice” care nu mai pot fi amânate și a reluat apelul către partide să iasă dintr-o „logică” pe care o consideră „extrem de păguboasă”, pentru a permite instalarea unui guvern „capabil să răspundă acestor urgențe”. [...]
