Știri
Știri din categoria Politică
Elvețienii votează duminică dacă își limitează prin Constituție capacitatea de a aplica sancțiuni, o schimbare care ar putea bloca măsuri împotriva Rusiei și ar îngusta marja de manevră a guvernului în politica externă, potrivit Știrile Pro TV.
Un vot „da” la inițiativa privind o neutralitate „mai strictă” ar face practic imposibilă impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, cu excepția cazului în care acestea ar fi aprobate de Consiliul de Securitate al ONU, unde Moscova are drept de veto, arată POLITICO. În plus, ar limita cooperarea militară a Bernei cu alianțe precum NATO, permițând-o doar dacă Elveția ar fi atacată sau s-ar confrunta cu o amenințare iminentă, potrivit News.ro.
Inițiativa urmărește interzicerea încheierii de alianțe de apărare și a participării la sancțiuni. Ea a fost lansată de Pro Schweiz, un grup național-conservator asociat cu Partidul Popular Elvețian (SVP), iar fostul ministru elvețian Christoph Blocher este indicat drept una dintre figurile centrale ale campaniei.
Miza, potrivit experților citați, nu este „neutralitatea” ca principiu, ci definiția ei și câtă libertate de decizie păstrează guvernul. Fabio Wasserfallen, profesor la Universitatea din Berna și analist la LeeWas, spune că referendumul testează dacă electoratul acceptă marja actuală de manevră a executivului sau vrea „limite mai stricte” în aplicarea neutralității.
Dezbaterea s-a intensificat după februarie 2022, când Elveția a adoptat în mare măsură sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei, decizie care a provocat reacții din partea susținătorilor unei interpretări mai rigide a neutralității.
Guvernul elvețian se opune propunerii, la fel ca toate partidele majore, cu excepția SVP. Corina Gredig, deputată din Partidul Verde-Liberal, avertizează că inițiativa ar putea împinge țara spre izolare:
„Inițiativa riscă să transforme neutralitatea în izolare, iar izolarea în lumea de astăzi nu este o strategie de securitate prea bună.”
Două sondaje citate în material arată un avantaj consistent pentru tabăra „nu”:
Ambele cercetări indică o opoziție în creștere față de propunere.
Chiar dacă referendumul de duminică va fi respins, tema neutralității revine în noiembrie, când alegătorii vor fi chemați să se pronunțe asupra regulilor privind exportul de arme. Varianta descrisă în material ar permite exporturi către un grup definit de 25 de țări, în majoritate occidentale, chiar dacă acestea sunt implicate într-un conflict în curs; dacă ar fi aprobată, schimbarea ar putea întări legăturile Elveției cu statele occidentale și ar putea stimula veniturile din export ale industriei elvețiene de apărare.
Recomandate
PSD își asumă scenariul alegerilor anticipate și condiționează guvernarea de un program axat pe relansarea economiei , într-un moment de blocaj politic prelungit, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine la cinci luni după ce social-democrații au contribuit la căderea Guvernului, iar partidul spune acum că este pregătit atât să guverneze, cât și să meargă la vot. Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a declarat că formațiunea pune pe masă „un Guvern pentru români”, cu un program construit „în jurul relansării economiei și al dezvoltării României”, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. În același timp, Manda susține că actualul context este „greu și nedrept pentru români”, invocând o perioadă de aproape cinci luni în care „domnul Bolojan” ar fi blocat formarea unui nou Executiv. Ce propune PSD și ce transmite despre anticipatele Într-un mesaj publicat pe Facebook, Manda afirmă că PSD nu ar trebui să „gireze continuarea unei direcții greșite” și că partidul trebuie să ofere „o alternativă reală” la politicile pe care le consideră responsabile pentru problemele economiei. Totodată, liderul PSD spune că partidul este pregătit pentru alegeri anticipate, în cazul în care alternativa la nesusținerea „ Guvernului Mureșan ” este revenirea la vot. „Dacă alternativa nesusținerii Guvernului Mureșan este votul românilor, foarte bine! Noi nu avem niciun motiv să ne temem de el. PSD este pregătit pentru alegeri anticipate.” De ce contează: incertitudine politică, decizii economice amânate Miza imediată este prelungirea incertitudinii privind formarea unui guvern, cu efecte potențiale asupra agendei economice, în condițiile în care PSD își leagă explicit oferta de guvernare de un program de „relansare a economiei”. În același timp, poziționarea publică pe scenariul anticipatelor indică faptul că partidul își asumă și varianta unei resetări politice prin alegeri, dacă negocierile pentru un nou Executiv eșuează. Articolul nu oferă detalii despre conținutul concret al programului economic invocat și nici un calendar pentru pașii următori, dincolo de declarațiile lui Claudiu Manda. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce nominalizarea la votul Parlamentului , respingând public solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu , de a-și depune mandatul, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de procedură și calendar: sâmbătă, la ora 11.00, Mureșan urmează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor, iar săptămâna viitoare sunt programate audierile și votul în plenul Camerelor reunite. Într-o postare pe Facebook, Mureșan a transmis că nu va renunța la mandat, deși Grindeanu îi cere acest lucru „în fiecare zi”. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Presiunea PSD și scenariul unui eșec la vot Sorin Grindeanu a susținut vineri, la Reșița, că premierul desemnat nu ar avea un „program politic” în afara atacurilor la adresa PSD și a spus că i-a cerut președintelui PNL, Ilie Bolojan, să îl retragă pe Mureșan. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD a afirmat că Mureșan „face tot posibilul să pice în Parlament” și a pus sub semnul întrebării șansele de a obține voturile PSD. Grindeanu a mai indicat că, în ipoteza în care „Guvernul Mureșan” va cădea, ar urma o nouă nominalizare, în contextul în care președintele Nicușor Dan ar fi respins varianta declanșării de alegeri anticipate. Lista miniștrilor propuși Potrivit listei anunțate de premierul desemnat, componența propusă a Guvernului este: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) În continuare, testul decisiv rămâne votul din Parlament, după audierile miniștrilor programate pentru săptămâna viitoare. [...]
PSD le-a transmis celor de la S&P că vrea să preia guvernarea, mizând pe continuitatea consolidării fiscale înaintea deciziei de rating din 2 octombrie 2026 , potrivit Profit . Mesajul vine în plină criză politică, într-un moment în care evaluările agențiilor de rating sunt sensibile la credibilitatea politicilor bugetare și la capacitatea de a adopta la timp bugetul pe 2027. PSD spune că delegația partidului a avut o întrevedere cu reprezentanții Standard & Poor’s , aflați în România pentru discuții legate de fundamentarea deciziei de rating. Social-democrații susțin că au prezentat agenției intenția de a „pune capăt actualei crize politice” și de a readuce economia pe o direcție stabilă, printr-o politică de consolidare fiscală și creștere a veniturilor bugetare, inclusiv prin îmbunătățirea colectării taxelor și stimularea investițiilor străine. De ce contează: ratingul depinde de buget și de un guvern „cu puteri depline” În documentul citat de Profit, PSD insistă că România are nevoie „cât mai rapid” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona echilibrele macroeconomice și să elaboreze și să aprobe bugetul pentru anul viitor. Partidul mai afirmă că viitorul guvern ar trebui să urmărească reducerea decalajelor sociale, sprijinirea categoriilor defavorizate și susținerea capitalului românesc, într-un cadru „predictibil” pentru investitori și instituțiile de credit. Totodată, PSD afirmă că și-a reafirmat susținerea valorilor europene și euroatlantice și că a propus „tuturor forțelor democratice” participarea la construirea unei majorități parlamentare, pornind de la principii și priorități economice naționale. Din delegația PSD au făcut parte deputații Marian Neacșu, Bogdan Ivan, Alexandru Rogobete, Adrian Câciu și Florin Manole, precum și vicepreședintele PSD Mihnea Costoiu. Context: vizita S&P și presiunea pe credibilitatea fiscală Reprezentanții S&P sunt în vizită de lucru în România pentru discuții cu specialiștii Ministerului Finanțelor și au avut și o întâlnire cu premierul interimar Ilie Bolojan . În același context, Profit notează că un analist Fitch a avertizat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că România riscă o retrogradare la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții în datoria statului) din cauza crizei politice prelungite, care pune în pericol credibilitatea fiscală. La 1 august, Fitch a confirmat ratingurile pe termen lung ale României la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă. Ce urmează Decizia de rating a S&P pentru economia României este așteptată pe 2 octombrie 2026. În perioada rămasă, semnalul urmărit de piețe și de agențiile de rating rămâne capacitatea politică de a asigura continuitatea consolidării fiscale și de a livra un buget pentru 2027 fără derapaje de deficit. [...]
PSD spune că poate merge pe anticipate, ceea ce prelungește incertitudinea politică și apasă pe agenda economică , în condițiile în care negocierile pentru formarea unui nou guvern sunt în impas, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis vineri de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , într-o postare publică. Manda afirmă că PSD este „pregătit pentru alegeri anticipate ”, dar și „să își asume guvernarea”, prezentând ca soluție un „Guvern pentru români”, cu un program „construit în jurul relansării economiei și al dezvoltării României”. Ce semnal transmite PSD în negocierile pentru guvern În intervenția sa, Claudiu Manda critică blocajul politic din ultimele luni și susține că „domnul Bolojan” ar fi „blocat, rând pe rând, orice șansă de formare a unui Guvern”. În același timp, el acuză că discuțiile s-au concentrat pe împărțirea funcțiilor („negocierile pentru portofolii”, „listele de miniștri”), nu pe soluții „pentru România”. „Dacă alternativa nesusținerii Guvernului Mureșan este votul românilor, foarte bine! Noi nu avem niciun motiv să ne temem de el.” De ce contează: relansarea economiei devine temă de poziționare, nu de program asumat Din declarațiile citate de Agerpres reiese că PSD își leagă poziționarea politică de o temă economică – „relansarea economiei” – însă fără a detalia măsuri concrete sau un calendar. În acest context, miza imediată pentru mediul de afaceri rămâne gradul de predictibilitate: fie se conturează rapid o majoritate care să susțină un cabinet, fie scenariul anticipatelor prelungește perioada de tranziție și amână decizii de guvernare. Ce urmează În material nu sunt oferite detalii despre pașii procedurali sau un termen pentru eventuale alegeri anticipate. Informația disponibilă se limitează la poziția politică exprimată de Claudiu Manda și la mesajul că PSD nu exclude nici varianta anticipatelor, nici asumarea guvernării. [...]
USR își fixează miza pe „banul public” în viitorul Cabinet Mureșan , după ce și-a votat în partid lista de propuneri pentru cinci portofolii și susținerea pentru Justiție, potrivit Economica . Decizia contează prin semnalul de continuitate și prin faptul că programul de guvernare aprobat intern este prezentat ca fiind centrat pe gestionarea banului public, cu efect direct asupra politicilor bugetare și a priorităților administrative. Lista de miniștri aprobată în partid include următoarele propuneri, conform sursei: Radu Miruță – Ministerul Apărării Naționale Diana Buzoianu – Ministerul Mediului Oana Țoiu – Ministerul Afacerilor Externe Cătălin Drulă – Ministerul Transporturilor Irineu Darău – Ministerul Economiei Pentru Ministerul Justiției, USR a decis, prin votul din Comitetul Politic, să o susțină pe fosta judecătoare Andrea Chiș. În comunicatul citat, partidul precizează că aceasta a fost judecătoare timp de 28 de ani și membră a CSM între 2017 și 2023, având doctorat în științe juridice. Programul de guvernare: accent pe administrarea banului public Comitetul Politic al USR a aprobat și programul de guvernare care urmează să fie prezentat Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Potrivit USR, direcția principală este „o mai bună gestionare a banului public” și îmbunătățirea nivelului de trai. Președintele USR, Dominic Fritz, a legat intrarea în viitorul guvern de această țintă, într-o declarație redată de sursă: „Intrăm în Guvernul Mureșan cu un obiectiv simplu: banii publici bine gestionați şi un trai mai bun pentru fiecare român.” Ce urmează Din informațiile disponibile în material, programul de guvernare aprobat de USR urmează să fie prezentat Parlamentului de premierul desemnat. Sursa nu oferă detalii despre calendarul exact sau despre negocierile finale privind portofoliile, dincolo de lista votată în partid și susținerea anunțată pentru Justiție. [...]
UDMR își asumă intrarea la guvernare cu trei portofolii, mizând pe adoptarea rapidă a bugetului , potrivit Economica . Formațiunea a finalizat lista de propuneri pentru cabinetul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , într-un moment în care miza imediată este funcționarea deplină a Executivului și trecerea bugetului prin Parlament. Conform informațiilor publicate pe pagina de Facebook a UDMR, propunerile sunt: Tanczos Barna – vicepremier și ministru al Agriculturii; Cseke Attila – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ötvös Koppány Bulcsú – ministru al Culturii. Într-o postare pe Facebook, Tanczos Barna a spus că UDMR a decis, prin Consiliul Permanent, să susțină învestirea guvernului și să participe la guvernare, argumentând că România are nevoie de un Executiv „funcțional, cu atribuții depline”, capabil „să adopte bugetul pentru perioada următoare” și să ducă la îndeplinire obiectivele majore. „România are nevoie de un Guvern funcţional, cu atribuţii depline, capabil să ia decizii, să adopte bugetul pentru perioada următoare şi să ducă la îndeplinire cele mai importante obiective care stau în faţa ţării.” Acesta a mai precizat că în zilele următoare ar urma să se încheie procesul constituțional de formare a guvernului, iar cabinetul să se prezinte în fața Parlamentului. În același mesaj, Tanczos Barna a susținut că „politica responsabilă” presupune ca fiecare partid parlamentar să își asume explicit decizia, iar UDMR își asumă atât susținerea premierului desemnat și a programului comun, cât și responsabilitățile guvernamentale aferente. [...]
