Știri
Guvernul Robert Fico împinge schimbări electorale care ar putea limita participarea diasporei și ar ridica bariere pentru partidele mici , într-un pachet de măsuri ce a declanșat proteste și ridică semne de întrebare privind corectitudinea competiției politice înaintea alegerilor de anul viitor, potrivit Stirile Pro TV . Pe fondul presiunilor interne – creșterea costului vieții, stagnare economică și nemulțumirea alegătorilor – guvernul condus de Fico a înaintat în ultimele săptămâni inițiative de modificare a regulilor electorale, notează Euractiv, citat de publicație. Contextul este amplificat și de precedentul din Ungaria, după înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán , aliat apropiat al lui Fico, ceea ce alimentează temeri la Bratislava că un scenariu similar s-ar putea repeta în Slovacia. Măsurile aflate deja în dezbatere și reacția publică Două propuneri sunt deja în Parlament: eliminarea votului prin corespondență și extinderea mandatului administrațiilor locale. Acestea au declanșat marți proteste sub sloganul „Nu ne vor lua alegerile”, însoțite de o petiție semnată de peste 93.000 de persoane. Miza votului prin corespondență este legată direct de diaspora: la alegerile parlamentare din 2023, cetățenii slovaci din străinătate au reprezentat sub 2% din electorat (aprox. 59.000 de votanți), însă au votat covârșitor pentru opoziția pro-europeană (82% din voturile diasporei), în timp ce partidele de la guvernare au obținut 12%. Criticii avertizează că eliminarea votului prin corespondență ar reduce participarea, deoarece ar obliga mulți slovaci din străinătate să parcurgă distanțe mari sau să suporte costuri ridicate pentru a vota, într-o țară descrisă ca fiind printre cele mai sărace din UE după PIB-ul pe cap de locuitor. Alte schimbări propuse: prag electoral mai mare și costuri mai ridicate pentru partide Pe lângă măsurile discutate deja, în pachetul de idei prezentate apar și: extinderea mandatului administrațiilor locale de la patru la cinci ani; creșterea garanției electorale pentru partide de la 17.000 la aproximativ 40.500 de euro; majorarea pragului electoral de la 5% la 7% sau chiar mai mult, măsură care ar putea dezavantaja partidele mici din opoziție. Propunerea privind pragul electoral întâmpină însă rezistență chiar în interiorul coaliției, deoarece parteneri mai mici precum Hlas-SD și SNS ar putea să nu atingă un prag mai ridicat. Dezechilibrul politic este recunoscut și în coaliție: Roman Michelko, liderul grupului parlamentar al partidului de extremă dreapta SNS, a spus în martie că voturile din diaspora sunt „extrem de favorabile opoziției” și a sugerat că votul la ambasade ar fi „mai echilibrat”. „Stare de urgență” și obstacolul constituțional O altă idee lansată în martie vizează introducerea unei „stări de urgență”, descrisă ca un statut intermediar între pace și război, care ar permite inclusiv intervenția militară. Partidele pro-europene susțin că o astfel de măsură amintește de evoluțiile din Ungaria, unde utilizarea puterilor de urgență ar fi contribuit la consolidarea guvernării pe termen lung a lui Orbán. În acest context, președintele Slovaciei, Peter Pellegrini , a cerut o masă rotundă între partidele de guvernare și opoziție. Totodată, mai multe dintre modificări ar necesita o majoritate de 90 de voturi pentru revizuirea Constituției, ceea ce face puțin probabilă adoptarea lor fără sprijinul opoziției. [...]
