Știri
Știri din categoria Politică

USR își condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD, iar Dominic Fritz își susține poziția cu o listă de măsuri pe care spune că miniștrii USR le-au luat în „13 zile fără PSD în guvern”, potrivit news.ro. Mesajul vine înaintea consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea premierului.
Fritz a scris pe Facebook că mandatul USR la consultări este să nu susțină „nicio formulă de guvernare” în care se regăsește PSD, poziție pe care o reafirmă în postare, în paralel cu o comparație între acțiunile miniștrilor USR și cele ale PSD în aceeași perioadă.
Liderul USR enumeră mai multe acțiuni pe care le atribuie miniștrilor și unor oficiali numiți recent:
În același mesaj, Fritz susține că PSD „a votat, alături de AUR”, într-o comisie parlamentară, abrogarea legii care îi pedepsește pe cei care promovează criminali legionari și fasciști. El mai afirmă că PSD ar fi încercat să blocheze Guvernul prin acțiunile unui Avocat al Poporului cu mandatul expirat de doi ani.
Concluzia liderului USR este că acesta va fi mesajul cu care partidul merge la consultările de la Cotroceni: USR nu va susține un guvern în care este prezent PSD.
Recomandate

Prelungirea interimatului guvernamental riscă să limiteze capacitatea Executivului de a lua decizii , în condițiile în care nu există încă un scenariu „plauzibil” care să strângă o majoritate parlamentară pentru un guvern stabil, potrivit declarațiilor făcute de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , citate de Agerpres . Buzoianu a spus, la Palatul Parlamentului, că interimatul „nu asigură toate instrumentele Guvernului” pentru a lua „toate măsurile necesare”, motiv pentru care nu îl vede ca o soluție bună pe termen lung. În același timp, ea a susținut că, în acest moment, „nu există de niciun partid cunoscut un scenariu care să fie și plauzibil și corect și favorabil pentru români”, ceea ce ar însemna că e nevoie de „mult mai mult timp” pentru a se ajunge la o formulă acceptată care să consolideze o majoritate în Parlament. „Eu cred că interimatul este o formulă care nu asigură toate instrumentele Guvernului să ia toate măsurile necesare, drept urmare nu știu dacă este o versiune bună pe termen lung.” De ce contează: interimatul, o limitare operațională pentru decizii guvernamentale Mesajul ministrului interimar indică un blocaj politic cu efect direct asupra funcționării Executivului: fără o majoritate care să susțină un guvern stabil, România rămâne într-o formulă de conducere care, în viziunea sa, nu are pârghiile complete pentru decizii și măsuri. Buzoianu a mai afirmat că situația ar putea fi deblocată „cu responsabilitate din partea celor care au decis că trebuie să dea foc la țară”, fără a detalia la cine se referă. Poziția USR despre un posibil guvern tehnocrat Întrebată despre o eventuală susținere a unui guvern tehnocrat (un executiv format, în principiu, din specialiști fără afiliere politică directă), Buzoianu a spus că USR va face o analiză doar în momentul în care va exista o propunere concretă. Ea a precizat că, în opinia sa, un guvern tehnocrat „paravan” pentru PSD sau unul care ar menține numiri politice în subordine „nu reprezintă cu adevărat principiul de tehnocrație”. [...]

USR refuză să valideze o formulă de guvernare „proeuropeană” sprijinită implicit de o majoritate PSD–AUR , după ce cele două partide au votat împreună în Senat noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), potrivit News . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că în Parlament „există deja o altă majoritate funcțională cu extremiști” și cere să fie abandonată ideea că AUR ar fi „anti-PSD”. Fritz afirmă că votul din Senat arată o colaborare PSD–AUR, după ce plenul a ales-o pe Corina Încrosnatu (propunerea PSD) în funcția de președinte al ICR și a votat-o pe Adriana Gae (propunerea AUR) în conducerea instituției. În același vot, Attila Weinberger (propunerea UDMR) a primit, de asemenea, susținerea plenului. Votul din Senat, folosit ca argument pentru „majoritatea de rezervă” Liderul USR leagă votul pentru conducerea ICR de ideea unei majorități PSD–AUR care ar funcționa ca „plasă de siguranță” în Parlament, în paralel cu negocieri pentru un guvern „proeuropean”. În acest context, el transmite că USR nu poate valida o astfel de construcție politică. Acuzații directe la adresa relației PSD–AUR În mesajul public citat de News, Fritz susține că moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR „nu a fost un accident” și o descrie ca parte dintr-o „operațiune de salvare” a PSD. Totodată, el îl vizează pe liderul AUR, George Simion , despre care afirmă că, deși are un discurs agresiv în public, ar susține PSD când acesta are nevoie de voturi în Parlament. Rezultatele votului pentru conducerea ICR Plenul Senatului a votat marți noua conducere a Institutului Cultural Român, iar rezultatele menționate sunt: Corina Încrosnatu (PSD) – 81 voturi „pentru”, 34 „împotrivă” (aleasă președinte al ICR) Adriana Gae (AUR) – 73 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” Attila Weinberger (UDMR) – 89 voturi „pentru”, 27 „contra” În interpretarea USR, acest episod întărește teza că PSD poate opera simultan cu un discurs „proeuropean” și cu o majoritate alternativă în Parlament, iar partidul condus de Fritz anunță că nu își asumă legitimarea acestei formule. [...]

PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Tomac de excluderea PSD inclusiv din eșaloanele 2 și 3 , ceea ce poate complica rapid formarea unei majorități și numirile în aparatul guvernamental, potrivit Antena 3 . Robert Sighiartău, membru al Biroului Executiv Național al PNL, a spus că partidul nu și-a stabilit încă poziția finală față de guvernul condus de Eugen Tomac , premierul care urmează să fie desemnat de președintele Nicușor Dan. PNL așteaptă programul de guvernare și lista de miniștri, dar transmite că nu va susține o formulă în care PSD are „o influență importantă”, inclusiv prin numiri în eșaloanele doi și trei. În logica PNL, aceste niveluri de conducere din ministere contează „extrem de” mult, mai ales într-un scenariu cu miniștri tehnocrați (specialiști fără afiliere politică), care „nici măcar nu știu cotloanele puterii și ale ministerelor”, după cum a argumentat Sighiartău. Ce opțiuni lasă PNL deschise la votul din Parlament Sighiartău afirmă că liberalii nu au decis încă dacă vor vota guvernul Tomac și că toate variantele rămân pe masă: vot pentru învestire; vot împotrivă; neparticipare la vot. În același timp, PNL își exprimă rezervele față de un guvern de tehnocrați, invocând experiențe recente despre care spune că „nu prea funcționează”. Decizia ar urma să fie luată în Biroul Executiv al partidului, după ce PNL va avea „toate elementele” legate de program, miniștri și soluția politică de susținere în Parlament. „Planul B” invocat: Ilie Bolojan , dacă guvernul nu trece Sighiartău confirmă și scenariul în care, dacă guvernul Tomac nu obține votul Parlamentului, PNL ar putea veni cu o propunere proprie de premier, numele avansat fiind Ilie Bolojan. Argumentul invocat este că, în situația în care PSD „nu vine cu o soluție” și „nu vrea să guverneze”, PNL ar putea ajunge să își asume guvernarea, „pentru că, până la urmă, este vorba de țară”. Întrebat despre consultările informale dintre Ilie Bolojan, Nicușor Dan și liderul USR Dominic Fritz, deputatul PNL a refuzat să ofere detalii, susținând că partidul comunică doar „oficial” și că discuțiile relevante vor fi clarificate în ședința internă în care se va stabili poziția față de noul guvern. [...]

Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier riscă să prelungească blocajul politic , în condițiile în care nu este conturată o majoritate parlamentară pentru învestire, iar partidele resping formula de guvern tehnocrat, potrivit Antena 3 , care citează surse politice. Conform informațiilor publicației, președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe joi desemnarea lui Eugen Tomac ca prim-ministru și încredințarea mandatului de a alcătui Guvernul. Tomac ar avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul Parlamentului. Miza imediată este însă aritmetica parlamentară: sursele citate indică faptul că, „deocamdată”, nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire. În acest context, numirea ar putea deschide o rundă de negocieri fără garanția unui rezultat, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii executive. Guvern tehnocrat, dar fără acordul partidelor Formula de cabinet avută în vedere ar fi una tehnocrată, variantă respinsă deja, „declarativ”, de liderii fostei coaliții de guvernare. Antena 3 notează că anunțul a întârziat tocmai pentru că această opțiune nu este agreată de partide și majoritatea necesară nu este configurată, iar președintele ar fi evitat să facă o desemnare care să fie respinsă în Parlament. În plus, PNL și USR ar respinge un guvern tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei (funcții precum secretari de stat, prefecți și subprefecți) ar fi numiți oameni ai PSD. În același timp, social-democrații sunt prezentați drept „cei mai flexibili” față de tehnocrați, dar cu condiția de a-și putea numi propriii oameni în eșalonul doi. Discuțiile de la Cotroceni și lista de nume vehiculată Potrivit surselor politice citate, Nicușor Dan a discutat marți cu Ilie Bolojan, fără să îl convingă să susțină guvernul. Bolojan i-ar fi transmis președintelui că trebuie să vadă lista de miniștri și „să vorbească la partid”. În încercarea de a debloca situația, președintele i-a chemat separat la Cotroceni pe liderii PNL și USR: Ilie Bolojan a fost convocat marți, iar Dominic Fritz miercuri. Aceleași surse indică faptul că ar fi „creionată” o listă de posibili miniștri tehnocrați pe care Tomac ar urma să o prezinte la negocieri, între care: Mihnea Motoc – Apărare; Luca Niculescu – Externe; consilierul prezidențial Sorin Costreie – Educație; „un arhitect cunoscut” – Dezvoltare; „un director de spital bucureștean” – Sănătate. Pentru portofolii precum Interne și Justiție, „încă se căutau soluții”, potrivit materialului. În lipsa unei majorități confirmate, următoarele zile vor testa dacă desemnarea poate produce rapid un acord politic sau dacă procesul de formare a guvernului intră într-o nouă etapă de negocieri prelungite. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 ca provenind din surse politice și nu sunt confirmate oficial în material. [...]

La aproape o lună de la căderea Guvernului Bolojan, negocierile pentru desemnarea unui nou premier intră într-o zonă de risc operațional pentru administrație , pe fondul prelungirii interimatului în ministere, potrivit Stirile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a continuat miercuri discuțiile la Cotroceni cu lideri ai fostei coaliții, în încercarea de a contura o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv. Președintele s-a întâlnit miercuri cu Dominic Fritz (USR), iar, potrivit unor surse din PSD, Sorin Grindeanu ar urma să meargă tot miercuri la Cotroceni pentru o nouă rundă de discuții. Cu o zi înainte, Nicușor Dan ar fi discutat și cu liderul PNL Ilie Bolojan, conform acelorași informații. La aproape 30 de zile de la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, negocierile continuă fără ca șeful statului să fi anunțat o nominalizare oficială pentru funcția de premier. Surse politice citate de publicație susțineau la începutul săptămânii că desemnarea ar putea veni chiar în această săptămână, însă până acum nu a existat o decizie oficială. Presiunea interimatului: șase ministere ar putea rămâne fără titulari Miza imediată ține de funcționarea aparatului guvernamental. Surse din PSD invocă presiunea instalării rapide a unui nou Cabinet, în condițiile în care, de săptămâna viitoare, șase ministere ar urma să rămână fără miniștri titulari. Surse guvernamentale citate în material susțin însă că depășirea termenului de 45 de zile pentru interimat „nu înseamnă automat vacantarea funcțiilor”, iar miniștrii interimari ar rămâne în funcție până la numirea unor titulari, pentru a evita un blocaj administrativ. Este invocat și precedentul în care Ilie Bolojan a rămas interimar peste termenul de 45 de zile. Variantele discutate: guvern politic vs. tehnocrat În interiorul PSD, varianta unui cabinet tehnocrat „nu este exclusă complet”, dar susținerea ar depinde de numele propuse pentru portofolii și de programul de guvernare. Aceleași surse mai afirmă că, în cazul unei nominalizări, conducerea PSD nu ar convoca imediat o ședință de validare a susținerii politice, urmând să aștepte mai întâi programul de guvernare și discuții directe cu liderul PMP, Eugen Tomac. În paralel, potrivit surselor Știrilor Pro TV, în PSD există voci care îi cer lui Sorin Grindeanu să-și asume formarea noului guvern. Public, fostul vicepremier Marian Neacșu a spus că un guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac ar fi „o alegere potrivită”, dar că liderul PSD i se pare „o soluție și mai potrivită”. Un alt nod: demisia lui Demeter András , încă netransmisă la Cotroceni Materialul mai notează că demisia ministrului Demeter András „nu ar fi fost transmisă încă” la Cotroceni, din lipsa unei soluții pentru desemnarea unui nou interimar. El și-a depus mandatul după apariția unei înregistrări în care folosește termeni injurioși la adresa interesului național, după ce liderul UDMR Kelemen Hunor i-a cerut explicit să demisioneze și să prezinte scuze publice. În demisia de onoare prezentată public, Demeter András a anunțat și că a cerut Parchetului să verifice autenticitatea înregistrării. În lipsa unei nominalizări oficiale pentru premier, discuțiile de la Cotroceni rămân, deocamdată, la nivel de negocieri și scenarii, în timp ce presiunea pentru instalarea unui guvern cu puteri depline crește pe fondul prelungirii interimatului în ministere. [...]

Eugen Tomac spune că va cere votul Parlamentului pentru un guvern tehnic , mizând pe o formulă de „specialiști” care să reducă blocajul politic și să păstreze credibilitatea României pe angajamentele externe și pe disciplina bugetară, potrivit News . Premierul desemnat a făcut anunțul joi, la Palatul Cotroceni , unde a descris desemnarea drept „o onoare și responsabilitate” și a invocat „contextul dificil” prin care trece România. Tomac a spus că își asumă misiunea de a propune „o echipă guvernamentală, profesionistă”, cerând „deschidere și un dialog sincer” din partea forțelor „democratice și pro-occidentale” din Parlament. Miza: un Executiv „tehnic”, cu sprijin parlamentar, într-un context de presiune pe buget și pe angajamente În centrul mesajului său, Tomac a plasat ideea că România are nevoie de „responsabilitate” și de „proiecte naționale duse până la capăt”, iar pentru asta va merge în Parlament cu o formulă nepolitică: „De aceea voi prezenta Parlamentului României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic.” În același registru, el a afirmat că echipa pentru care va cere votul Legislativului „va acționa cu maximă responsabilitate față de bugetul public” și „va respecta absolut toate angajamentele asumate de România” în relația cu partenerii internaționali. Direcții anunțate: securitate, PNRR și OCDE, competitivitate economică Tomac a spus că va menține direcția de politică externă „trasată de președinte”: apartenența la „familia europeană”, consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite și relevanța României în NATO, pe care a numit-o „o prioritate”. Pe plan intern, a indicat drept teme-cheie competitivitatea economică și obiective precum fondurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), subliniind că acestea depind de seriozitatea și credibilitatea statului. În același timp, a legat prosperitatea de securitate, invocând „războiul la graniță” și impactul acestuia. În materialul News nu sunt oferite detalii despre componența viitorului cabinet sau un calendar pentru prezentarea echipei în Parlament. [...]