Știri
Știri din categoria Politică
Ministerul Muncii mută în spațiul public discuția despre legea salarizării, sub presiunea termenului din PNRR. Potrivit Știrile Pro TV, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, anunță o sesiune live pe Facebook, în care cere întrebări și sugestii de la cetățeni pe marginea proiectului legii salarizării unitare.
Pîslaru spune că o astfel de lege „nu se scrie doar de către un minister” și că „fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul să poată contribui”, motiv pentru care își asumă un dialog direct cu publicul.
Sesiunea live este programată joi, la ora 15:00, pe pagina sa de Facebook. Ministrul interimar invită oamenii să trimită întrebări și sugestii în comentarii, prin mesaj privat sau la adresa oficială [email protected].
Miza este una de reglementare, cu efecte bugetare și sociale: noua lege a salarizării este descrisă ca o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026.
În același timp, proiectul a atras critici din partea sindicaliștilor din „mare parte din sistemele majore ale statului” și chiar din mediul privat, iar sindicatele din majoritatea domeniilor de la stat au protestat și și-au întrerupt activitatea sau urmează să facă acest lucru, conform aceleiași surse.
Ministerul Muncii a dat asigurări că niciun angajat nu va avea scăderi de salariu în urma modificărilor. În plus, într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, citat în material, este indicat un plafon de creștere a cheltuielilor:
„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung”.
În lipsa altor detalii în material despre forma finală a grilei sau calendarul de aplicare, rămâne de urmărit dacă dezbaterea publică anunțată va duce la ajustări ale proiectului înainte de termenul din PNRR.
Recomandate
UDMR condiționează orice sprijin pentru viitorul guvern de existența unei majorități „transparente” , iar până atunci exclude doar votul „împotrivă”, potrivit news.ro . Mesajul lui Kelemen Hunor , după discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac , indică un sprijin parlamentar încă incert, cu impact direct asupra capacității viitorului executiv de a trece rapid decizii-cheie, inclusiv pe zona bugetară. Liderul UDMR a spus că formațiunea nu poate promite „astăzi” un vot pentru cabinetul propus de Tomac, dar nici nu vede motive pentru un vot împotrivă. În această logică, Kelemen a invocat explicit și opțiuni alternative la votul „pentru” sau „contra”. „În acest moment, pot să promit un singur lucru: că nu votăm împotriva unui guvern, dar nu putem promite astăzi că vom vota pentru un guvern.” Ce opțiuni ia în calcul UDMR la vot Kelemen Hunor a precizat că, din punctul său de vedere (fără a spune că a discutat deja cu colegii), exclude votul împotriva guvernului. În schimb, a enumerat variantele de „neimplicare” la vot: abținerea prin neparticiparea la ședință („să nu intri în sală”); prezență fără vot („prezent, nu votez”). Condiția majorității și mizele imediate: PNRR, SAFE, buget În evaluarea sa, un guvern „fără o majoritate transparentă, corectă, coerentă” nu are șanse să „facă lucrurile așa cum trebuie” pentru direcția dorită a României. Kelemen a legat discuția și de proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și din SAFE, precum și de nevoia de a contura bugetul pentru anul viitor. Ce urmează: decizia, după programul de guvernare Kelemen Hunor a mai spus că va exista o nouă discuție cu Eugen Tomac după finalizarea programului de guvernare, care, potrivit celor relatate, este încă în lucru. Abia după ce UDMR va citi programul, formațiunea ar urma să ia o decizie în funcție de conținutul acestuia. În același context, liderul UDMR a apreciat că nu a avut impresia că Tomac este „extrem de ambițios” în privința programului și că nu urmărește „lucruri extravagante sau noi”, dar a insistat că, fără o majoritate, implementarea rămâne improbabilă. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac pune sub semnul întrebării actualul proiect al legii salarizării și cere o recalibrare care să evite înghețarea veniturilor pentru o parte a bugetarilor , pe fondul nemulțumirilor din sectorul public, potrivit Biziday . Tomac susține că proiectul „nu a fost făcută bine” și că nu a fost explicat suficient, ceea ce a amplificat tensiunile. Într-un interviu la Antena 3 CNN, Tomac a insistat că miza proiectului nu ar fi o majorare generală a salariilor, ci „corectarea dezechilibrelor existente în grilele de salarizare”. În același timp, el a criticat formula care ar crește salariile doar pentru anumite categorii, în timp ce pentru alți angajați din instituțiile publice veniturile ar rămâne pe loc. „Nu sunt de acord cu această formulă, de a crește salariile doar unor categorii, iar persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare salariile.” Tomac a legat situația de amânările repetate ale legii în anii anteriori, invocând motive precum pandemia sau calculele electorale, iar acum, spune el, presiunea adoptării a crescut fără ca proiectul să fi rezolvat efectiv diferențele dintre categorii. Ce propune pentru viitorul guvern și ce nume a avansat Tot în contextul negocierilor politice, Tomac a spus că în formula sa de executiv ar urma să existe trei vicepremieri, responsabili de educație, economie și digitalizare. Conform declarațiilor citate de News.ro (preluate de Biziday), el a indicat și o serie de propuneri pentru portofolii: Apărare: Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO; Mediu: Teodor Dulceață, secretar general-adjunct în minister; Dezvoltare: sociologul Vladimir Ionaș; Agricultură: Nicola Istudor, rectorul ASE; Educație: Sorin Costreie, consilier al președintelui Nicușor Dan. Negocierile pentru majoritate: semnalul UDMR În paralel, Tomac a început consultările cu partidele parlamentare, iar prima întâlnire a zilei a fost cu UDMR. La final, liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a transmis că, în lipsa unei majorități, șansele de a „duce lucrurile la bun sfârșit” sunt reduse și că UDMR nu are, în acest moment, motive să voteze un guvern din care nu face parte, dar nici motive „solide” să voteze împotrivă, cât timp programul de guvernare nu este finalizat, potrivit Biziday . Kelemen Hunor a mai arătat că decizia va depinde de conținutul programului și de discuțiile interne, menționând explicit teme precum PNRR , programul SAFE și bugetul pentru anul viitor, unde este nevoie de o susținere politică stabilă. Ce urmează Tomac are programate în aceeași zi consultări și cu alte grupuri parlamentare (minoritățile naționale, Uniți pentru România, PACE și POT). În acest context, poziționarea sa față de legea salarizării devine un test de negociere: pe de o parte, trebuie să răspundă nemulțumirilor din sectorul public, iar pe de altă parte să contureze o formulă acceptabilă politic într-un Parlament în care, deocamdată, majoritatea rămâne incertă. [...]
Amenințările cu suspendarea președintelui riscă să prelungească instabilitatea politică , într-un moment în care România tocmai a intrat într-o nouă etapă de negocieri instituționale după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a acuzat AUR că „servește interesele Rusiei” prin presiunea publică pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, susținând că Moscova ar urmări menținerea unei Românii „în continuare instabile”. Tomac a spus că, în actualul context „extrem de complex și plin de vulnerabilități”, România are nevoie de „acțiuni responsabile” raportate la cetățeni și la statutul țării. În acest cadru, el a legat demersurile AUR de un interes extern, afirmând că este „evident” că Rusia își dorește instabilitate la București. Ce a declanșat disputa AUR a anunțat în ultimele săptămâni că ar putea începe procedura de suspendare a președintelui , dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele parlamentare la consultări după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. Marți dimineață, liderul AUR, George Simion, a reluat tema într-o postare pe Facebook, cerând un răspuns de tip „Da/Nu” de la urmăritori cu privire la inițierea suspendării. Poziția AUR: „Sancțiune politică”, nu verdict constituțional Președintele Consiliului Național AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 CNN că, dacă s-ar admite existența unui „derapaj” al președintelui față de Constituție, sancțiunea ar fi una politică, însă a precizat că nu el stabilește dacă a existat sau nu o încălcare, ci Curtea Constituțională . Peiu a mai spus că George Simion „face un sondaj printre susținătorii” partidului. Tot marți dimineață, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a cerut parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Care este procedura de suspendare, potrivit Constituției Conform explicațiilor din articol, președintele României poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, dacă: cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor solicită suspendarea; inițiativa este aprobată prin votul majorității parlamentarilor. Dacă Parlamentul votează suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea șefului statului. [...]
PSD pregătește o nouă sesizare la CCR care poate complica funcționarea guvernului interimar : potrivit G4Media , social-democrații vor să atace la Curtea Constituțională guvernul Bolojan, deja demis de Parlament, invocând faptul că miercuri expiră mandatele miniștrilor numiți interimar pentru a-i înlocui pe miniștrii PSD demisionari. Mișcarea vine după ce PSD a ieșit de la guvernare și cere ca și liberalii să părăsească executivul, pe fondul nemulțumirii că PNL și-ar fi păstrat „accesul la putere”, potrivit surselor politice citate de publicație. Premierul Ilie Bolojan a numit miniștri interimari pentru 45 de zile din rândul membrilor cabinetului, după decizia PSD de a se retrage. Mandatele de interimat de 45 de zile se încheie miercuri, în condițiile în care întregul guvern funcționează oricum în regim interimar, după ce a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR. Ce înseamnă, procedural, un guvern demis Conform Constituției, un guvern demis prin moțiune de cenzură trebuie să asigure administrarea treburilor publice, dar cu puteri limitate: nu poate adopta ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, până la votarea unui nou guvern în Parlament. Context: un precedent recent la CCR și negocieri pentru un nou cabinet PSD a mai sesizat CCR în urmă cu câteva săptămâni, contestând o ordonanță de urgență a guvernului Bolojan pe motiv că a fost adoptată după demiterea executivului, însă Curtea a respins sesizarea. Criza guvernamentală continuă: la o lună de la demiterea guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, consilier onorific, să formeze un nou guvern. Acesta negociază cu partidele și facțiunile parlamentare pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că nu își depune mandatul și merge mai departe cu procedura de învestire , pe fondul negocierilor încă neîncheiate pentru o majoritate parlamentară, potrivit Digi24 . Tomac a respins public „zvonul” că ar urma să renunțe miercuri la mandat, invocând o „presupusă lipsă de sprijin” din partea partidelor. El afirmă că mandatul primit de la președintele Nicușor Dan este să formeze Guvernul și că va duce procedura „până la votul Parlamentului”, mesaj transmis într-o postare pe Facebook. „Circulă un zvon că mâine aș intenționa să îmi depun mandatul (...) Este FALS!” Negocierile pentru voturi: discuții în curs, sprijin încă neclar În paralel cu dezmințirea, Tomac susține că rămâne încrezător într-un vot favorabil în Parlament și acuză că „ipotezele menite să divizeze” nu au temei, făcând „apel la vigilență” și la unitate în jurul obiectivului de a obține votul de învestitură. Digi24 notează că premierul desemnat a continuat marți discuțiile cu partidele pentru a strânge voturile necesare. Deși a ieșit „încrezător” de la întâlnirea cu UDMR , declarațiile ulterioare ale lui Kelemen Hunor indică faptul că negocierile nu sunt tranșate. În același timp, PSD a transmis o listă de cerințe pe care vrea să le vadă în viitorul program de guvernare. Calendarul procedural: listă de miniștri și program până vineri, votul – săptămâna viitoare Conform informațiilor din articol, Tomac ar urma să depună în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare până vineri, iar săptămâna viitoare să ceară votul aleșilor. El a mai spus, marți seară, că va merge în Parlament să ceară votul de încredere „în termenele procedurale”, după ce va avea acordul partidelor care încă nu s-au pronunțat, și că miercuri intenționează să solicite o întrevedere cu președintele Nicușor Dan, după finalizarea discuțiilor cu parlamentarii. [...]
România cere ca incidentul cu drona rusească de la Galați să fie inclus în concluziile Summitului UE din 18–19 iunie , după ce președintele Nicușor Dan a discutat telefonic cu președintele Consiliului European , António Costa, potrivit news.ro . Miza este una de reglementare și poziționare politică la nivel european: transformarea incidentului într-un element asumat oficial în documentele UE, cu efect asupra mesajului comun față de Rusia și asupra priorităților de securitate. Într-o postare pe Facebook, șeful statului a spus că discuția a vizat „principalele subiecte” ale summitului și că a susținut „reflectarea în Concluziile Consiliului European” a incidentului de la Galați, precum și „consolidarea mesajului de condamnare a acțiunilor Rusiei”, invocând încălcarea repetată a spațiului aerian al statelor membre. „Aceste tactici sunt de netolerat şi este imperativ să fie ferm condamnate.” Securitate: Eastern Flank Watch , complementar cu inițiativele NATO Președintele a mai afirmat că România va urmări ca proiectele din inițiativa „Eastern Flank Watch” să devină operaționale, „în complementaritate cu inițiativele NATO”, cu obiectivul declarat de a susține apărarea și securitatea europeană. Bugetul UE: România cere alocări „cât mai echilibrate” în viitorul cadru financiar În aceeași convorbire, Nicușor Dan a discutat și despre viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene. El a indicat că urmează „o primă discuție asupra propunerilor de alocări efective” și a cerut ca acestea să fie „cât mai echilibrate” și să includă soluții relevante pentru nevoile României. Președintele a precizat că România urmărește să valorifice ceea ce s-a stabilit în cadrul Grupului „Prieteni ai Coeziunii”, pe baza Declarației Comune agreate de statele membre ale grupului pe 26 mai 2026, sub coordonarea României. [...]
