Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul Robert Fico împinge schimbări electorale care ar putea limita participarea diasporei și ar ridica bariere pentru partidele mici, într-un pachet de măsuri ce a declanșat proteste și ridică semne de întrebare privind corectitudinea competiției politice înaintea alegerilor de anul viitor, potrivit Stirile Pro TV.
Pe fondul presiunilor interne – creșterea costului vieții, stagnare economică și nemulțumirea alegătorilor – guvernul condus de Fico a înaintat în ultimele săptămâni inițiative de modificare a regulilor electorale, notează Euractiv, citat de publicație. Contextul este amplificat și de precedentul din Ungaria, după înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán, aliat apropiat al lui Fico, ceea ce alimentează temeri la Bratislava că un scenariu similar s-ar putea repeta în Slovacia.
Două propuneri sunt deja în Parlament: eliminarea votului prin corespondență și extinderea mandatului administrațiilor locale. Acestea au declanșat marți proteste sub sloganul „Nu ne vor lua alegerile”, însoțite de o petiție semnată de peste 93.000 de persoane.
Miza votului prin corespondență este legată direct de diaspora: la alegerile parlamentare din 2023, cetățenii slovaci din străinătate au reprezentat sub 2% din electorat (aprox. 59.000 de votanți), însă au votat covârșitor pentru opoziția pro-europeană (82% din voturile diasporei), în timp ce partidele de la guvernare au obținut 12%.
Criticii avertizează că eliminarea votului prin corespondență ar reduce participarea, deoarece ar obliga mulți slovaci din străinătate să parcurgă distanțe mari sau să suporte costuri ridicate pentru a vota, într-o țară descrisă ca fiind printre cele mai sărace din UE după PIB-ul pe cap de locuitor.
Pe lângă măsurile discutate deja, în pachetul de idei prezentate apar și:
Propunerea privind pragul electoral întâmpină însă rezistență chiar în interiorul coaliției, deoarece parteneri mai mici precum Hlas-SD și SNS ar putea să nu atingă un prag mai ridicat.
Dezechilibrul politic este recunoscut și în coaliție: Roman Michelko, liderul grupului parlamentar al partidului de extremă dreapta SNS, a spus în martie că voturile din diaspora sunt „extrem de favorabile opoziției” și a sugerat că votul la ambasade ar fi „mai echilibrat”.
O altă idee lansată în martie vizează introducerea unei „stări de urgență”, descrisă ca un statut intermediar între pace și război, care ar permite inclusiv intervenția militară. Partidele pro-europene susțin că o astfel de măsură amintește de evoluțiile din Ungaria, unde utilizarea puterilor de urgență ar fi contribuit la consolidarea guvernării pe termen lung a lui Orbán.
În acest context, președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, a cerut o masă rotundă între partidele de guvernare și opoziție. Totodată, mai multe dintre modificări ar necesita o majoritate de 90 de voturi pentru revizuirea Constituției, ceea ce face puțin probabilă adoptarea lor fără sprijinul opoziției.
Recomandate
Ieșirea lui Viktor Orbán din prim-planul Consiliului European redeschide lupta pentru „dreptul de veto” în UE , într-un moment în care Bruxelles-ul vrea să reducă blocajele pe dosare care cer unanimitate – de la sancțiuni la bugete și sprijinul pentru Ucraina, potrivit Politico . După înfrângerea lui Orbán în alegerile de duminică, acesta urmează să fie înlocuit de Péter Magyar, un politician de centru-dreapta care a transmis că vrea o relație mai cooperantă cu Bruxelles-ul. În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a sugerat rapid schimbări ale regulilor de vot ale UE, pentru a evita blocaje similare în viitor. Miza este una de guvernanță: ani la rând, Orbán a folosit veto-ul pentru a întârzia inițiative-cheie, în special pe sprijinul UE pentru Ucraina. Chiar dacă unii oficiali europeni speră că plecarea lui va face mai ușor de obținut consensul, Consiliul rămâne un teren fertil pentru noi „spoileri” – lideri care pot condiționa sau întârzia decizii în dosare sensibile. De ce contează: unanimitatea rămâne o vulnerabilitate Politico notează că schimbarea vine într-un moment „delicat”, când UE se bazează pe unitate pentru a trece sancțiuni, bugete și alte decizii care încă necesită unanimitate. În acest context, discuția despre reformarea regulilor de vot capătă greutate politică, dar și o dimensiune practică: reducerea riscului ca un singur guvern să blocheze pachete întregi. Un diplomat UE citat de publicație apreciază că modelul politic al „perturbării sistemice și structurale” a fost lovit de înfrângerea severă a partidului Fidesz . Cine ar putea prelua rolul de „perturbator” în Consiliu Politico identifică cinci nume care ar putea deveni noile surse de fricțiune în Consiliul European, fiecare cu propriile teme și limite: Robert Fico (Slovacia) : fost partener constant al lui Orbán în folosirea veto-ului, inclusiv pe sancțiuni împotriva Moscovei și pe împrumutul UE de 90 miliarde euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei ). A avertizat că ar putea bloca tranșa pentru Kiev dacă Orbán pierdea alegerile, însă în trecut a dat înapoi și a susținut, în final, pozițiile comune ale UE pe Ucraina. Andrej Babiš (Cehia) : premier miliardar, descris drept „Trump-ul ceh”, care guvernează în coaliție cu extrema dreaptă din decembrie. A cerut și el excepții la împrumutul de 90 miliarde euro pentru Ucraina și atacă politicile climatice ale UE, inclusiv schema certificatelor de carbon, despre care spune că afectează industria cehă. Giorgia Meloni (Italia) : a încercat să obțină rezultate prin negociere, nu prin blocaj, inclusiv pe migrație, dar un diplomat UE citat de Politico avertizează că există o legătură ideologică între ea și Orbán; un alt diplomat o descrie însă ca fiind „total diferită” de liderul ungar. Janez Janša (Slovenia) : fost premier, populist de dreapta, care ar putea reveni la putere după alegeri strânse; deși aliat cu Orbán pe unele teme, se diferențiază prin poziția pro-Ucraina, inclusiv sprijin pentru aderarea Ucrainei la UE. Rumen Radev (Bulgaria) : fost președinte care a demisionat în ianuarie pentru a lansa un partid și a candida la alegerile parlamentare de duminică; este „pe cale să câștige”, potrivit Poll of Polls al Politico. Publicația îl prezintă ca un potențial risc pentru linia UE de sprijin a Ucrainei, amintind declarații din 2025 în care a spus că Ucraina este „sortită” să piardă și a criticat creșterea ajutorului militar. Ce urmează Chiar dacă Péter Magyar a transmis că nu va „sta în calea” UE, testul imediat rămâne capacitatea Consiliului de a evita noi blocaje pe dosare unde unanimitatea este obligatorie. În plan politic, semnalul dat de von der Leyen – schimbarea regulilor de vot pentru a preveni „gâturile de sticlă” – sugerează că Bruxelles-ul ar putea folosi momentul Orbán pentru a împinge o reformă veche, dar mereu controversată, a modului în care se iau deciziile în UE. [...]
România și Ungaria discută accelerarea interconectărilor energetice , un subiect cu miză directă pentru securitatea aprovizionării și funcționarea pieței regionale, în contextul în care premierul Ilie Bolojan a avut o convorbire telefonică cu Péter Magyar , prim-ministrul ales al Ungariei, potrivit G4Media . Discuția a avut loc miercuri, iar Bolojan l-a felicitat pe Magyar pentru rezultatul obținut la alegeri, „atât în nume personal, cât și în numele Guvernului României”, conform unui comunicat de presă al Executivului. Interconectările energetice, pe agenda bilaterală Cei doi oficiali au abordat „stadiul și perspectivele” de consolidare a relațiilor dintre România și Ungaria. În acest cadru, a fost evidențiat interesul comun pentru: dezvoltarea cooperării economice; avansarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei. Comunicatul citat nu oferă detalii despre proiecte specifice, termene sau investiții. Context politic și următorii pași Premierul României a menționat și „rolul important al comunității maghiare din România” în consolidarea relației bilaterale. La finalul convorbirii, Ilie Bolojan i-a adresat lui Péter Magyar o invitație pentru o vizită oficială la București și i-a urat succes în exercitarea mandatului. [...]
Kelemen Hunor avertizează că o criză în coaliție ar putea împinge guvernarea spre dependența de AUR , scenariu pe care îl numește „foarte, foarte prost”, pe fondul tensiunilor dintre PSD și PNL privind schimbarea premierului, potrivit Antena 3 . Într-un interviu acordat presei maghiare, liderul UDMR a spus că percepe o escaladare a conflictului dintre cele două partide mari din coaliție – social-democrații și liberalii care „dau prim-ministrul” – și că PSD ar putea ajunge să confirme intern că își dorește schimbarea premierului și să ceară acest lucru PNL. Riscul politic invocat: „căutare de drumuri” cu AUR ca „factor” de guvernare Kelemen Hunor afirmă că, pentru UDMR, cel mai mare risc apare dacă actuala coaliție se destramă și începe o reconfigurare care ia în calcul AUR ca element de sprijin pentru funcționarea guvernului. „Eu consider acesta un scenariu foarte, foarte prost. Nu exclud posibilitatea, dar nici nu o consider probabilă acum, încă.” Discuții cu premierul și cu șeful PSD, în căutarea unei soluții Liderul UDMR spune că a avut discuții „și cu șeful guvernului, și cu președintele partidului socialist”, pentru a înțelege „adevărata problemă” și a vedea dacă există o soluție care să ducă la continuarea coaliției și la „o guvernare eficientă” sau „cu rezultate”. Calendarul imediat și miza invocată: stabilitate și buget Kelemen Hunor afirmă că nu este „prea optimist”, dar indică drept reper săptămâna viitoare, menționând că pe 20 aprilie este așteptată o decizie a PSD. În același timp, el amintește că, „anul viitor”, oricum ar urma schimbarea prim-ministrului, conform acordului de coaliție . În argumentația sa, stabilitatea coaliției este importantă atât pentru comunitatea maghiară din Ardeal, cât și pentru România, inclusiv pentru „a face ordine în finanțele țării, în buget”, în contextul „enorm de multor sarcini” care trebuie îndeplinite până la rotația convenită a premierului. [...]
PSD pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , cu un ultimatum de 72 de ore pentru demisie, iar în caz contrar partidul ar urma să-și retragă miniștrii din Guvern, potrivit Libertatea . Miza imediată este stabilitatea Executivului și, implicit, continuitatea deciziilor guvernamentale într-un moment în care PSD discută explicit ieșirea din coaliție. Decizia ar urma să fie luată luni, 20 aprilie, într-o ședință la Palatul Parlamentului programată la ora 17.00. Conform informațiilor obținute de Cotidianul.ro, la întâlnire ar participa aproximativ 200 de membri PSD fizic și alți 4.800 prin videoconferință. Ultimatumul: demisie în 72 de ore sau retragerea miniștrilor Surse din interiorul PSD au declarat, potrivit Cotidianul.ro, că după consultările interne partidul îi va cere premierului Ilie Bolojan să-și anunțe demisia în termen de 72 de ore. Dacă acesta refuză, PSD ar urma să recurgă la retragerea miniștrilor săi din Guvern. Un lider PSD a explicat pentru Cotidianul.ro că retragerea ar viza, cel puțin inițial, doar miniștrii, pe fondul unui calcul politic de revenire rapidă la guvernare: „Deocamdată plecăm doar cu miniștrii, fiindcă sperăm ca în 45 de zile să ne întoarcem.” Ce se schimbă în coaliție și ce funcții intră la renegociere În scenariul unei retrageri oficiale a PSD din coaliția de guvernare, Sorin Grindeanu , liderul partidului, a spus că ar fi declanșată renegocierea funcțiilor stabilite prin protocolul coaliției, inclusiv cea de președinte al Camerei Deputaților, ocupată în prezent. „Evident că renunțarea la acest protocol duce la renegociere”, a declarat Grindeanu, în contextul discuției despre funcțiile împărțite în coaliție. Moțiunea de cenzură, opțiune înainte de termenul de 45 de zile Dacă premierul nu se conformează cererii de demisie, PSD ar lua în calcul să susțină sau chiar să inițieze o moțiune de cenzură înainte de expirarea celor 45 de zile de interimat ale miniștrilor numiți de Bolojan, potrivit surselor citate. Ce ar urma să retragă PSD din Executiv Conform informațiilor prezentate, PSD ar urma să își retragă: cei șase miniștri; vicepremierul. Partidul nu ar intenționa să retragă secretarii de stat sau prefecții. Strategia „post-retragere” ar urma să fie stabilită după votul din ședința de luni, 20 aprilie. [...]
Întâlnirea Nicușor Dan– Ilie Bolojan de la Cotroceni pune presiune pe stabilitatea coaliției , în condițiile în care PSD se pregătește să decidă dacă rămâne în actuala formulă de guvernare, potrivit Libertatea . Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan s-au întâlnit miercuri, la Palatul Cotroceni, pentru o discuție de aproximativ două ore, pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare. Informația este atribuită de Libertatea agenției News.ro. Miza imediată este decizia PSD privind menținerea la guvernare. Social-democrații urmează să consulte pe 20 aprilie aproximativ 5.000 de membri cu privire la viitorul partidului în coaliție. Ce semnale transmit președintele și premierul Într-o conferință de presă din săptămâna precedentă, Nicușor Dan a spus că poartă discuții informale cu premierul Ilie Bolojan și cu liderul PSD, Sorin Grindeanu , și că, dacă situația se agravează, va discuta și cu alte partide. „Avem un program aproape săptămânal de astfel de întâlniri”, a precizat șeful statului. Președintele a reafirmat și angajamentul pentru menținerea colaborării între cele patru partide prooccidentale. „O să lupt cu toate puterile ca această colaborare să continue”, a subliniat acesta. La rândul său, premierul Ilie Bolojan a exclus varianta demisiei și a indicat că intenționează să gestioneze criza fără a se retrage. „Nu iau în calcul o demisie. Cei care generează crizele trebuie să-și asume consecințele”, a declarat el. PSD: critică pe fond economic, decizie politică în așteptare Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat situația economică și a susținut că România ar avea nevoie „urgent de o resetare”, afirmând că „economia se prăbușește accelerat” și că măsurile actuale sunt „împotriva cetățenilor” și ar trebui corectate rapid. În acest context, consultarea internă anunțată pentru 20 aprilie devine punctul de inflexiune pentru continuitatea guvernării, iar discuțiile de la Cotroceni indică faptul că Palatul Cotroceni și Guvernul încearcă să țină sub control riscul unei rupturi în coaliție. [...]
Consultarea internă a PSD din 20 aprilie riscă să declanșeze o criză guvernamentală fără soluție rapidă , pentru că, în actuala aritmetică parlamentară, o majoritate alternativă la coaliția de acum este greu de construit, potrivit Mediafax . Miza imediată este stabilitatea executivului condus de Ilie Bolojan , pe fondul nemulțumirilor exprimate public de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Acesta a cerut „urgent o resetare” și a invocat trei semnale economice negative: creșterea inflației, scăderea consumului și reducerea prognozei de creștere economică de către Fondul Monetar Internațional . De ce e greu de înlocuit actuala formulă de guvernare Calculele parlamentare prezentate în analiză arată că PNL și USR au împreună 132 de parlamentari, iar cu UDMR și grupul minorităților naționale ajung la 181 de voturi. Pragul necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament este de 233, ceea ce înseamnă că o eventuală ieșire a PSD din coaliție ar lăsa un gol de susținere care ar trebui acoperit prin alianțe noi sau printr-o formulă excepțională de guvern minoritar. În paralel, AUR a exclus o colaborare cu partidele aflate acum la putere înainte de alegeri, cu o singură excepție menționată de senatorul Petrișor Peiu: un guvern cu termen limitat, de câteva luni, cu mandat strict pentru organizarea de alegeri anticipate. Totuși, AUR nu a depus în această sesiune parlamentară o moțiune de cenzură și, potrivit materialului, pare să aștepte rezultatul consultării din PSD. Liniile roșii anunțate de PNL și USR Spațiul de negociere al PSD cu partenerii s-a îngustat, pe fondul pozițiilor publice ale PNL și USR: PNL a transmis că îl susține în continuare pe premierul Ilie Bolojan și că nu acceptă ca PSD să decidă cine este premier din partea liberalilor; în plus, a avertizat că, dacă PSD provoacă o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. USR a spus că nu va mai negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan. Trei scenarii după 20 aprilie, plus varianta „premier PNL, dar fără Bolojan” Analiza conturează trei scenarii principale: Renegocierea majorității , fără ieșirea imediată a PSD de la guvernare, pe baza unui mandat intern care ar putea fi acordat conducerii partidului la consultarea din 20 aprilie. Retragerea miniștrilor PSD din Cabinetul Bolojan (scenariul considerat „cel mai serios” în PSD, potrivit surselor Mediafax). În acest caz, premierul ar trebui să ceară aprobarea Parlamentului pentru noua formulă, conform articolului 85 alineatul (3) din Constituție; dacă nu obține votul de încredere, se deschid negocieri pentru un nou executiv. Criză politică deschisă , prin eșecul unui nou vot de încredere sau printr-o moțiune de cenzură. Într-un astfel de context, președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări și ar desemna un candidat de prim-ministru, care ar trebui să strângă o majoritate pentru învestire. Separat, în discuțiile politice a apărut în ultima săptămână și o variantă de compromis: PNL să păstreze funcția de premier, dar să renunțe la Ilie Bolojan , pentru a menține coaliția și a evita blocajul parlamentar. Acordul politic semnat în iunie 2025 prevede că funcția de prim-ministru revine PNL până în aprilie 2027, astfel că liberalii ar putea schimba titularul fără să piardă șefia Guvernului. În spațiul public au fost vehiculate, „pe surse”, numele lui Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare ca posibile opțiuni de premier liberal. Sorin Grindeanu nu a validat aceste nume, dar nici nu a închis discuția, iar Mircea Abrudean, șeful Senatului și lider PNL, a catalogat informațiile despre astfel de negocieri drept „speculații”. Ce urmează: negociere sau test de forță în Parlament Indiferent de decizia PSD din 20 aprilie, materialul indică un punct comun: fără o reconfigurare negociată, orice schimbare de guvern intră rapid în problema majorității de 233 de voturi . În acest context, scenariile merg de la o renegociere internă a coaliției până la un vot de încredere care poate deschide o criză politică formală, cu consultări la Cotroceni și căutarea unei noi majorități. [...]
