Știri
Știri din categoria Politică
USR își condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD, iar Dominic Fritz își susține poziția cu o listă de măsuri pe care spune că miniștrii USR le-au luat în „13 zile fără PSD în guvern”, potrivit news.ro. Mesajul vine înaintea consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea premierului.
Fritz a scris pe Facebook că mandatul USR la consultări este să nu susțină „nicio formulă de guvernare” în care se regăsește PSD, poziție pe care o reafirmă în postare, în paralel cu o comparație între acțiunile miniștrilor USR și cele ale PSD în aceeași perioadă.
Liderul USR enumeră mai multe acțiuni pe care le atribuie miniștrilor și unor oficiali numiți recent:
În același mesaj, Fritz susține că PSD „a votat, alături de AUR”, într-o comisie parlamentară, abrogarea legii care îi pedepsește pe cei care promovează criminali legionari și fasciști. El mai afirmă că PSD ar fi încercat să blocheze Guvernul prin acțiunile unui Avocat al Poporului cu mandatul expirat de doi ani.
Concluzia liderului USR este că acesta va fi mesajul cu care partidul merge la consultările de la Cotroceni: USR nu va susține un guvern în care este prezent PSD.
Recomandate
USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]
USR își fixează ca obiectiv limitarea influenței PSD în noua formulă de guvernare , după votul de învestire a Guvernului Luca Niculescu , potrivit Mediafax . În Parlament, ministrul interimar de Externe al USR, Oana Țoiu, l-a atacat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , susținând că partidul „a contribuit la criza politică” și că USR va încerca să reducă „răul” pe care l-ar produce o guvernare social-democrată. Țoiu a afirmat că PSD încearcă să se prezinte drept soluție pentru ieșirea României din criză, deși, în opinia sa, partidul este „motivul principal” al problemelor actuale. În intervenția din plen, ea a folosit o comparație directă la adresa lui Grindeanu și a PSD: „Să-l aud pe domnul Grindeanu, spunând că vine să rezolve probleme și să scoată România din criză, este echivalentul de a vedea un piroman care vine la tine cu găleata de apă să-ți stingă incendiul pe care l-a pus. (...) Dar acesta va fi ultimul moment în istoria României în care PSD-ul cere toată puterea politică pentru un guvern și o primește cadou.” Contextul politic: Guvernul Niculescu, votat după aproape șase luni de criză În aceeași zi, Guvernul Luca Niculescu a fost votat de Parlament, iar România are un nou premier după aproape șase luni de criză politică. Rezultatul votului a fost de 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, conform informațiilor din articol. Mesajul USR: „ultimul tren” pentru un guvern monocolor PSD Țoiu a susținut că PSD nu va mai putea obține, pe viitor, „întreaga putere” într-un guvern format exclusiv din reprezentanții partidului, invocând o „prăpastie” între performanța guvernărilor PSD și așteptările publice. „Pentru ei este ultimul tren. Este ultimul tren pe care PSD-ul îl mai are la conducerea României cu toată puterea într-un guvern monocolor politic.” Ea a mai declarat că „4 din 5 români nu au încredere în componența politică cu care vine acest guvern”, fără ca articolul să ofere detalii despre sursa exactă a acestei evaluări. Ce spune Țoiu despre rolul USR la guvernare Ministrul interimar a prezentat drept argument pentru credibilitatea USR experiența ultimului an la guvernare, punând accent pe recrutări „corecte” și pe transparență în instituțiile publice, inclusiv prin deschiderea unor spații și informații care ar fi fost ținute „secrete” de peste 10 ani, exemplificând cu Ministerul Economiei. În final, Țoiu a indicat că „miza” USR este să limiteze efectele guvernării PSD și să construiască, împreună cu „parteneri de bună-credință”, o majoritate politică. [...]
USR anunță că nu votează Guvernul Niculescu , invocând riscul de politizare a instituțiilor, potrivit Știrile Pro TV . În plenul reunit al Parlamentului, deputatul Radu Miruță a susținut că problema Executivului nu este numele premierului, ci „pesedizarea instituțiilor statului”, într-un atac direct la adresa PSD și a lui Sorin Grindeanu. Miruță a afirmat că scoaterea USR de la guvernare este prezentată de PSD drept o „victorie”, dar a sugerat că beneficiarii reali ar fi „portofelele” și „rețeaua de prieteni” care ar urma să revină în instituțiile publice. „Problema acestui Guvern nu este numele premierului. Problema acestui Guvern este pesedizarea instituțiilor statului”, a declarat Radu Miruță. Argumentul politic: PSD, „dominant” în guvernare după 1990 Deputatul USR a invocat o statistică privind prezența PSD la guvernare, susținând că, din 1990 până în prezent, partidul a avut „18 participări în guverne și 11 premieri”. În aceeași intervenție, Miruță a legat această perioadă de efecte economice și sociale negative, menționând „5 milioane de români plecați din țară” și „fabrici închise”, fără a oferi în articol detalii suplimentare sau surse pentru aceste cifre. Totodată, el a acuzat PSD de practici de corupție și de legături controversate, făcând referire la „lideri prinși cu bani șpagă în portbagaje”, la „miniștri” care ar fi zburat „în condiții controversate cu avioane private” și la un „lider PSD” care ar fi zburat cu avioane private plătite de firma Nordis, despre care a spus că „a luat banii de la români” fără a livra apartamentele contractate. Contra-narațiunea USR: management în stat și companii publice În replică, Miruță a susținut că USR ar fi demonstrat că statul poate fi administrat „fără să fie tratat ca proprietatea unui partid”. El a enumerat mai multe realizări pe care le atribuie USR, între care: „aducerea la zi” a „cinci fabrici”: Pirochim Victoria, Sadu, Cugir, Mangalia și Mediaș; „cel mai mare program de înzestrare a Armatei Române”; „șapte mii de militari noi” intrați în armată; introducerea unor „indicatori serioși de performanță” în conducerile companiilor de stat. Ce urmează: poziționare de opoziție față de Executiv În finalul intervenției, Radu Miruță a spus explicit că USR nu va vota Guvernul Niculescu. În materialul citat nu apar reacții ale PSD sau ale reprezentanților Guvernului la acuzațiile formulate în plen. [...]
PSD ar urma să revină la guvernare, iar PNL și USR să treacă în opoziție după votul de învestire al Guvernului Niculescu, iar Marian Neacșu descrie rotația de roluri drept un exercițiu „benefic”, potrivit Mediafax . Marian Neacșu, propus de PSD pentru preluarea Ministerului Afacerilor Interne în cabinetul condus de Luca Niculescu, a spus după audierea din Parlament că alternanța dintre guvernare și opoziție ar fi utilă pentru cele două partide care au fost până acum în coaliție. „Cu siguranță, cred că, într-un fel sau altul, determinat de faptul că până acum cele două partide importante s-au aflat într-o coaliție, cred că și unii și alții am uitat și să exercinăm puterea și să exercinăm opoziția.” Ce urmează procedural Scenariul descris depinde de votul de învestire din Parlament: dacă Guvernul Niculescu trece, PNL și USR ar urma să intre în opoziție, iar PSD să revină la Palatul Victoria. În paralel, audierile miniștrilor propuși s-au încheiat, iar candidații au primit avize favorabile, conform aceleiași surse. Miza instituțională: Interne și, posibil, Curtea de Conturi În același context, Neacșu a fost întrebat și despre o posibilă candidatură la șefia Curții de Conturi , poziție pentru care numele său a fost vehiculat recent. El a afirmat că, dacă se va deschide o oportunitate și vor începe procedurile, va lua în calcul „foarte serios” această variantă, precizând totodată că nu se știe încă momentul declanșării procedurilor pentru desemnarea președintelui Curții de Conturi. [...]
Ilie Bolojan își încheie mandatul de premier după o perioadă de interimat , iar tranziția către noul Cabinet Luca Niculescu închide o etapă de instabilitate politică ce a urmat moțiunii de cenzură din 5 mai, potrivit News . Într-un mesaj publicat miercuri, la o zi după învestirea noului guvern, Bolojan susține că mandatul său a demonstrat „că se poate guverna și altfel”, invocând respectul pentru banul public și pentru cetățeni. Bolojan a transmis că a fost „o onoare” să conducă Executivul și că a încercat să facă „tot ce a fost omenește posibil” pentru România. El a mulțumit colegilor, colaboratorilor, partenerilor și românilor „pentru înțelegerea” arătată „în fața greutăților” traversate, adăugând că, deși mandatul s-a încheiat, „responsabilitatea față de România” rămâne. Contextul politic al schimbării de guvern Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în 5 mai, însă a asigurat interimatul până în 20 octombrie, după ce primele trei încercări de a instala un nou guvern au eșuat, conform aceleiași surse. Noul guvern condus de Luca Niculescu a fost învestit marți, cu 280 de voturi „pentru”. Cabinetul are 12 reprezentanți ai PSD și 6 independenți politic. Mesajele PNL la plecarea de la Palatul Victoria Într-un „update” relatat de News, liberalii au distribuit pe rețelele sociale o fotografie cu Ilie Bolojan părăsind Palatul Victoria pe jos, cu un rucsac în spate, imagine comentată public de mai mulți lideri PNL. Printre reacțiile citate: Gigel Știrbu a descris fotografia drept „un manifest tăcut al normalității” și al „decenței”, în contrast cu plecările „înconjurați de alaiuri de mașini cu girofar”. Mircea Fechet a susținut, într-o postare pe Facebook, că Bolojan pleacă „cu un rucsac în spate” și a făcut o comparație cu alte episoade controversate din spațiul public, afirmând că PNL și Bolojan și-ar fi asumat să lase „o țară într-o situație mai bună”. Romeo Duca a folosit, la rândul său, o formulare critică la adresa celor care vin la guvernare, făcând referire la „zborurile la Mykonos” și la „banii ascunși în cutiile de pantofi”. Ce urmează Odată cu învestirea Cabinetului Luca Niculescu și ieșirea din interimat, miza imediată se mută pe stabilitatea guvernării și pe capacitatea noii majorități de a evita blocajele care au dus la eșecul primelor trei încercări de formare a guvernului. În mesajul său, Bolojan a afirmat că are „încredere în țara noastră” și a încheiat cu un apel de protecție pentru români. [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni , potrivit Știrile Pro TV , care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro. Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate. Miza economică: deficit, rating și fonduri UE În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR . În același context, materialul menționează: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 7,6% în 2026 , față de limita de 3% din regulile fiscale europene; pierderea a peste 500 de milioane de euro din fonduri UE, pusă pe seama reformelor eșuate în anii anteriori; faptul că, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul pierderii statutului de destinație cu potențial ridicat pentru investiții. Cum descrie TASS noua majoritate și agenda de guvernare TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale. PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu. Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență. Context: de la destrămarea coaliției la votul de învestitură TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru. În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie. Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV . [...]
