Știri
Știri din categoria Politică
Promulgarea Legii integrității declanșează încetarea mandatului primarului Timișoarei în 30 de zile, potrivit Știrile Pro TV. Dominic Fritz spune că efectul imediat al noii legi este pierderea funcției și califică situația drept „abuz grosolan”, cu impact direct asupra administrației locale.
Primarul afirmă că mandatul său „va înceta în 30 de zile” și susține că sunt „52.000 de voturi ale timișorenilor, anulate, scuipate”. În declarația sa, Fritz arată că a avut deja două sancțiuni definitive în instanță „pentru o semnătură dată pe o copie a unui document perfect legal”, iar acum ar urma să primească o a treia sancțiune – încetarea mandatului – pe care o descrie ca fiind „nou inventată”.
În relatarea sa, Fritz leagă pierderea mandatului de promulgarea Legii integrității, despre care spune că include „amendamentul anti-Timișoara introdus de PSD și AUR”. El vorbește despre „răzbunare politică” și atacă rolul unor instituții, inclusiv ANI, în mecanismul care ar duce la încetarea mandatului.
„Nu ai nevoie de studii juridice ca să vezi abuzul grosolan, răzbunarea politică, încălcarea Constituției.”
Președintele Nicușor Dan a anunțat că a promulgat Legea integrității în forma transmisă de Parlament, după decizia Curții Constituționale, menționând că actul normativ este și jalon în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Șeful statului a spus că, într-un alt context – fără riscul pierderii banilor din PNRR și cu timp pentru dezbatere – ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare.
În același timp, președintele a cerut Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, „să reia și să aprofundeze discuțiile asupra acestei legi”. Pentru Timișoara, efectul imediat rămâne termenul de 30 de zile invocat de Fritz pentru încetarea mandatului, ceea ce deschide perspectiva unei schimbări forțate la vârful administrației locale.
Recomandate
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe un vot rapid de învestitură, invocând urgențe bugetare – rectificarea și bugetul – într-un context de criză politică, potrivit Antena 3 . Votul din Parlament este programat pentru săptămâna viitoare, marți. Niculescu a respins eticheta de „guvern PSD–Nicușor Dan”, susținând că executivul „va fi al României” și că „va funcționa ca o singură echipă”, inclusiv cu miniștri tehnicieni și experți. El a afirmat că a invitat mai multe partide din fosta coaliție să se alăture guvernării, însă doar PSD „și-a asumat această responsabilitate”. „Guvernul va fi al României. Chiar dacă sunt miniștrii din partidul care și-a asumat responsabilitatea de a intra la guvernare, invitația a fost lansată, după cum știți, mai multor partide (...) va funcționa ca o singură echipă.” Urgențele invocate: rectificare bugetară și bugetul pe fondul crizei politice Premierul desemnat a cerut sprijin parlamentar, argumentând că prelungirea crizei politice nu mai este posibilă și că sunt necesare decizii rapide înainte de iarnă. În declarațiile citate, Niculescu a indicat explicit două priorități imediate: rectificarea bugetară și adoptarea bugetului. „Avem nevoie urgent, extrem de urgent, de rectificare bugetară, pentru că avem nevoie urgent de buget și sper din toată inima că vor vota guvernul care a fost deja propus.” Configurația politică și pașii următori în Parlament La finalul negocierilor cu liderii partidelor, PSD a decis să intre în Guvernul Luca Niculescu cu 12 miniștri. Niculescu a depus joi în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare, iar votul de învestitură este programat pentru marți, săptămâna viitoare. USR a anunțat că va vota împotriva Guvernului Niculescu, mai notează sursa. [...]
România își menține sprijinul pentru Ucraina , în pofida incidentelor din Marea Neagră, pe care președintele Nicușor Dan le descrie drept o încercare a Rusiei de a destabiliza statele de pe flancul estic al NATO și de a reduce susținerea publică pentru Kiev, potrivit HotNews . După întâlnirea trilaterală de la Bruxelles cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, șeful statului a spus că subiectul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră va fi discutat într-o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic. În acest context, Nicușor Dan a comparat situația actuală cu episoadele de anul trecut de la frontiera pe Dunăre cu Ucraina, când au fost necesare „echipamente pentru un nou tip de provocare”, iar aliații au trimis resurse care au contribuit la stabilizarea situației. Acum, a indicat el, provocarea se mută „pe partea estică, de la Marea Neagră”. Miza: securitatea pe flancul estic și continuitatea sprijinului pentru Kiev Președintele a afirmat că incidentele nu vor schimba atitudinea României față de Ucraina, în ciuda „încercărilor” de destabilizare pe care le atribuie Rusiei, inclusiv în Bulgaria și în alte țări de pe flancul estic. Argumentul invocat este dublu: respectarea dreptului internațional și securitatea României. Ce a spus despre o reacție a statului român și articolul 4 NATO Întrebat la sosirea la Bruxelles dacă este vorba despre un atac „direct și deliberat” la adresa României și dacă Bucureștiul va invoca articolul 4 al NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), Nicușor Dan a răspuns că este nevoie de toate datele pentru a stabili exact ce s-a întâmplat, dar că „o să existe o reacție” a statului român. Situația operativă: căutări pentru opt membri ai echipajului Potrivit informațiilor prezentate, echipele de salvare caută opt membri ai echipajului dispăruți de pe una dintre cele două nave-cisternă pentru produse chimice care au luat foc în timpul nopții în apele teritoriale românești. Una dintre nave, „ Wine Trader ”, sub pavilion San Marino, se afla la 14 mile marine de Sulina (aproximativ 22 km) și a cerut ajutor joi dimineață autorităților române după un incendiu la bord. Autoritatea Navală Română a anunțat că la bord erau 12 persoane, dintre care opt sunt dispărute. [...]
România și Italia își consolidează frontul pro-coeziune în negocierile pentru viitorul buget al UE , printr-o coordonare politică menită să blocheze eventuale tăieri la fondurile pentru dezvoltare regională și agricultură, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reunit la Bruxelles liderii grupului „ Prietenii Coeziunii ”, înaintea reuniunii Consiliului European. În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a indicat că statele din grup vor rămâne unite pe parcursul negocierilor privind următorul buget multianual al Uniunii Europene, mizând pe patru priorități comune. Ce cer „Prietenii Coeziunii” în negocierile bugetare Conform președintelui României, agenda comună urmărește: resurse suficiente pentru a acoperi toate prioritățile comune ale UE; protejarea politicii de coeziune și a agriculturii, atât ca finanțare, cât și ca reguli de implementare; contribuții echitabile din partea statelor membre; eliminarea mecanismelor de rambursare („rebates”) – reduceri aplicate contribuțiilor unor state la bugetul UE. „Împreună cu Giorgia Meloni, am reunit șefii de stat și de guvern din grupul «Prietenii Coeziunii» înaintea reuniunii EUCO”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X. De ce contează: bugetul UE se decide prin unanimitate Miza este ridicată deoarece aprobarea bugetului UE necesită unanimitatea statelor membre, iar negocierile sunt, de regulă, printre cele mai tensionate din Uniune, notează Mediafax. În acest context, coagularea unui grup de state care cer explicit protejarea coeziunii și agriculturii poate influența direct arhitectura finală a bugetului. Contextul summitului de la Bruxelles Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile, cu o agendă încărcată, care include discuții despre limitarea creșterii rapide a exporturilor din China (pe fondul închiderii unor fabrici), reducerea prețurilor ridicate la energie și divergențele privind viitorul buget al Uniunii Europene, potrivit Reuters și Euronews, citate de Mediafax. Nicușor Dan a mai transmis că liderii europeni din grup vor continua să colaboreze pentru ca aceste priorități să fie incluse în acordul final privind bugetul european. [...]
Guvernul Luca Niculescu intră în faza de învestire, iar „matematica” din Parlament indică o majoritate confortabilă , cu un prag de 233 de voturi și un potențial de 279 dacă toate grupurile care și-au anunțat sprijinul își mențin poziția, potrivit HotNews . Miza imediată este stabilitatea politică necesară pentru evitarea costurilor bugetare invocate în contextul prelungirii interimatului. Parlamentul urmează să stabilească un calendar pentru votul de învestitură: miniștrii vor fi audiați pe rând în comisiile de specialitate, apoi urmează votul final în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Conform unor surse politice citate în articol, audierile ar urma să aibă loc luni, iar votul final marți. Pragul de învestire și majoritatea „pe hârtie” Pentru a fi învestit, cabinetul are nevoie de 233 de voturi. Publicația notează că PSD, PNL, UDMR, grupul minorităților naționale și grupul „Uniți pentru România” și-au arătat sprijinul, ceea ce ar duce, dacă se confirmă în plen, la 279 de voturi. În același timp, rămâne relevant riscul de disciplină de vot și eventuale condiționări politice, în condițiile în care unele formațiuni au anunțat sprijinul, dar și delimitări publice. Calendarul: termenul legal și pașii procedurali Decretul de desemnare a lui Luca Niculescu a fost publicat pe 6 octombrie în Monitorul Oficial, moment din care a început să curgă termenul de 10 zile pentru depunerea listei miniștrilor și a programului de guvernare. Procedural, urmează: stabilirea calendarului de către Parlament; audierile miniștrilor în comisiile de specialitate; votul de învestitură în plen reunit. Componența cabinetului: PSD domină portofoliile, tehnocrații completează Sorin Grindeanu a anunțat lista miniștrilor PSD din viitorul guvern; PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii. În paralel, potrivit surselor politice citate, în executiv ar urma să intre și șase tehnocrați. Pentru portofoliul Energiei, HotNews notează că „pentru moment” nu a fost stabilit titularul, iar ministerul ar urma să fie condus de un independent. Poziționări politice: sprijin, dar și linii roșii Decizia PSD de a intra la guvernare este motivată public de Sorin Grindeanu prin riscuri economice și bugetare asociate prelungirii crizei politice și menținerii unui guvern interimar. „Menținerea guvernului demis și interimar Bolojan ar avea o notă de plată care ar îngenunchea și ultima parte funcțională din economie. Am vorbit de un impact suplimentar la buget de cel puțin 60 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB și nu doar atât.” PNL a decis, la nivelul grupurilor parlamentare, să voteze guvernul, dar să treacă în opoziție, cu mențiunea că o decizie finală ar urma să fie luată de Biroul Politic Național. În interiorul PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan a avut o reacție critică față de unele propuneri PSD și a spus că partidul va fi în „totală opoziție” față de social-democrați. USR, prin președintele Dominic Fritz , a anunțat că va propune ca parlamentarii formațiunii să voteze împotriva guvernului, potrivit unei postări pe Facebook. UDMR a transmis că va vota guvernul și programul de guvernare propuse de Luca Niculescu. AUR a respins susținerea și a cerut alegeri anticipate și suspendarea președintelui Nicușor Dan, iar grupul minorităților naționale și-a anunțat susținerea. Victor Ponta a declarat că voturile grupului „Uniți pentru România” vor fi acordate, iar grupul PACE a indicat sprijin „cu anumite condiții”, în timp ce SOS România a anunțat opoziția. Ce urmează Următorul test este dublu: audierile miniștrilor, unde pot apărea vulnerabilități politice, și votul din plenul reunit, unde se va vedea dacă majoritatea anunțată „pe hârtie” se transformă în voturi efective pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu. [...]
Siegfried Mureșan susține că PSD a blocat învestirea pentru a obține 11 portofolii în noul Executiv , acuzându-l pe liderul social-democrat Sorin Grindeanu că a evitat deliberat negocierile și votul pentru guvernul propus de el, știind că va urma o formulă în care PSD își poate impune masiv miniștrii, potrivit Agerpres . Europarlamentarul liberal afirmă că Grindeanu „a inventat o mulțime de pretexte” ca să nu susțină „Guvernul serios” propus de Mureșan, pentru că ar fi anticipat instalarea unui Executiv „în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”. Mesajul a fost publicat de Mureșan pe Facebook. În același context, Mureșan leagă refuzul de dialog de acum două săptămâni de miza controlului asupra componenței guvernului și susține că „trebuie să câștigăm următoarele alegeri” pentru a evita repetarea unei astfel de guvernări. Contextul politic invocat de Mureșan Agerpres amintește că Siegfried Mureșan a fost a treia desemnare de premier făcută de președintele Nicușor Dan după demiterea în Parlament a Cabinetului Bolojan, însă guvernul propus de Mureșan a fost respins la votul de învestitură din 30 septembrie. Din perspectiva impactului politic și instituțional, acuzațiile indică o dispută directă asupra arhitecturii guvernării și a ponderii PSD în Executiv, într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne esențială pentru funcționarea administrației și predictibilitatea deciziilor publice. [...]
USR anunță că nu va vota învestirea Guvernului Niculescu, ceea ce complică formarea unei majorități stabile după ce PSD a confirmat oficial intrarea la guvernare și preluarea „în mare parte” a ministerelor din noul Cabinet, potrivit G4Media . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că „nevoia de stabilitate” nu poate justifica revenirea la „un guvern de risipă” și acuză PSD că ar urmări blocarea reformelor prin controlul ministerelor cu bugete mari. Miza: votul de învestitură și riscul unei majorități fragile Fritz afirmă că USR nu va susține un guvern în care PSD „se întoarce cu niște oameni-paravan la ministerele cu bugete mari”, invocând riscul ca acestea să fie folosite pentru a „bloca reformele” și pentru a „împărți din nou contracte și companii de stat”. În același mesaj, liderul USR admite că România „are nevoie de un guvern” și menționează îngrijorările oamenilor legate de „prețuri”, „rate” și „siguranța locului de muncă”, dar argumentează că nu poate fi acceptat „orice guvern, cu orice preț”. Acuzații la adresa PSD și scenariul „majorității ascunse” PSD–AUR Dominic Fritz susține că stabilitatea invocată în spațiul public ar trebui să se vadă „în viața românilor”, nu „în liniștea baronilor”, și afirmă că noul guvern „nu se va putea baza decât pe o majoritate ascunsă PSD-AUR în parlament”. Totodată, Fritz spune că guvernul nu pare să aibă „o viață lungă”, invocând o formulare atribuită PSD: „îl putem da jos în 6 luni dacă nu ne place”. Ce urmează în USR Potrivit aceleiași surse, Dominic Fritz a anunțat că va propune Comitetului Politic al USR, în ședința de vineri, ca parlamentarii partidului să nu voteze Guvernul Luca Niculescu . [...]
