Știri
Știri din categoria Politică

Acuzațiile privind un tratament preferențial pe aeroport pun presiune pe instituțiile de ordine să clarifice public cine controlează, de fapt, accesul la filtrele de securitate. Potrivit Adevărul, doi oficiali PSD – ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea – au fost acuzați online de un reprezentant ONG că ar fi „ocolit coada” pe Aeroportul Internațional din Timișoara, acuzații negate atât de cei vizați, cât și de Poliția Română și Poliția de Frontieră.
Sesizarea a fost făcută de Csizmarik Francisc, secretar al Asociației Generație Tânără România (GTR), care a susținut într-o postare pe Facebook că cei doi ar fi evitat traseul standard către controlul de securitate și ar fi cerut intervenția unui „șef de tură” pentru a trece direct.
Bogdan Ivan a respins acuzațiile, pe care le-a numit „fake news grosolan”, afirmând că nu a cerut niciun tratament diferit din partea Poliției de Frontieră sau a altor persoane. El a mai spus că a ales să ignore atacurile și să se concentreze pe „producția de energie, capacitățile de stocare și investițiile de miliarde de euro” din sistemul energetic, menționând totodată că a călătorit la clasa economică după o vizită la termocentrala Mintia (județul Hunedoara).
Radu Oprea a negat, la rândul său, că ar fi solicitat un alt traseu în aeroport și a calificat informațiile drept parte a unei campanii de dezinformare.
„Fals, minciună, neadevăr! Am trecut perfect normal ca oricare om prin controlul de securitate.”
Cele două instituții au transmis că informațiile apărute în spațiul public sunt false și „nu reflectă realitatea”. În plus, au precizat că reprezentanții lor nu au fost contactați și că nu au atribuții în organizarea traseelor de acces din aeroport.
Dincolo de disputa politică, episodul mută atenția pe o zonă sensibilă de funcționare instituțională: cine stabilește și cine poate modifica, în practică, fluxurile de acces către controlul de securitate într-un aeroport. În acest caz, Poliția Română și Poliția de Frontieră indică explicit că nu gestionează traseele, contrazicând implicit narațiunea acuzației, care invoca intervenția unui „șef de tură” al poliției.
În lipsa unor elemente suplimentare în materialul citat (imagini, documente sau o poziție a administrației aeroportului), acuzația rămâne la nivel de relatare pe rețele sociale, contrazisă de reacțiile oficiale ale celor vizați și ale instituțiilor menționate.
Recomandate

Președintele Nicușor Dan spune că nu există date care să indice un test al NATO de către Rusia , iar lipsa unor informații confirmate din partea serviciilor și a partenerilor ar trebui să tempereze speculațiile cu potențial de a alimenta incertitudinea în regiune, potrivit Mediafax . Șeful statului a declarat joi că scenariul unor acțiuni limitate ale Federației Ruse, menite să testeze reacția Alianței Nord-Atlantice, este o ipoteză discutată „la nivel geopolitic” în ultimele luni, dar neconfirmată. Nicușor Dan a precizat că discuțiile au avut loc „în diverse formate” între lideri, însă nu sunt susținute de probe. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” Mesajul politic: postură defensivă, fără schimbări anunțate În același context, președintele a reiterat că postura României și a NATO rămâne „strict defensivă”, în condițiile în care Rusia este percepută drept o amenințare pentru flancul estic „de cel puțin 10 ani”, de la anexarea Crimeii. Declarațiile sugerează continuitate în linia de securitate, nu o schimbare de abordare pe baza unor avertismente neconfirmate. Contextul care a declanșat discuția: evaluări din SUA Reacția lui Nicușor Dan vine după o evaluare a serviciilor secrete americane care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea NATO” prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. Potrivit materialului, oficialii americani evaluează că un astfel de atac limitat asupra unui stat membru NATO ar putea fi încercat „în următorii ani”. În același context, este menționată și o deplasare la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , pentru a avertiza Rusia să nu declanșeze atacuri, vizită descrisă ulterior de președintele Donald Trump drept „oarecum de rutină”. [...]

Zelenski a legat securitatea Moldovei și a României de războiul din Ucraina , susținând la Chișinău că Rusia încearcă să „distrugă viețile” în toate cele trei țări și că Ucraina va învinge, potrivit Recorder . Mesajul a fost transmis joi seară, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, în fața tinerilor moldoveni, în contextul Zilei Independenței Republicii Moldova. Zelenski a descris „Русский мир” („pacea rusească”) ca fiind una care „face pagube” și „distruge”. „Rusia face foarte multe pentru a ne distruge viețile nouă, în Ucraina, pentru a vă distruge viețile în Moldova și pentru a le face cât mai dificile cu putință în România. Aceasta este «Русский мир» (pacea rusească – n.r.), face pagube, distruge, dar noi vom învinge, sunt sigur.” Semnal politic regional: „aceeași amenințare” pentru trei țări Prin includerea explicită a României în discurs, Zelenski a încadrat războiul ca o problemă de securitate regională, nu doar un conflict bilateral Ucraina–Rusia. În același mesaj, el a spus că Moldova „a avut multe de înfruntat” în ultimii ani și că, „uniți”, statele din regiune pot fi „parte din Europa liberă și în pace”. Elemente de simbolistică: mesaj în română și apel la unitate Zelenski și-a început discursul cu „Glorie Ucrainei”, apoi a transmis în limba română: „Salut, Moldova! Vă felicit cu Ziua Independenței!”, în aplauzele celor prezenți. Ulterior, a continuat în limba engleză, îndemnând tinerii „născuți liberi” să fie recunoscători celor care au luptat pentru libertate. La final, președintele ucrainean le-a urat moldovenilor „numai pace, pace și victorie”. [...]

Președintele Nicușor Dan fixează 1 septembrie pentru consultări și mizează pe o majoritate politică, pe fondul presiunii ratingului și al riscului de instabilitate guvernamentală , potrivit Biziday . Șeful statului spune că nu vede susținere pentru un executiv cu miniștri tehnocrați și consideră „mult mai probabil” un guvern cu miniștri politici. Declarațiile au fost făcute la Ambasada României la Chișinău, după o conferință de presă comună cu președinta Republicii Moldova și cu președintele Ucrainei. În acest context, Dan a explicat de ce nu a făcut o desemnare de prim-ministru după nominalizările anterioare: a apreciat că „nu sunt șanse să treacă un guvern” și a invocat inclusiv perspectiva evaluărilor agențiilor de rating. De ce contează: presiunea pentru un guvern „stabil” și evitarea unui nou eșec Președintele a descris formarea guvernului ca pe „o urgență” și a spus că ar fi fost „riscant” ca în această vară să existe „o nouă cădere de premier desemnat”. În consecință, a anunțat că la 1 septembrie va avea loc o nouă rundă de consultări cu liderii politici, „formală, informală”, cu obiectivul de a identifica o majoritate care să susțină un guvern stabil. Tehnocrați vs. miniștri politici Dan a indicat explicit direcția pe care o consideră realistă în actualul context parlamentar: „În acest moment, nu văd o susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. E mult mai probabil un guvern cu miniștri politici.” Context operațional: discuții cu Ucraina privind nave care transportă petrol kazah În aceeași conferință, președintele a menționat că au existat momente în care nave „de-ale noastre” au avut nevoie să ajungă la Novorossiisk și că România a avut contacte cu partea ucraineană pentru a permite trecerea unor nave care „ne deservesc pe noi”, încărcate cu petrol kazah, „nu rusesc”. Potrivit lui Dan, situația a fost „formalizată” pentru ca lucrurile să se desfășoare mai rapid. [...]

USR exclude susținerea unui guvern cu PSD , iar poziția anunțată de Dominic Fritz ridică miza incertitudinii politice în prag de toamnă, cu potențiale efecte asupra deciziilor bugetare și a predictibilității pentru mediul economic, potrivit Recorder . Liderul USR a spus că „ar fi iresponsabil” ca partidul să voteze instalarea unei guvernări în care PSD să aibă un rol central. Fritz a argumentat că România a ajuns în criza actuală „după mulți ani de guvernare PSD” și a invocat o încercare de colaborare de anul trecut, despre care susține că a eșuat rapid, acuzând PSD că a blocat reforme și a menținut țara „nouă luni, blocată”, înainte de a „decapita guvernul” sau de a încerca acest lucru, ceea ce ar fi dus la criză. „PSD ar fi o catastrofă pentru România şi tocmai de aceea nu există niciun motiv ca USR să voteze pentru o astfel de catastrofă.” Ce înseamnă pentru formarea guvernului Întrebat dacă ar putea exista guvern în septembrie, Fritz a spus că nu are „alte informații” decât cele publice și nu se așteaptă la „mari negocieri”. El a susținut că PSD „de la început blufează” cu amânări repetate și a ironizat posibilitatea ca Sorin Grindeanu să fi strâns o majoritate, inclusiv prin atragerea unor „trădători”. Mesajul central rămâne, însă, unul de linie roșie: USR nu va face și nu va susține un guvern cu PSD, potrivit declarațiilor sale. Poziția față de varianta unui premier tehnocrat În discuția despre un premier tehnocrat (sau considerat independent) cu miniștri politici, Fritz a spus că o astfel de formulă trebuie să fie „asumată” și transparentă, astfel încât să fie limpede „cine ia deciziile” și „cine își asumă eșecurile și succesele”. În același context, el a indicat că „există pe masă acum două propuneri”: Siegfrid Mureșan și Sorin Grindeanu. [...]

Mesajul președintelui Nicușor Dan sugerează o accelerare a parcursului european al Republicii Moldova , cu potențiale efecte de reglementare și aliniere instituțională în regiune, într-un moment în care Chișinăul își reafirmă public direcția pro-UE. Potrivit Agerpres , șeful statului român a declarat joi seară, la Chișinău, că „mai este doar puțin” până când Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană. Nicușor Dan a făcut afirmația într-un discurs susținut în fața mulțimii adunate în Piața Marii Adunări Naționale , înaintea concertului festiv dedicat Zilei Independenței Republicii Moldova. El a apreciat că Republica Moldova are „conducători care știu să o ducă acolo” și cetățeni care susțin obiectivul integrării. „Mai este doar puțin până când Republica Moldova să intre acolo unde este locul, în Uniunea Europeană. Are conducători care știu să o ducă acolo și vă are pe voi cei care susțineți aceasta.” Context regional: referirea la Ucraina și „identitatea” ca temă politică În același discurs, președintele României a făcut referire la Ucraina și la președintele Volodimir Zelenski, prezent pe scenă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, insistând asupra importanței păstrării identității naționale. „Domnul președinte Zelenski și poporul ucrainean dovedesc că atunci când există conștiință și când oamenii își apără identitatea, nimic nu le poate sta în cale.” Nicușor Dan a mai spus că, în pofida opresiunilor și deportărilor, oamenii din Republica Moldova și-au păstrat cultura, tradițiile și identitatea. [...]

Un proces pentru atacurile de la 11 septembrie a fost programat abia pentru vara lui 2028 , după ce un judecător militar american a stabilit că sunt necesare încă luni bune pentru soluționarea disputelor premergătoare judecății, potrivit CNN . Decizia prelungește încă o dată un dosar care trenează de peste două decenii și menține incertitudinea asupra calendarului și costurilor operaționale ale sistemului de justiție militară de la Guantanamo. Procesul este programat să înceapă pe 5 iunie 2028, cu 18 luni mai târziu decât data din ianuarie 2027 cerută de procurori. Judecătorul, locotenent-colonelul Michael A. Schrama din Forțele Aeriene, a motivat că timpul suplimentar este necesar pentru a rezolva dispute pre-proces, inclusiv neînțelegeri privind ce probe pot fi prezentate în instanță. De ce contează: blocaj procedural și risc de noi amânări Stabilirea unei date atât de îndepărtate subliniază dificultățile persistente ale autorităților americane de a duce cazul la capăt în instanțele militare. Hotărârea precizează că începerea procesului în 2028 depinde de respectarea unor termene și „borne” intermediare și că există posibilitatea unor noi întârzieri. Un proces fusese programat anterior pentru 2021, dar a fost ulterior anulat. Cine sunt inculpații și unde sunt deținuți Khalid Sheikh Mohammed este acuzat că a conceput și coordonat planul de deturnare a avioanelor care au lovit World Trade Center și Pentagonul; un alt avion deturnat s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania. El urmează să fie judecat alături de trei presupuşi complici: Walid bin Attash Ali Abdul Aziz Ali Mustafa al-Hawsawi Cei patru se află printre ultimii deținuți ținuți la baza militară americană de la Guantanamo Bay, Cuba . Context: acordul de recunoaștere a vinovăției, anulat în instanță Anul trecut, o curte federală de apel a anulat un acord care i-ar fi permis lui Mohammed să pledeze vinovat într-o înțelegere ce l-ar fi scutit de riscul pedepsei cu moartea pentru atacurile din 2001. Acordul prevedea pedepse pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate pentru Mohammed și doi dintre co-inculpați și i-ar fi obligat să răspundă întrebărilor rămase ale familiilor victimelor. După doi ani de negocieri, administrația fostului președinte Joe Biden a renunțat la această înțelegere, mai notează publicația. [...]