Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump încearcă să salveze programul festiv de 250 de ani al SUA, după ce mai mulți artiști au refuzat să cânte la Washington, propunând în loc o „adunare” cu el ca atracție principală, potrivit Bild. Miza este una operațională și de imagine: anulările riscă să lase fără conținut o serie de evenimente planificate pe National Mall, în jurul Zilei Independenței.
Președintele SUA a scris pe platforma Truth Social că, în locul concertelor, ar vedea posibilă o manifestație în care să fie principalul vorbitor. În același mesaj, Trump s-a comparat cu Elvis Presley, susținând că ar atrage „mulțimi mult mai mari decât Elvis în perioada lui de vârf” și că ar fi „cea mai mare atracție din lume”, „fără chitară”.
Bild notează că Trump a mai făcut astfel de comparații și în trecut, inclusiv în 2024, când a publicat o fotomontajă în care își alătura chipul de cel al lui Elvis și își întreba susținătorii ce părere au despre asemănare.
Concertele ar fi trebuit să aibă loc în timpul festivităților programate între 25 iunie și 10 iulie, pe National Mall, între Capitoliul SUA și Monumentul Washington. Trump a scris că verifică organizarea unei adunări intitulată „America s-a întors”, dar a lăsat neclar la ce „miercuri” se referă și ce evenimente ar putea fi anulate pentru a face loc acesteia.
În material este menționat că mai mulți muzicieni urmau să cânte la Washington în jurul datei de 4 iulie, însă au apărut refuzuri succesive. Bret Michaels, solistul trupei Poison, a invocat temeri legate de „o nouă divizare” a țării și preocupări de securitate pentru familie, fani și trupă; și alți artiști ar fi exprimat motive similare.
Pe lângă seria de concerte, Bild relatează că nici un eveniment de lupte în cușcă (UFC) planificat pe 14 iunie, pe peluza sudică a Casei Albe, nu ar merge fără dificultăți de mobilizare a publicului. Publicația citează un articol din Washington Post, potrivit căruia Pentagonul ar intenționa să trimită sute de soldați ca spectatori.
În ansamblu, situația descrisă indică presiune pe organizarea „pachetului” de evenimente din jurul aniversării de 250 de ani: după refuzurile artiștilor, Casa Albă ar putea ajunge să înlocuiască componente de divertisment cu un eveniment politic, cu efect direct asupra formatului și audienței programului din Washington.
Recomandate
Pentagonul ar urma să prezinte în iunie planuri de reducere a prezenței militare americane în Europa , ceea ce comprimă calendarul în care statele europene din NATO își pot acoperi singure golurile de capabilități, potrivit Bild . Un oficial de rang înalt din Departamentul Apărării al SUA a confirmat pentru „Welt am Sonntag” că schimbările vor fi incluse în oferta de trupe și capabilități a SUA la următoarea conferință NATO de „force-sourcing” (procesul prin care aliații își alocă forțe și mijloace pentru planurile comune), programată în iunie. Acolo, statele membre stabilesc ce trupe și ce capabilități pun la dispoziția Alianței. Ce se schimbă, concret, în relația SUA–NATO Potrivit articolului, Washingtonul intenționează să reducă mai rapid decât se anticipa implicarea militară în Europa și să transmită în următoarele săptămâni către NATO planuri concrete privind capabilitățile pe care SUA vor să le diminueze. Oficialul Pentagonului descrie obiectivul ca o accelerare a tranziției către o apărare europeană în care aliații europeni preiau „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului. „Vrem să le oferim aliaților informația și claritatea necesare pentru a impulsiona tranziția către o apărare europeană, în care aliații își asumă responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei, cât mai rapid și eficient posibil.” De ce contează pentru Europa: timp mai puțin pentru înlocuirea capabilităților SUA Bild notează că, odată cu pregătirea unor reduceri concrete ale contribuțiilor SUA la NATO, aliații europeni ar avea „semnificativ mai puțin timp” pentru a-și construi propriile capabilități decât se estima anterior. Contextul invocat este linia promovată de Donald Trump încă din primul mandat, reluată după revenirea la Casa Albă la începutul lui 2025: o presiune mai mare asupra europenilor pentru a-și asuma o parte mai mare din efortul de apărare. În același context, publicația amintește și de o relatare a „New York Times”, care descrie Europa ca fiind „într-o stare persistentă de teamă”, pe fondul războiului din Ucraina, al tensiunilor cu administrația Trump, al amenințărilor dinspre Moscova și al unei economii europene considerate slabe. Ce urmează: conferința NATO din iunie și posibile tăieri de capabilități Înaintea reuniunii din iunie, un consilier american pe apărare, Alexander Velez-Green , ar fi anunțat la un întâlnire NATO la Bruxelles intenția SUA de a se retrage parțial din „descurajarea comună” (postura militară menită să prevină un atac prin credibilitatea răspunsului aliat). Separat, „Der Spiegel” este citat cu informația că Washingtonul ar putea reduce, între altele, numărul avioanelor de luptă americane din Europa cu o treime. Bild nu indică un calendar exact pentru această posibilă reducere, dincolo de faptul că planurile ar urma să fie prezentate NATO în următoarele săptămâni. [...]
Demisia primarului PSD din Colonești (Olt), după peste trei decenii în funcție, deschide o perioadă de tranziție administrativă într-o comună care derula proiecte de infrastructură și unde edilul reclamă lipsa de sprijin politic și financiar , potrivit Libertatea . Nicolae Stan, primar al comunei Colonești din 1990 și cunoscut local drept „Bulă”, a anunțat că își va depune demisia, pe fondul nemulțumirilor față de conducerea PSD și al unor probleme de sănătate. Oficializarea retragerii este programată pentru 19 iulie, în cadrul celei de-a 25-a ediții a Zilelor Comunei Colonești, conform Linia1 (citată de Libertatea ). Miza locală: continuitatea proiectelor și blocajele de finanțare În scrisoarea deschisă, Stan își leagă decizia de dificultăți în susținerea unor proiecte „esențiale” pentru comună. Un exemplu invocat este extinderea rețelei de gaze naturale, unde spune că, la un moment dat, mai era nevoie de „80 de miliarde de lei” pentru finalizarea rețelei în satele Chelbești, Vlaici și Cârstani. „Am fost printre primele comune din județul Olt și din Oltenia care au început această lucrare. La un moment dat, mai aveam nevoie de 80 de miliarde de lei pentru finalizarea rețelei în satele Chelbești, Vlaici și Cârstani.” În același timp, edilul susține că, deși comuna a obținut „peste 96%” pentru PSD la ultimele alegeri, sprijinul politic pentru deblocarea finanțărilor nu ar fi venit nici de la nivel județean, nici de la centru. Critici la adresa conducerii PSD și a politicilor fiscale Stan formulează acuzații directe la adresa unor lideri PSD, între care Paul Stănescu și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, afirmând că nu a fost ajutat în demersurile sale. „Nu am fost ajutat. Nici de organizația județeană, nici de cea centrală.” În mesajul său, el critică și reacția partidului la creșteri de taxe și la măsuri care, în opinia sa, au afectat „cetățenii de rând” și persoanele cu dizabilități, susținând că PSD ar fi reacționat doar când au fost atinse „privilegiile și sinecurile”. Sănătatea, motiv invocat suplimentar Pe lângă argumentele politice, Stan spune că starea de sănătate a contat în decizia de retragere, menționând probleme medicale atât pentru el, cât și pentru soția sa. „Administrația se face cu sănătate, cu responsabilitate și cu respect pentru oameni.” Nicolae Stan a avut o singură pauză de mandat, când a fost ales deputat de Olt pe listele PSD, iar funcția de primar a fost ocupată atunci de fiul său, mai notează Libertatea. [...]
AUR are, pe termen mediu, șanse să devină o construcție politică durabilă , pe fondul epuizării partidelor tradiționale și al unui electorat tot mai receptiv la populism, susține istoricul Stefano Bottoni într-un interviu acordat HotNews . În analiza sa, Bottoni pune accent pe diferența de profil dintre AUR și Călin Georgescu și pe faptul că partidul lui George Simion ar fi mai „compatibil” cu noua dreaptă internațională decât cu vechile reflexe ideologice ale naționalismului de tip comunist. Bottoni pornește de la ideea că România a intrat într-un „moment critic”, în care partidele „au ajuns un pic la limita resurselor lor”, iar demiterea guvernului cu „o majoritate-record” ar putea semnala finalul unei perioade lungi de coaliții PNL–PSD–UDMR, cu „stabilitate” a aparatului de stat. De ce vede Bottoni AUR diferit de Călin Georgescu Istoricul spune că AUR nu ar trebui citit prin aceeași grilă ca Călin Georgescu. În timp ce Georgescu ar fi putut fi perceput ca venind din „național-ceaușism”, „anticapitalism” și „antiamericanism” de stânga, AUR ar reprezenta „o altă generație” și „oamenii noi”. În această cheie, Bottoni afirmă că AUR și liderul său sunt mai apropiați de „arhipelagul MAGA” și de „noua dreaptă internațională” decât de „proiectul rusesc de influență”, ceea ce, în opinia sa, schimbă felul în care trebuie evaluată perspectiva partidului în România. Tot aici, el indică un avantaj operațional al AUR: existența unor zone de sprijin în instituții și în societate, menționând armata, „instituțiile sensibile”, un „anumit sprijin” în Biserică și convergențe inclusiv cu PSD. „Șansa” ratată după decembrie 2024 și riscul din interiorul sistemului Bottoni nu vede, în acest moment, un scenariu în care România să devină „o a doua Ungarie” din punct de vedere instituțional, invocând arhitectura politică internă: sistem semiprezidențial, Curte Constituțională, Parlament bicameral și o putere locală puternică, într-un stat „informal descentralizat”. În schimb, avertismentul central ține de calitatea guvernării și de capacitatea sistemului de a se corecta după momente-limită. El spune că democrația a primit „o nouă șansă” în decembrie 2024, dar că aceasta a fost „complet ratată”, în condițiile în care, după excluderea lui Călin Georgescu din competiție (descrisă drept o „ocazie unică” și „un pas necesar, nu prea elegant”), ar fi fost nevoie de „competență politică”, pe care coaliția și președinția „nu au demonstrat-o”. „Democrația nu moare doar pentru că este atacată din exterior, moare și din interior, pentru că nu este apărată, nu este îmbunătățită.” În același registru, Bottoni susține că României i-a lipsit „calitatea” după două decenii de efort de integrare europeană, iar această lipsă se vede și în „lumea politică”, pe care o numește „o oglindă a țării”. Context regional: UDMR, Orbán și schimbarea de la Budapesta Interviul plasează evoluțiile din România și în contextul schimbării de putere din Ungaria. Bottoni descrie UDMR ca fiind într-o „criză profundă” și „în dizgrație” atât la București, cât și la Budapesta, susținând că noul premier ungar, Péter Magyar, „nu va uita” sprijinul acordat de conducerea UDMR lui Viktor Orbán în campania electorală. În ceea ce privește Ungaria, Bottoni anticipează o posibilă „răsturnare masivă” în aparatul de stat și spune că noua echipă va încerca să afle situația „financiară și economică reală” a țării, cu relevanță pentru discuțiile cu Comisia Europeană. El compară logica schimbărilor de la Budapesta cu Italia începutului anilor ’90, când anchetele au prăbușit o întreagă clasă politică. Ce urmează, în logica interviului În lectura lui Bottoni, populismul nu mai este un risc, ci „realitatea” politicii contemporane, tot mai centrată pe lideri și mai puțin pe structuri. Soluția pe care o indică este „reinventarea” spațiului politic și deschiderea rapidă a unei discuții despre ce înseamnă democrația pentru tineri și ce așteptări au de la stat, într-o țară cu diferențe mari între urban și rural și cu presiuni persistente pe infrastructură, educație și sănătate. [...]
Un sondaj indică faptul că germanii ar prefera ca CDU să caute o majoritate cu Die Linke, nu cu AfD , chiar dacă o parte importantă a electoratului se așteaptă ca AfD să dea cel puțin un prim-ministru de land după alegerile regionale din toamnă, potrivit Focus . Miza este una de guvernare: cum se formează majorități în landuri dacă AfD devine prima forță, dar fără majoritate absolută. Pe fondul celor trei alegeri regionale care urmează, o majoritate a respondenților anticipează o schimbare a raportului de putere în Germania în această toamnă. Într-o cercetare reprezentativă realizată de INSA pentru ziarul „ Bild ”, aproape șapte din zece persoane intervievate spun că AfD ar putea obține funcția de șef al guvernului într-un land: 41% se așteaptă la un prim-ministru AfD într-un singur land, iar 28% în mai multe landuri. Alți 16% nu cred acest scenariu, iar 15% sunt indeciși. Preferința de coaliție: CDU cu Die Linke, înaintea unei cooperări cu AfD Dacă AfD ar ieși pe primul loc, dar fără majoritate absolută, 40% dintre respondenți ar prefera o cooperare a CDU cu partidul Die Linke (stânga), în timp ce 36% ar opta pentru o cooperare cu AfD. În rândul simpatizanților Uniunii (CDU/CSU), diferența este mai pronunțată: 48% ar susține un acord cu Die Linke, față de 27% care ar prefera AfD. „Brandmauer” și discuția despre interzicerea AfD Așa-numita „Brandmauer” (cordon sanitar politic față de AfD) este percepută de 45% dintre respondenți ca un avantaj pentru AfD; 30% nu sunt de acord cu această idee, iar 25% sunt indeciși. Opinia publică este împărțită și în privința unui posibil demers de interzicere a AfD: 38% sunt pentru, 47% împotrivă, iar 15% sunt indeciși. În rândul alegătorilor Uniunii, o majoritate la limită (51%) susține inițierea unei proceduri de interzicere. [...]
USR ridică presiunea pe PNL să se delimiteze de primarul Iașiului, Mihai Chirica , o mișcare cu miză de credibilitate pentru un posibil „pol reformist” PNL–USR , potrivit Adevărul . Senatorul USR Marius Bodea cere excluderea lui Chirica din PNL, argumentând că profilul public al edilului ar contrazice mesajul de „curățenie” și reformă pe care liberalii îl invocă în discuțiile despre o construcție politică alături de USR. Bodea susține că relația dintre PNL Iași și primar s-a deteriorat și afirmă că acesta ar fi mai apropiat de PSD și AUR decât de liberali, potrivit News.ro. În acest context, senatorul USR cere o delimitare explicită din partea PNL. „Când tu, PNL, clamezi curăţenia, este un moment bun să îi spui adio. Se vede că PNL şi Chirica nu se mai înţeleg și că primarul stă la cafele mai mult cu PSD şi AUR în Consiliul Local. Ar fi un moment nimerit de igienă în care PNL să îi spună categoric la revedere. Ar trebui evident dat afară din partid.” De ce contează: „polul reformist” depinde de filtrul intern al PNL Miza declarațiilor este una de poziționare și compatibilitate politică: Bodea afirmă că Mihai Chirica nu poate reprezenta un proiect comun PNL–USR, deoarece „profilul său public ar contrazice ideea de reformă”. Senatorul îl pune în contrast cu Ilie Bolojan , invocat ca reper de administrație și reformă. „Dacă îi punem alături pe Bolojan și Chirica, primarul Iașiului este exact opusul, pentru că în cazul său vorbim de corupție, lipsă de dezvoltare și de viziune. Ai aprins lumina în companiile de stat, atunci aprinde lumina și în filiale.” În logica acestui mesaj, o eventuală asociere PNL–USR ar avea nevoie de o „separare clară a apelor”, pentru a evita confuzia în rândul alegătorilor care susțin modelul administrativ atribuit lui Bolojan. Context local: tensiuni în PNL Iași și semne de retragere a sprijinului Pe plan intern, surse liberale citate în material spun că relațiile dintre Mihai Chirica și conducerea PNL Iași sunt „reci” de mai multe luni. Primarul ar avea o comunicare dificilă atât cu liderul filialei, Alexandru Muraru, cât și cu președintele Consiliului Județean, Costel Alexe. Potrivit acelorași surse, este „foarte probabil” ca Mihai Chirica să nu mai fie susținut de PNL pentru un nou mandat la următoarele alegeri, ceea ce ar indica o posibilă repoziționare a filialei în perioada premergătoare campaniei. [...]
Criza politică a împins vizibilitatea Guvernului la vârfuri, cu Ilie Bolojan peste 44.000 de apariții , arată news.ro , într-un barometru realizat împreună cu agenția de monitorizare Klarmedia pe baza presei scrise și online. Vârfurile de mențiuni din aprilie sunt asociate, preponderent, cu retragerea miniștrilor PSD din Guvern și cu depunerea moțiunii de cenzură împotriva Executivului. Premierul Ilie Bolojan conduce clasamentul, cu peste 44.000 de apariții, pe fondul contestărilor din PSD și al deciziei social-democraților de a-i retrage sprijinul, episod care a culminat cu moțiunea de cenzură . În topul miniștrilor, primele poziții sunt ocupate de Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Miruță (Apărare), Bogdan Ivan (Energie) și Alexandru Nazare (Finanțe). Vizibilitatea lor a fost alimentată atât de subiecte sectoriale, cât și de efectele crizei politice: disputa juridică a lui Rogobete cu Pfizer privind plata vaccinurilor anti-COVID, declarațiile lui Miruță despre dronele rusești care intră în spațiul aerian național și despre achizițiile din Apărare (inclusiv în calitate de ministru interimar al Transporturilor după retragerea PSD), intervențiile lui Ivan pe tema prețurilor la carburanți, respectiv aparițiile lui Nazare legate de Conferința The Economist și de discuțiile despre „criza combustibililor”, pe lângă poziționările privind retragerea PSD. Diferențe mari între portofolii: de la mii de mențiuni la sub 1.000 Barometrul indică și un „eșalon” median, cu intervale de mențiuni care separă miniștrii cu expunere constantă de cei aproape absenți din spațiul mediatic: Între 3.000 și 4.000 de mențiuni : Oana Gheorghiu, Dragoș Pîslaru. Între 2.000 și 2.500 de apariții : Diana Buzoianu (Mediu), Ciprian Șerban (Transporturi), Radu Marinescu (Justiție), Cătălin Predoiu (Interne), Marian Neacșu (vicepremier), Oana Țoiu (Externe). Între 1.000 și 2.000 de mențiuni : Florin Barbu (Agricultură), Cseke Attila (Dezvoltare), Tanczos Barna (vicepremier), Florin Manole (Muncă), Mihai Dimian (Educație). La coada clasamentului, doi membri ai Guvernului au sub 1.000 de mențiuni în presa scrisă și online în aprilie: Andras Istvan Demeter (Cultură) și Irineu Darău (Economie) . De ce contează pentru mediul economic Pentru companii și investitori, distribuția vizibilității indică unde se concentrează agenda publică și presiunea politică: în aprilie, subiectele dominante au fost instabilitatea guvernamentală și temele cu impact direct (carburanți, energie, apărare, finanțe), în timp ce alte portofolii au rămas marginale ca prezență mediatică. [...]
