Știri
Știri din categoria Politică
În lipsa unei „moțiuni constructive”, ieșirea PSD de la guvernare poate prelungi incertitudinea politică, iar Executivul condus de Ilie Bolojan ar urma să rămână în funcție până când se conturează o nouă majoritate parlamentară, potrivit declarațiilor primarului Cluj-Napoca, Emil Boc, consemnate de Adevărul.
Boc a spus marți, 21 aprilie, în Parlament, că actuala formulă de guvernare „nu este perfectă”, dar ar fi „cea mai bună soluție” în acest moment pentru a evita „derapaje” și dificultăți suplimentare. În acest context, el a susținut că Ilie Bolojan „trebuie să rămână în funcție până la formarea unei noi majorități parlamentare”.
Edilul a descris pașii constituționali pe care i-ar avea la dispoziție premierul dacă PSD părăsește guvernarea, invocând și un precedent din 2009:
Boc a insistat că demiterea unui Executiv trebuie dublată de capacitatea de a forma unul nou, altfel România riscă un blocaj politic.
„Cine dă jos un guvern trebuie să aibă și posibilitatea să pună unul nou.”
El a atras atenția că România nu are un mecanism similar celui din Germania, numit „moțiune constructivă de neîncredere” (adică demiterea guvernului este votată împreună cu desemnarea unei alternative). Boc a spus că a susținut introducerea acestui mecanism la revizuirea Constituției din 2003, dar că el nu există în prezent.
Întrebat despre posibile negocieri pentru susținerea unui guvern minoritar, Boc a afirmat că nu are informații și că prioritatea ar fi „stabilitatea țării” și continuarea guvernării prin „mecanismele constituționale”.
PSD a decis luni seară, 20 aprilie, ieșirea de la guvernare, după ce 97,7% dintre delegați au votat pentru retragerea miniștrilor din Guvernul condus de Ilie Bolojan (2,3% împotrivă), la o consultare internă la care au participat 4.949 de social-democrați.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul își dorește o coaliție „pro-europeană” și că, dacă aceasta nu se poate forma, PSD va trece în opoziție. Tot el a spus că la consultările de la Palatul Cotroceni va merge cu mandatul primit din partid, iar următorul pas este retragerea miniștrilor PSD din Executiv.
Recomandate
Rectificarea bugetară a reaprins disputa pe deficit și investiții , după ce Ilie Bolojan a acuzat PSD că a folosit politic tema finanțelor publice și le-a cerut social-democraților „să guverneze”, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, fostul premier a susținut că PSD „și-a adus aminte de urgențele reale” și a renunțat la „șantajul cu blocarea rectificării până la prezentarea unor deficite măsluite”. Mesajul vine după adoptarea ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară. Cifrele invocate: deficit mai mic, investiții mai mari Bolojan afirmă că datele prezentate de Guvern confirmă o îmbunătățire a indicatorilor fiscali și o creștere a investițiilor publice. El indică o scădere a deficitului bugetar după primele nouă luni la 3,81% din PIB , de la 5,31% în aceeași perioadă din 2025, precum și o majorare a investițiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut. „Sunt date asumate oficial astăzi de Guvern. Sigur, pentru PSD este deja modus operandi să atace seara, la televizor, ceea ce miniștrii PSD au adoptat dimineața, în Guvern”, a precizat Bolojan. Pe acest fond, liderul PNL le-a transmis social-democraților că, odată ce „au confirmat oficial buna moștenire”, ar trebui să se concentreze pe guvernare, nu doar pe rectificare. Atac pe zona de execuție bugetară la Sănătate și fonduri europene Bolojan l-a criticat și pe ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susținând că o parte importantă din sumele rectificate ar reflecta probleme de alocare a bugetului și de atragere a finanțărilor europene. În acest context, el menționează 700 de milioane de lei din fonduri europene ( PNRR și coeziune) care ar fi trebuit accesate. „OUG de astăzi arată și ratările miniștrilor PSD. Spre exemplu, în cazul Ministerului Sănătății, cea mai mare parte a sumelor rectificate este consecința eșecului domnului Rogobete de a aloca banii din buget în funcție de priorități, nu de preferințe sau interese, și de a accesa fondurile europene (PNRR și coeziune), în valoare de 700 de milioane de lei”, a mai scris fostul premier. În final, Bolojan a reluat mesajul politic către PSD: „Puneți mâna și guvernați, pentru că nevoile României nu se reduc la rectificare. Și încercați să guvernați mai bine decât ați făcut-o data trecută.” [...]
Rectificarea bugetară readuce în prim-plan disputa despre finanțarea urgențelor , după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete , l-a acuzat pe fostul premier Ilie Bolojan că a tăiat la începutul anului banii ceruți pentru serviciile de urgență, iar acum critică suplimentarea de la rectificare, potrivit news . Rogobete a reacționat la declarațiile lui Bolojan, care a susținut că o parte importantă din sumele rectificate la Sănătate ar reflecta „eșecul” ministrului de a aloca banii „în funcție de priorități” și de a accesa fonduri europene (PNRR și coeziune), în valoare de 700 de milioane de lei. Într-o postare pe Facebook, ministrul Sănătății a respins acuzațiile și a afirmat că „minciuna și manipularea au fost demontate cu cifre”, susținând că fostul premier ar fi prezentat public, în mod fals, că el nu ar fi anticipat corect necesarul bugetar și că de aici ar fi pornit „criza din sănătate”. Miza: cine poartă responsabilitatea pentru presiunea bugetară din urgențe Rogobete spune că, la începutul anului, a solicitat 660 de milioane de lei pentru finanțarea serviciilor de urgență, dar că Ilie Bolojan ar fi redus suma cu 200 de milioane de lei, „din pix”, pentru a raporta reduceri de cheltuieli și un deficit mai mic. Potrivit ministrului, la rectificarea bugetară de vineri, serviciile de urgență au primit suplimentar aproximativ 200 de milioane de lei, adică exact suma care ar fi fost tăiată inițial. Schimb de acuzații după rectificare Ministrul îl acuză pe fostul premier de „ipocrizie” și susține că tăierea inițială ar fi creat o criză financiară în serviciile de urgență, iar acum responsabilitatea ar fi transferată către cei care ar fi avertizat asupra riscurilor. În același timp, Bolojan a declarat, după aprobarea primei rectificări bugetare din 2026, că ordonanța de urgență confirmă „buna moștenire”, invocând un deficit bugetar de 3,81% din PIB după primele nouă luni și investiții publice mai mari cu peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut. El a mai afirmat că OUG „arată și ratările miniștrilor PSD”, dând ca exemplu Ministerul Sănătății. Context politic News amintește că Rogobete a ocupat funcția de ministru al Sănătății și înainte de moțiunea de cenzură din mai 2026, în urma căreia a fost demis guvernul Bolojan. Schimbul de replici vine într-un moment în care rectificarea bugetară devine teren de confruntare politică pe tema priorităților de cheltuire și a modului în care sunt acoperite nevoile imediate ale sistemului sanitar, în special la nivelul serviciilor de urgență. [...]
Guvernul pune presiunile bugetare din județe și proiectele PNRR în centrul discuțiilor despre reforma administrativă , după ce premierul Luca Niculescu s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, potrivit News . Întâlnirea a vizat, în principal, „presiunile bugetare” cu care se confruntă administrațiile județene, prioritățile de finanțare pentru servicii publice esențiale și măsurile necesare pentru finalizarea proiectelor de investiții finanțate prin PNRR, precum și pentru „atragerea eficientă a fondurilor europene”, conform aceleiași surse. Ce teme au fost discutate: bugete, servicii publice și investiții În mesajul citat de News, premierul indică drept zone sensibile serviciile sociale, spitalele, drumurile județene și proiectele cu termene apropiate, arătând că există atât probleme comune, cât și specifice fiecărui județ. La discuții au participat și membri ai Cabinetului, Niculescu menționând că subiectele sunt în atenția sa directă și a echipei guvernamentale care l-a însoțit la întâlnire. Legătura cu reforma administrativă: comasarea voluntară și „distribuirea cât mai bună a resurselor” Pe lângă componenta bugetară și de investiții, premierul spune că a discutat cu președinții de consilii județene despre reforma administrativă și comasarea voluntară. Niculescu afirmă că are încredere că administrația locală va fi „partener solid” al Guvernului pentru „reforme corecte și bine fundamentate”, care să ducă la „distribuirea cât mai bună a resurselor”. În materialul News nu sunt prezentate decizii concrete, un calendar sau detalii despre pașii următori ai reformei, dincolo de aceste teme și poziționări generale. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui condiționată de analize de impact și descentralizare, nu de un prag de populație , susține deputatul PSD Mihai Fifor , potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, el avertizează că o reorganizare făcută „în grabă” poate muta problemele la o scară mai mare și poate crește dependența administrațiilor locale de decizia centrală. Fifor afirmă că România are nevoie de o reformă „profundă”, argumentând că organizarea administrativă actuală este construită pe modelul din 1968 , într-un context demografic și economic diferit. În acest interval, spune el, populația s-a redistribuit, orașele s-au extins, iar multe comunități rurale s-au depopulat, ceea ce a dus la situații în care unele localități „abia își pot susține aparatul administrativ”, în timp ce altele s-au dezvoltat dincolo de limitele teritoriale. De ce contează: riscul unei reforme care mută costurile către cetățeni Miza, în viziunea deputatului PSD, este ca reforma să nu fie redusă la „simpla reducere a numărului de primării”, pentru că o comasare administrativă poate păstra aceleași disfuncționalități, doar la o scară mai mare. El indică explicit riscuri operaționale pentru cetățeni, de la accesul la servicii publice până la gestionarea documentelor și a evidențelor fiscale. „Povara administrativă a reformei trebuie suportată de stat, nu transferată oamenilor.” În același registru, Fifor ridică întrebări legate de efectele concrete ale comasărilor: unde vor fi rezolvate actele, ce se întâmplă cu documentele de proprietate și cât va trebui să se deplaseze oamenii până la noua primărie. Criteriile propuse și condiția descentralizării Fifor susține că reforma ar trebui construită pe criterii „obiective”, enumerate astfel: viabilitate financiară; evoluție demografică; acces la servicii; potențial economic; particularități geografice; coeziune comunitară. El respinge ideea că viitorul unei localități poate fi decis „exclusiv în funcție de un prag de populație” și cere consultarea comunităților, garanții privind reprezentarea și „descentralizare reală”. În lipsa acesteia, avertizează că România ar putea ajunge să înlocuiască administrații mici și vulnerabile cu unele mai mari, dar „la fel de dependente de centru”, dacă decizia și resursele financiare rămân concentrate la București. Ce urmează, în logica mesajului Deputatul PSD leagă reușita reformei de existența unor analize de impact și a unei viziuni pe termen lung, argumentând că schimbarea nu ar trebui făcută „pentru următoarea rectificare bugetară”, ci „pentru următoarele generații”. În plus, el plasează reforma și în contextul unei „divizări sociale”, susținând că o reorganizare administrativă fără consultare ar putea adânci neîncrederea în stat. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
Kelemen Hunor condiționează reforma administrativ-teritorială de referendum , avertizând că o reorganizare făcută rapid, „într-un birou”, prin asumarea răspunderii Guvernului, riscă să ignore realitățile din teritoriu, potrivit HotNews . Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu , președintele PSD, a spus că îi va propune premierului Luca Niculescu să angajeze răspunderea Guvernului pe două direcții: reforma administrativ-teritorială și reorganizarea guvernamentală, conform relatării HotNews și a materialului anterior despre propunere, disponibil aici . Două reforme, două viteze: Guvernul poate reorganiza rapid, teritoriul nu La Digi24, Kelemen Hunor a făcut o distincție între reorganizarea guvernamentală și reforma administrativă. În cazul reorganizării aparatului guvernamental, liderul UDMR susține că Executivul are spațiu de decizie rapidă, fără consultări extinse. „Acolo nu trebuie să ceri aprobarea nimănui. Tu, ca guvern, poți să faci.” În schimb, pentru schimbări care afectează localități și structura administrativ-teritorială, Kelemen Hunor spune că sunt necesare analize și consultare directă, inclusiv prin referendum. Miza de reglementare: referendum, analize și limitări privind comasările Kelemen Hunor afirmă că reforma administrativă „e nevoie” să fie făcută, dar „cu cap”, ținând cont de „viața comunităților respective” și de particularități geografice. El a invocat și un argument legat de protecția comunităților, menționând că, din perspectiva comunității maghiare, România este parte la „carta administrației locale”, iar comasările sau desființările de localități nu ar trebui să schimbe „raportul etnic”. „Când vorbim de localități, când vorbim de reformă administrativă, acolo, în primul rând, ar trebui să faci un referendum.” Totodată, liderul UDMR a dat exemplul zonelor montane, unde atingerea unor praguri de populație prin comasare ar putea însemna distanțe mari între localități. „Nu poți să faci într-un birou, prin asumare, zic eu (…) Trebuie să ții cont de geografia țării.” Ce urmează Kelemen Hunor spune că așteaptă „detaliile” reformei administrative cerute de Sorin Grindeanu. În acest punct, din informațiile prezentate, poziția UDMR indică o linie de demarcație: reorganizarea guvernamentală poate fi accelerată prin decizie politică și instrumente legislative, dar reforma administrativ-teritorială ar trebui pregătită prin analize și validată prin referendum. [...]
