Știri
Știri din categoria Politică
USR împinge scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar PSD avertizează că o „rotativă” ar afecta stabilitatea și costurile de finanțare ale statului, potrivit HotNews. Miza imediată este ieșirea din blocajul politic după eșecul învestirii unui guvern și, mai ales, riscul ca prelungirea negocierilor să se traducă în presiune pe ratingul de țară și pe dobânzile la care se împrumută România.
Dominic Fritz a publicat miercuri seară o fotografie alături de liderii PNL și UDMR, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, susținând că cele trei formațiuni sunt „hotărâte” să își asume un guvern minoritar în formula PNL–USR–UDMR. În mesajul care însoțește fotografia, Fritz a scris că „modernizarea României nu poate fi amânată încă o generație” și că este nevoie de „un guvern serios” care să continue reformele. (Postarea este pe Facebook, la acest link.)
În aceeași zi, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), a spus la Digi24, potrivit Agerpres, că partidul propune o rotație la guvernare între un executiv minoritar PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD. Miruță a argumentat că varianta ar încerca să împace constrângeri politice simultane: președintele Nicușor Dan „nu cu AUR”, USR „nu pentru guvern PSD”, iar PNL ar prefera opoziția dacă PSD intră la guvernare.
Miruță a mai afirmat că USR nu va vota un guvern PSD și a invocat lipsa „acceptabilității sociale” pentru un executiv condus de social-democrați în acest moment.
Pe fondul acestor discuții, HotNews notează că surse politice au indicat că USR a propus, în discuții cu PNL și UDMR, să ceară împreună o „rotativă” în care să înceapă cu guvernarea coaliția minoritară de dreapta, urmând ca ulterior să vină PSD cu un guvern monocolor. Potrivit acelorași surse, PNL și UDMR analizează varianta, iar dacă ar exista un acord, propunerea ar urma să fie dusă direct la președintele Nicușor Dan. Varianta nu ar fi fost discutată cu PSD, conform surselor citate.
Contextul imediat este că Biroul Permanent al PSD a decis miercuri, în unanimitate, să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic cu celelalte partide parlamentare. Decizia a venit la două zile după respingerea în Parlament a guvernului propus de liberalul Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan fără consultarea PNL.
PSD a respins public scenariul „rotativei”, printr-un comunicat de presă, și a acuzat USR că „subminează” acordul politic premergător desemnării premierului. Social-democrații susțin că România nu își poate permite, în următoarele șase luni, un guvern minoritar PNL–USR–UDMR condus de un premier de dreapta, urmat de un guvern monocolor PSD.
În comunicat, PSD leagă explicit stabilitatea și predictibilitatea guvernamentală de condițiile de finanțare ale statului:
„Este absolută nevoie de stabilitate și predictibilitate guvernamentală pentru menținerea ratingului de țară și a costurilor de finanțare ale statului român.”
PSD mai afirmă că „pretențiile” USR mențin criza politică „cu efecte importante în plan economic și social” și cere USR „să înceteze sabotarea” formării rapide a unui guvern funcțional. În același text, social-democrații susțin că participă „cu bună credință” la discuțiile pentru un acord politic și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, dacă va fi nominalizat de președintele României.
Din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia PNL și UDMR privind varianta „rotativei” și de modul în care ar fi prezentată președintelui Nicușor Dan. În paralel, poziția PSD indică faptul că o formulă cu guvern minoritar și schimbare programată a executivului rămâne, cel puțin deocamdată, un punct de conflict, cu argumentul central al social-democraților legat de stabilitate, rating și costurile de împrumut ale României.
Recomandate
USR și PNL cer retragerea proiectului de modificare a legii partidelor , susținând că acesta ar muta decizia privind înregistrarea alianțelor din zona instanțelor către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) , ceea ce ar însemna un control administrativ asupra unor decizii cu miză politică, potrivit Digi24 . Deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL) i-au cerut președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, să retragă proiectul de lege privind partidele politice și „să lase Parlamentul să hotărască” asupra modificărilor legislative în domeniu. Dimitriu a afirmat, la Palatul Parlamentului, că proiectul ar permite ca AEP să decidă dacă USR poate face alianță cu PNL, invocând două tipuri de probleme: una de procedură și una de fond. Miza de reglementare: cine decide asupra alianțelor În argumentația prezentată, Dimitriu a susținut că AEP „nu are voie să inițieze și să întocmească astfel de legi” și că instituția nu ar trebui să se implice în chestiuni precum constituirea alianțelor sau „decesul” unui partid, pe motiv că partidele sunt persoane juridice, iar administrarea lor nu ar intra în atribuțiile AEP. Deputatul USR a mai spus că decizia ar trebui să rămână la instanță. Tot Dimitriu a avertizat că, dacă proiectul nu este retras, USR ar urma să depună „plângere penală pentru delapidare”, acuzând că fondurile AEP ar fi folosite „în scopul de a ajuta PSD”. În declarațiile citate, el a cerut explicit retragerea proiectului și oprirea discuțiilor pe această temă. PNL: proiectul ar muta decizia de la Tribunalul București la AEP Alexandru Muraru (PNL) a susținut că proiectul schimbă un element „esențial”: în prezent, înregistrarea alianțelor dintre partide se face la Tribunalul București, prin decizia unui magistrat, iar proiectul ar crea un „filtru” prin care decizia s-ar muta administrativ la AEP. Muraru a mai afirmat că PNL și USR au decis să nu mai participe la consultări cu conducerea AEP pe acest proiect de act normativ. Ce urmează În forma prezentată public, disputa se mută pe două planuri: competența AEP de a promova un astfel de proiect și efectul practic al modificărilor propuse asupra procedurii de înregistrare a alianțelor. Textul Digi24 indică faptul că solicitarea imediată a USR și PNL este retragerea proiectului, însă nu oferă detalii despre calendarul legislativ sau despre o reacție nouă a AEP în acest material. [...]
Mircea Abrudean acuză o convergență PSD–AUR la numiri-cheie în instituții publice , susținând că miza controlului asupra instituțiilor statului „șterge” diferențele dintre cele două partide, potrivit G4Media . Declarațiile vin în contextul unor voturi și negocieri din Parlament privind conduceri interimare și numiri în instituții cu rol de control și influență publică. Președintele Senatului afirmă că PSD și AUR „se ceartă în public”, dar cooperează atunci când se decid funcții importante. El invocă o „succesiune de decizii politice” care, în opinia sa, ridică întrebări despre înțelegeri între cele două formațiuni. Ce numiri indică Abrudean ca exemple În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean enumeră trei situații pe care le consideră relevante: Curtea de Conturi : PSD și AUR ar fi votat împreună pentru instalarea unui președinte interimar ; TVR și Radio România : cele două partide ar fi negociat preluarea conducerilor celor două instituții; Comisia de control a SRI : propunerea PNL de numire a lui Florin Roman pe locul care revenea PNL ar fi fost respinsă în plen . Contextul din Parlament: TVR și Radio România În aceeași zi, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a desemnat noi membri în consiliile de administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune. Ulterior, potrivit informațiilor prezentate, Sorina Matei (propusă de AUR) și Răzvan Dincă (propus de PSD) au fost validați pentru funcțiile de președinte–director general la TVR, respectiv Radio România. De ce contează Miza acestor numiri este una de control instituțional : Curtea de Conturi, serviciile publice de media și comisiile parlamentare de control sunt pârghii cu impact direct asupra supravegherii cheltuirii banilor publici, a agendei publice și a echilibrului dintre puterile statului. Abrudean susține că tocmai această miză ar explica, în opinia sa, apropierea de facto dintre PSD și AUR în momentele de vot și negociere. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că includerea AUR la guvernare ar fi împins rapid România spre o retrogradare de rating , cu efect direct în costurile de finanțare ale statului, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți seară, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferințe de presă. Șeful statului a susținut că reacția piețelor financiare și a agențiilor de rating ar fi fost imediată, în condițiile în care România se află „la limită” cu ajustarea fiscală și nu și-ar permite o creștere a dobânzilor. În această logică, Nicușor Dan a argumentat că percepția de „populism” asociată AUR ar fi fost suficientă pentru deteriorarea ratingului de țară. „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea României.” De ce contează: costul împrumuturilor și presiunea pe buget În evaluarea președintelui, o scădere a ratingului ar fi însemnat automat finanțare mai scumpă pentru România, într-un moment în care spațiul bugetar este deja restrâns. El a legat explicit riscul politic de consecințe economice: dobânzi mai mari și o capacitate mai redusă a statului de a gestiona dezechilibrele fiscale. Tot pe zona economică, Nicușor Dan a afirmat că AUR nu oferă „garanții” privind modul în care ar gestiona finanțele publice și reformele, invocând lipsa unor explicații despre sursele de finanțare pentru măsurile propuse. Riscuri instituționale și de securitate invocate de președinte Pe lângă argumentele economice, președintele a spus că intrarea AUR la guvernare ar fi putut amplifica tensiunile între instituțiile statului, descriind partidul drept unul a cărui „carte de vizită e scandalul” și anticipând conflicte instituționale dacă ar ajunge la putere. Nicușor Dan a extins criticile și la zona de securitate și politică externă, afirmând că, în contextul regional actual, România are nevoie de relații solide cu partenerii occidentali. În acest cadru, a pus sub semnul întrebării capacitatea AUR de a gestiona riscurile de securitate, caracterizând formațiunea drept „izolaționistă” și invocând poziții ale partidului legate de prezența militară aliată în România și de baza de la Deveselu . Declarațiile au fost făcute în conferința de presă în care președintele a prezentat situația economică a țării și argumentele pentru formula actuală de guvernare, mai notează publicația. Pentru contextul complet al conferinței, Adevărul trimite la materialul său anterior despre eveniment, disponibil aici . [...]
Nicușor Dan avertizează că o guvernare AUR ar fi putut declanșa o retrogradare rapidă a ratingului și scumpirea finanțării României , într-un moment în care deficitul bugetar și costurile cu dobânzile pun presiune pe stabilitatea fiscală, potrivit Economica . Într-o conferință la Cotroceni , președintele a spus că România se află „exact la limita” dintre categoria de țări recomandate investitorilor și cele nerecomandate, iar o eventuală reducere a ratingului ar putea forța ieșiri de capital din partea unor fonduri de investiții și fonduri de pensii care au reguli interne ce le interzic să dețină active sub un anumit prag de rating. Consecința directă ar fi împrumuturi mai scumpe pentru stat și riscul ca finanțarea să devină insuficientă. Deficit mare și dobânzi ridicate: miza ratingului Nicușor Dan a prezentat date pentru bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. În același timp, 60 de miliarde de lei ar reprezenta doar dobânzi la datoria acumulată, sumă pe care a comparat-o cu echivalentul a „1.000 km de autostradă” sau „18 spitale regionale”. În acest context, șeful statului a susținut că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută. În caz contrar, a avertizat el, România ar putea ajunge în situația de a apela la FMI, scenariu despre care a spus că vine „tot timpul cu condiții drastice de ajustare financiară” și cu o corecție a deficitului „mult mai agresivă”. „Dacă vine FMI, vine cu ajustări mari.” Scenariul AUR la guvernare: risc de retrogradare „într-o săptămână” Președintele a afirmat că o intrare a AUR la guvernare ar fi fost interpretată negativ de piețe și de agențiile de rating, cu efecte rapide asupra costurilor de finanțare. „AUR la guvernare ar fi însemnat, într-o săptămână, retrogradarea ratingului de țară.” Argumentul invocat este că, dincolo de etichetele politice, „e suficient ca piața financiară să te numească populist și să se comporte cu tine ca atare”, iar el a susținut că există studii care arată că, atunci când un partid populist ajunge la guvernare, crește automat dobânda la care se împrumută statul respectiv. Pe dimensiunea de politică externă și securitate, Nicușor Dan a descris AUR drept „izolaționist” și a spus că o astfel de guvernare ar ridica întrebări în rândul partenerilor privind respectarea angajamentelor României, inclusiv în relația cu SUA și NATO și în dosare precum parcursul european al Republicii Moldova. Context politic: prima conferință după învestirea Guvernului Niculescu Conferința a fost prima susținută de Nicușor Dan după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, pe 20 octombrie. Potrivit informațiilor prezentate, Niculescu a fost al patrulea candidat la funcția de prim-ministru desemnat după demiterea Guvernului Bolojan, în 5 mai, prin moțiunea de cenzură PSD-AUR; primii trei candidați fie și-au depus mandatul, fie nu au trecut de votul Parlamentului. Materialul este prezentat de sursă ca „știre în curs de actualizare”, iar detaliile suplimentare ar putea fi completate pe măsură ce apar noi informații. [...]
Conferința de la Cotroceni de la ora 19:00 poate seta agenda politică pentru următoarele luni , după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că va vorbi despre „provocările ultimelor luni” și „prioritățile pentru perioada următoare”, potrivit Digi24 . Evenimentul este programat marți, 10 noiembrie, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni , iar Digi24.ro anunță că va transmite în direct declarațiile președintelui. În mesajul publicat pe pagina sa de Facebook, șeful statului a indicat temele conferinței, fără să ofere detalii suplimentare despre măsurile sau deciziile pe care le-ar putea anunța. „Despre provocările ultimelor luni şi priorităţile pentru perioada următoare voi vorbi deschis în cadrul unei conferinţe de presă, care va avea loc marţi, 10 noiembrie, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni.” Conferința va fi transmisă atât prin sistemul unic de transmisiune în direct, cât și pe site-ul Administrației Prezidențiale. În acest moment, informațiile publice se limitează la anunțul privind tema generală și la detaliile logistice (ora și locul), fără o agendă detaliată a subiectelor. [...]
AUR ridică miza politică pe reforma administrativă, amenințând cu moțiune de cenzură dacă Guvernul o adoptă prin angajarea răspunderii , o procedură care scurtează dezbaterea parlamentară, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , care susține că o reorganizare administrativ-teritorială „de o asemenea amploare” trebuie negociată și discutată în Parlament. Peiu a argumentat că reforma nu ar fi una urgentă, în condițiile în care aplicarea modificărilor ar urma să înceapă abia din septembrie 2028. În acest context, AUR spune că nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe subiect și că va încerca să inițieze o moțiune de cenzură dacă Executivul recurge la această soluție, conform declarațiilor citate de Agerpres. De ce contează: angajarea răspunderii poate declanșa o confruntare parlamentară Angajarea răspunderii este o procedură prin care Guvernul poate adopta rapid un pachet legislativ, dar își asumă riscul politic al unei moțiuni de cenzură. În cazul în care moțiunea trece, Guvernul cade. Poziția AUR indică faptul că reforma administrativ-teritorială riscă să devină un test de forță în Parlament, dacă majoritatea guvernamentală încearcă să o treacă accelerat, fără parcurs legislativ obișnuit. Critica AUR: reforma nu ar trebui să vizeze doar localitățile mici Petrișor Peiu a criticat varianta unei reorganizări concentrată în principal pe localitățile cu un număr redus de locuitori, susținând că reforma ar trebui să privească întreaga administrație publică locală, inclusiv Bucureștiul (Primăria Generală și cele șase primării de sector). În opinia sa, nu ar fi echitabil ca reorganizarea să se aplice „sutelor de localități mici”, fără ca structura administrativă a Capitalei să intre în discuție. AUR afirmă că are o propunere proprie de reformă administrativ-teritorială, inclusă în programul de guvernare, dar Peiu a insistat că, în actuala „fărâmițare politică”, este necesar un consens parlamentar. Context: PSD ia în calcul asumarea răspunderii și lucrează la criterii de „sustenabilitate” În același dosar, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat pe 26 octombrie că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea atât pe reforma administrativ-teritorială, cât și pe reorganizarea instituțiilor de la nivel central. PSD analizează șase criterii pentru stabilirea localităților sustenabile din punct de vedere administrativ. Potrivit europarlamentarului Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului, acestea ar urma să formeze o „matrice a sustenabilității”, pe baza căreia vor fi identificate unitățile administrativ-teritoriale care ar putea fi reorganizate sau comasate. Ce urmează depinde de decizia Guvernului privind procedura aleasă: parcurs legislativ obișnuit în Parlament sau angajarea răspunderii, variantă care, conform poziției anunțate de AUR, ar putea declanșa o moțiune de cenzură. [...]
