Știri
Știri din categoria Politică
Acuzațiile privind un tratament preferențial pe aeroport pun presiune pe instituțiile de ordine să clarifice public cine controlează, de fapt, accesul la filtrele de securitate. Potrivit Adevărul, doi oficiali PSD – ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea – au fost acuzați online de un reprezentant ONG că ar fi „ocolit coada” pe Aeroportul Internațional din Timișoara, acuzații negate atât de cei vizați, cât și de Poliția Română și Poliția de Frontieră.
Sesizarea a fost făcută de Csizmarik Francisc, secretar al Asociației Generație Tânără România (GTR), care a susținut într-o postare pe Facebook că cei doi ar fi evitat traseul standard către controlul de securitate și ar fi cerut intervenția unui „șef de tură” pentru a trece direct.
Bogdan Ivan a respins acuzațiile, pe care le-a numit „fake news grosolan”, afirmând că nu a cerut niciun tratament diferit din partea Poliției de Frontieră sau a altor persoane. El a mai spus că a ales să ignore atacurile și să se concentreze pe „producția de energie, capacitățile de stocare și investițiile de miliarde de euro” din sistemul energetic, menționând totodată că a călătorit la clasa economică după o vizită la termocentrala Mintia (județul Hunedoara).
Radu Oprea a negat, la rândul său, că ar fi solicitat un alt traseu în aeroport și a calificat informațiile drept parte a unei campanii de dezinformare.
„Fals, minciună, neadevăr! Am trecut perfect normal ca oricare om prin controlul de securitate.”
Cele două instituții au transmis că informațiile apărute în spațiul public sunt false și „nu reflectă realitatea”. În plus, au precizat că reprezentanții lor nu au fost contactați și că nu au atribuții în organizarea traseelor de acces din aeroport.
Dincolo de disputa politică, episodul mută atenția pe o zonă sensibilă de funcționare instituțională: cine stabilește și cine poate modifica, în practică, fluxurile de acces către controlul de securitate într-un aeroport. În acest caz, Poliția Română și Poliția de Frontieră indică explicit că nu gestionează traseele, contrazicând implicit narațiunea acuzației, care invoca intervenția unui „șef de tură” al poliției.
În lipsa unor elemente suplimentare în materialul citat (imagini, documente sau o poziție a administrației aeroportului), acuzația rămâne la nivel de relatare pe rețele sociale, contrazisă de reacțiile oficiale ale celor vizați și ale instituțiilor menționate.
Recomandate
PSD își ridică miza în coaliție, iar mesajul transmis de ministrul Energiei, Bogdan Ivan , sugerează o linie mai dură în negocierile de guvernare , pe fondul tensiunilor politice din interiorul alianței, potrivit Adevărul . Bogdan Ivan, prim-vicepreședinte PSD, a spus că partidul „este principalul partid de guvernământ” și că trebuie să își facă vocea auzită „mai ferm” în actualul context politic. Declarațiile au fost făcute la Conferința extraordinară pentru alegerea președintelui PSD Sector 4, conform Agerpres. „PSD este numărul unu în România, este principalul partid de guvernământ şi trebuie ca vocea lui să fie auzită. Dacă nu, își va face dreptate singur. Suntem în această situație în care nu acceptăm să fim călcați pe cap de nimeni.” Semnal politic: consolidare internă și presiune în coaliție Ministrul a afirmat că demersurile începute de conducerea PSD „în urmă cu o lună” urmăresc consolidarea poziției partidului în coaliție. El a descris perioada drept una „dificilă”, cu provocări interne și externe, dar a susținut că poate deveni o oportunitate de reafirmare a identității PSD. În același registru, Ivan a invocat performanța economică din perioadele în care PSD a fost la guvernare, prezentând-o ca argument greu de contestat. „(Este) o oportunitate în care să definim foarte explicit cine suntem. Să fim mândri de ceea ce suntem, să arătăm că în această echipă, de-a lungul timpului - cu toate minusurile pe care poate le-am avut şi noi - România a avut creștere economică şi dezvoltare economică.” Problemă de execuție: PSD, criticat pentru comunicarea realizărilor Ivan a criticat felul în care partidul și-a prezentat realizările, susținând că acestea nu au fost comunicate suficient de bine către public. În paralel, a oferit exemple de administrații locale pe care le consideră performante, menționându-l pe primarul Sectorului 4, Daniel Băluță , și administrațiile din Craiova, Galați și Bistrița-Năsăud. Totodată, ministrul a lansat atacuri la adresa unor oponenți politici, pe care i-a acuzat că nu au rezultate concrete și că promovează o imagine distorsionată în spațiul public. „Dacă stau să mă uit la unii care lăsaseră gunoaiele pe stradă şi era plin de șobolani în Capitala României - acelea nu apăreau pe TikTok şi în altă parte. Dar oamenii aceştia vin cu un tupeu incredibil, toată ziua, să dea lecţii. Unii nepricepuți care nu au făcut aproape nimic concret în viața lor.” [...]
România câștigă influență în diplomația parlamentară globală după ce ambasadorul Anda Filip a fost ales secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), un rezultat care poate consolida profilul țării în formatele multilaterale, potrivit Mediafax . Alegerea a avut loc la sesiunea UIP de la Istanbul , iar Filip a obținut funcția din primul tur, cu 72% din voturile exprimate de parlamentele membre. UIP este descrisă ca o organizație cu o tradiție de peste 135 de ani în promovarea dialogului parlamentar la nivel mondial, iar victoria este prezentată ca un semnal privind rolul mai activ al României în diplomația parlamentară internațională și în cooperarea multilaterală. Două premiere în istoria Uniunii Interparlamentare Alegerea Andei Filip aduce, potrivit informațiilor din articol, două premiere absolute pentru UIP: este prima femeie care va conduce Secretariatul Uniunii Interparlamentare; este primul reprezentant al Europei de Est ales în această funcție. Reacția conducerii Senatului: miză de imagine și poziționare externă Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a salutat rezultatul și a pus accent pe impactul diplomatic al reușitei, inclusiv prin prisma faptului că Filip a obținut un sprijin „atât de mare”. „Am susținut candidatura doamnei Filip, iar victoria dumneaei nu este doar un succes diplomatic de excepție, ci și o recunoaștere a valorii profesionale pe care România o aduce pe scena globală. Într-o lume care are nevoie de dialog și echilibru, alegerea primei femei la conducerea celui mai vechi for parlamentar mondial, cu un sprijin atât de mare, este un semnal de modernizare și de încredere.” Abrudean a mai declarat: „Sunt mândru că România scrie astăzi istorie la Istanbul, reconfirmând statutul nostru de pilon de stabilitate și profesionalism în relațiile internaționale.” Ce argumente au contat în vot Senatul transmite că experiența Andei Filip în cadrul UIP și viziunea sa pentru „un parlamentarism modern, incluziv și orientat spre soluții globale” au fost elementele care au coagulat sprijinul parlamentelor membre în jurul candidaturii României. „Felicitări, Anda Filip! Este un moment de mândrie pentru noi toți și o oportunitate imensă pentru diplomația parlamentară românească”, a transmis Mircea Abrudean. [...]
Alegerile parlamentare din Bulgaria pot redeschide dosare economice sensibile, inclusiv energia, dacă favoritului Rumen Radev i se confirmă avansul din sondaje, într-un vot organizat pe fondul scumpirilor de după adoptarea monedei euro și al unei crize politice prelungite, potrivit CNN . Bulgarii votează duminică în a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani. Radev, fost președinte și lider al partidului Progressive Bulgaria, este descris ca eurosceptic și se opune sprijinului militar pentru Ucraina; el a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a candida, după ce guvernul anterior a fost înlăturat în decembrie în urma unor proteste. În declarațiile făcute după vot, Radev a spus că își dorește „un drum către o Bulgarie europeană, democratică și modernă” și a susținut că este nevoie de un program „robust” în parlament pentru a scoate țara din „această situație foarte dificilă”. Pe relația cu Moscova, el a afirmat că speră la „relații practice” cu Rusia, „bazate pe respect reciproc și tratament egal”. Costul vieții și euro, pe agenda alegătorilor Bulgaria a intrat în zona euro în ianuarie, iar costul vieții a devenit o temă centrală. Fostul guvern a căzut în urma protestelor față de un buget care propunea creșteri de taxe și contribuții sociale mai mari. Deși Bulgaria a evoluat rapid după 1989 și a aderat la UE în 2007, iar șomajul este cel mai scăzut din Uniune, țara rămâne în urmă la mai mulți indicatori, iar corupția este prezentată ca endemică, inclusiv prin cumpărarea de voturi. Sondaje: Radev, 35%, fără majoritate; participare în creștere Sondajele de vineri indicau Progressive Bulgaria la aproximativ 35% din voturi, un rezultat care ar fi printre cele mai puternice pentru un singur partid în ultimii ani, dar insuficient pentru majoritate parlamentară. GERB, partidul fostului premier Boyko Borissov, este creditat cu circa 18%, iar Movement for Rights and Freedoms este menționat în contextul faptului că liderul său, Delyan Peevski, se află sub sancțiuni SUA și Marea Britanie pentru corupție. Interesul la vot este în creștere: un sondaj al Alpha Research estimează o prezență de aproximativ 60%, față de 34% la alegerile din iunie 2024. Secțiile se închid la ora 20:00, ora locală (și în România), iar exit-poll-urile sunt așteptate la închiderea votului; rezultatele preliminare ar putea veni duminică sau luni. Miza economică: energie și stabilitate guvernamentală Materialul notează că, dincolo de mesajele privind relația cu Rusia sau reluarea fluxurilor de petrol și gaze rusești către Europa, pentru alegători par la fel de importante costul vieții și ieșirea din blocajul politic. În același timp, criticii îl acuză pe Radev că poartă o parte din responsabilitate pentru decizii controversate ale guvernelor interimare numite în mandatul său, inclusiv un acord din 2023 privind gazele între compania turcă de stat Botas și Bulgargaz, care ar fi generat pierderi și a dus la o investigație. [...]
Posibila ieșire a PSD de la guvernare riscă să lovească în stabilitatea economică și politică , într-un moment în care România ar fi intrat pe „un fragil drum al stabilității”, susține europarlamentarul PNL Daniel Buda , într-un mesaj publicat înaintea ședinței în care social-democrații urmează să decidă dacă rămân sau nu la putere, potrivit Adevărul . Buda afirmă că un astfel de pas ar putea afecta nu doar stabilitatea politică, ci și „existența” PSD pe scena politică, în contextul tensiunilor din coaliție și al conflictelor cu partenerii de guvernare din PNL și USR. Miza invocată: continuitatea măsurilor pe deficit și fonduri europene În mesajul publicat duminică, 19 aprilie, pe Facebook, europarlamentarul pune accent pe consecințele unei ruperi a coaliției asupra direcției economice a guvernării. El susține că, după „10 luni de guvernare”, ar fi fost obținute rezultate precum: reducerea deficitului; „salvarea” fondurilor europene „atât cât s-a putut”; decizii de „corectare a cheltuirii iresponsabile”. În același timp, Buda plasează discuția într-un context internațional pe care îl descrie drept instabil, cu efecte economice precum creșterea prețurilor la carburanți, inflație și închiderea locurilor de muncă la nivel european. Acuzații către PSD și sprijin politic pentru Bolojan Europarlamentarul PNL critică modul în care PSD ar lua decizia privind ieșirea de la guvernare, pe care îl descrie ca fiind un „simulacru de consultare internă” și susține că hotărârea ar fi fost deja luată de „o mână de oameni”. În același mesaj, el afirmă că Ilie Bolojan va avea „toată susținerea PNL” pentru a continua direcția actuală, adăugând că „nu va fi ușor”, dar că alternativa ar fi abandonarea „responsabilității”. PSD urmează să decidă luni dacă iese de la guvernare, pe fondul disputelor din coaliție, iar mesajul lui Buda vine cu o zi înaintea acestei reuniuni. [...]
PSD își pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , iar mesajele din partid indică o escaladare a tensiunilor care poate împinge rapid scena politică spre instabilitate guvernamentală, potrivit Stirile Pro TV . În ajunul referendumului intern al PSD, liderul PSD București, Daniel Băluță , a spus că partidul „va spune mâine stop” unui „comportament” pe care îl descrie drept generator de ură și dezbinare. Mesajul lui Băluță: „stop” și acuzații de „stigmatizare” La Conferința extraordinară a PSD Sector 4, Daniel Băluță a susținut că, în ultimele zile, tot mai mulți lideri din teritoriu ar fi ajuns la concluzia că „nu se mai poate așa” și a legat decizia așteptată de o critică directă la adresa actualului premier. „PSD va spune mâine stop unui astfel de comportament și am convingerea că în următoarele săptămâni acest sistem bolnav va fi pur și simplu îndepărtat.” În același discurs, Băluță a afirmat că oameni ar fi „stigmatizați, jigniți și trimiși către exterminare” și a formulat o comparație între premier și „rețeaua unui candidat la alegerile prezidențiale pentru care alegerile au fost anulate”, fără a detalia la ce caz se referă. Referendumul intern și miza: sprijinul politic pentru premier Luni urmează să aibă loc referendumul intern al PSD. Social-democrații au anunțat că îi vor retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, ceea ce ridică miza politică a votului intern: o astfel de decizie poate deschide calea pentru reconfigurări în Executiv sau pentru o criză politică, în funcție de pașii care vor urma după consultarea din partid. Context: explicația lui Băluță pentru eșecul la Primăria Capitalei În intervenția sa, Băluță a revenit și la alegerile pentru Primăria Capitalei, despre care a spus că PSD le-a pierdut din cauza „urii și dezinformării”. El a numit rezultatul din 7 decembrie „un moment cel puțin bizar” și a susținut că înfrângerea nu a demobilizat partidul, ci l-a făcut „mai decis” și „mai determinat”. Materialul are ca sursă News.ro, preluat de Știrile Pro TV. [...]
Escaladarea retoricii în coaliție ridică riscul unei crize politice , într-un moment în care PSD își pregătește un vot intern privind retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile vin de la Daniel Băluță , primarul Sectorului 4 și președinte al PSD București, care l-a comparat pe Ilie Bolojan cu „rețeaua” unui fost candidat la prezidențiale, Călin Georgescu, în contextul în care alegerile prezidențiale la care acesta a candidat au fost anulate. Băluță a susținut că premierul „nu ia niciun fel de măsură” într-o perioadă în care, spune el, „un număr imens de oameni sunt stigmatizați”, „jigniți” și „trimiși către exterminare”. În același discurs, liderul PSD București a afirmat că susține „îndată îndepărtarea” unui „sistem” pe care îl consideră responsabil pentru amplificarea urii și polarizării, și a anunțat că PSD ar urma să spună luni „stop” acestui tip de comportament. El a adăugat că această poziție ar fi împărtășită de tot mai mulți membri ai partidului din teritoriu. Miza: tensiuni politice înaintea unui vot intern în PSD Potrivit materialului, declarațiile au fost făcute la o conferință extraordinară organizată pentru alegerea președintelui PSD Sector 4, în timp ce partidul se apropie de un referendum intern privind susținerea premierului. În acest context, retorica folosită public de un lider important al partidului indică o deteriorare a relației politice în interiorul coaliției și crește presiunea asupra Guvernului. Context invocat de Băluță: alegeri pierdute și proiecte locale Băluță a mai spus că PSD a pierdut alegerile din 7 decembrie „în primul rând din cauza urii și a dezinformării”. Totodată, el a susținut că performanțele administrației din Sectorul 4 nu ar conta pentru cei care conduc Guvernul, enumerând proiecte și investiții locale, inclusiv atragerea a „5 miliarde de euro”, construirea a „două spitale”, lucrări la planșeul Unirii și realizarea a „două pasaje rutiere”. În aceeași intervenție, a menționat și contractul pentru magistrala M4 de metrou Gara de Nord – Gara Progresul, despre care a afirmat că ar fi fost tratat „ca advertorial”. Sursa citată de Stirile Pro TV pentru aceste declarații este Agerpres. [...]
