Știri
Știri din categoria Politică
Intervențiile „cu telefonul” care cer excepții subminează predictibilitatea de care au nevoie investițiile pe termen lung, a susținut ministrul Mediului, Diana Buzoianu, potrivit Digi24. Mesajul a fost transmis la Competitive Sustainability Summit, eveniment organizat de News.ro, și vizează direct modul în care sunt aplicate strategiile și legislația în administrația publică.
Buzoianu a spus că România nu duce lipsă de strategii și planuri adoptate în ultimii ani, însă în practică apar „contexte” și priorități de moment care duc la redeschiderea lunară a discuțiilor despre schimbarea planurilor deja asumate. În această logică, problema centrală devine implementarea, nu proiectarea politicilor.
Ministrul a criticat intervențiile punctuale care, în opinia sa, au dus la modificarea repetată a legislației și a strategiilor, prin solicitări de tipul „hai să facem o excepție pentru noi”. În consecință, a argumentat ea, se ajunge la lipsă de predictibilitate și la un cadru inechitabil pentru actorii economici, care nu mai pot miza pe reguli stabile.
Buzoianu a indicat mediul de afaceri drept principalul afectat de instabilitatea legislativă, în condițiile în care investițiile sunt făcute pe orizonturi lungi și presupun alocare de capital și resurse umane. În același timp, a afirmat că, de la preluarea mandatului, a încercat să limiteze modificările majore și să crească predictibilitatea.
„În lunile acestea, noi am încercat să scoatem la iveală cât mai multe practici care nu respectă legislația, tocmai ca să dăm tuturor un cadru corect în care să poată fi în competiție reală și să respecte aceleași reguli.”
Ca exemplu de abordare graduală, ministrul a invocat Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), gestionat de RetuRO, unde – potrivit declarațiilor sale – ministerul a ales să construiască pe ce funcționează, nu să schimbe brusc regulile. Buzoianu a spus că a cerut RetuRO să evalueze capacitatea de extindere și că a acordat timp pentru studii, în locul introducerii rapide a unor noi tipuri de ambalaje.
În prezent, a adăugat ea, există un studiu în desfășurare pentru includerea ambalajelor de tip Tetrapak în sistem.
În final, ministrul a susținut că rolul Ministerului Mediului este să aducă stabilitate și predictibilitate și să trateze politicile pe termen lung ca prioritate „astăzi”, chiar dacă, în mod recurent, crizele de moment consumă resurse și atenție.
Recomandate
Ministrul Mediului a intrat în dosarul ANM cu o vizită oficială, dar fără o decizie de conducere. Potrivit G4Media , Natalia Intotero a făcut vineri prima vizită în calitate de ministru la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), instituție aflată în centrul unui scandal după un control care a indicat achiziții de bunuri de lux din bani publici. Miza imediată este una de guvernanță și control administrativ: directoarea ANM, Elena Mateescu , a transmis că nu își dă demisia, deși instituția este anchetată, iar cazul a ajuns în zona investigațiilor de criminalitate economică. Ce reclamă fostul ministru și ce spune conducerea ANM Scandalul a fost amplificat public de Diana Buzoianu, fost ministru al Mediului, care a afirmat că, din bugetul ANM, ar fi fost cumpărate de pe cardul oficial al instituției produse precum sutien de lux, parfumuri, rochii, pijamale, poșete, produse cosmetice, lumânări parfumate, pantofi cu toc, încălțăminte cu franjuri, haine de la branduri de lux și ghivece ornamentale „de mii de lei bucata”. Ea a indicat și un exemplu punctual: un sutien de lux cu preț de peste 1.000 de lei. Elena Mateescu a declarat că există „o anchetă în curs de desfășurare” și că „s-a depus o sesizare la investigații de criminalitate economică”. Refuzul demisiei și mesajul „instituție strategică” În același context, șefa ANM a reiterat că nu va pleca din funcție, invocând rolul instituției: „De ce să-mi dau demisia acum? Oamenii au nevoie de noi să funcționăm, suntem instituție strategică” Declarația a fost făcută pentru Digi24, conform aceleiași surse. Context: presiune pe instituțiile din subordinea Mediului Materialul mai notează că, în prima zi de lucru la minister, Natalia Intotero a fost întâmpinată de directorul Romsilva , Jean Vișan, cu un buchet de flori și un mesaj de susținere. Romsilva este menționată ca o altă instituție aflată anterior în atenția Dianei Buzoianu, care a încercat reorganizarea, contestată ulterior în instanță de sindicaliști. În informațiile disponibile din sursă nu apar măsuri concrete anunțate de ministru după vizita la ANM; rămâne de urmărit dacă Ministerul Mediului va condiționa menținerea conducerii de rezultatele anchetei și ale verificărilor interne. [...]
Cu două zile înainte de alegeri, Benjamin Netanyahu a ridicat miza electorală cu un avertisment despre o bombă iraniană , publicând o imagine cu o explozie nucleară deasupra Tel Avivului , potrivit Focus . Mesajul mută campania pe terenul securității naționale și încearcă să împingă în plan secund disputele interne. Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, a postat pe rețele sociale o ilustrație care ar arăta o explozie nucleară deasupra metropolei de coastă și a citat un antreprenor IT, Yuval Bloomberg, care a descris Iranul drept o „amenințare existențială reală și concretă”. În citatul preluat de premier, ideea centrală este că, dacă Iranul ar obține arme nucleare, „nimic altceva nu ar mai conta”. În același mesaj, liderul Likud a reiterat evaluarea că Israelul ar mai avea „doi ani” pentru a răspunde amenințării iraniene, în perioada administrației președintelui american Donald Trump. Teheranul neagă că ar urmări înarmarea nucleară, notează publicația. Disputele interne, prezentate ca „diversiuni” Netanyahu a pus explicit riscul unui atac nuclear deasupra temelor de politică internă. El a numit dezbaterile despre Qatar, populația ultraortodoxă și serviciul militar obligatoriu drept „manevre de distragere”, susținând că, dacă două bombe atomice ar lovi centrul Israelului, aceste controverse ar deveni irelevante. Într-un apel cu tentă electorală, Netanyahu a avertizat că alegătorii ar trebui să voteze „cu mâna tremurândă” dacă intenționează să susțină pe cineva „care nu va fi capabil să îndeplinească sarcina”, referindu-se la capacitatea de a acționa din nou împotriva Iranului. El a invocat și riscul unui „al doilea Holocaust”, potrivit relatării. Replica rivalului Eisenkot și ecuația majorității Principalul său rival, fostul șef al armatei Gadi Eisenkot (partidul de centru Jaschar), l-a acuzat pe Netanyahu de „minciuni și sperietori” și l-a numit „isteric”, afirmând pe X că premierul ar intimida populația cu „amenințarea unei distrugeri masive”, după ce nu și-ar fi atins obiectivele de război față de Iran. Înaintea alegerilor de marți, sondajele citate indică tabăra dreapta-religioasă a lui Netanyahu la aproximativ 50 de locuri, sub pragul de 61 necesar pentru majoritate în Knesset (120 de mandate). Opoziția ar avea 52–56 de locuri, iar partidele arabe, cu încă 14–16 mandate, ar putea deveni decisive. Potrivit sursei, nu se conturează deocamdată o majoritate clară pentru niciuna dintre tabere. [...]
PSD își construiește ofensiva politică pe tema „austerității oarbe”, iar miza imediată este schimbarea direcției economice printr-un pachet de măsuri anunțat pentru săptămâna viitoare , pe fondul unor acuzații privind facturi împinse în viitor și un deficit bugetar „cel mai mare din UE”, potrivit Adevărul . Într-o postare pe rețelele sociale, președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că politicile economice ale guvernării au „sărăcit românii” și au afectat firmele românești fără să rezolve problemele bugetare. Liderul social-democrat respinge explicațiile care invocă „greaua moștenire” și afirmă că efectul a fost „nota de plată a austerității”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” Argumentele economice invocate: facturi rostogolite și deficit ridicat Grindeanu își bazează critica pe două elemente pe care le prezintă drept punct de plecare pentru evaluarea situației: „Peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor; el susține și că bugetul adoptat în aprilie „s-a epuizat în octombrie” . „Cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană” , „după orice metodologie”, despre care afirmă că este confirmat de INS și BNR, dar și de Eurostat și Comisia Europeană. În același mesaj, liderul PSD spune că partidul nu va alimenta scenarii despre „incapacitatea de plată” a României și promite o schimbare de direcție: „Vom schimba direcția României. Aici nu există cale de întoarcere!”. Ce măsuri spune PSD că va prezenta săptămâna viitoare Grindeanu afirmă că miniștrii PSD vor veni „cu măsuri concrete, cu termene și rezultate”, într-o listă care acoperă mai multe domenii: Sănătate: asigurarea fondurilor pentru funcționarea UPU și a serviciilor de ambulanță. Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru exporturile de ovine. Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș). Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu, în lipsa căruia „se lucrează doar pe 45% din șantier”. Administrație locală: operaționalizarea unui grup de lucru pentru reforma administrației publice locale. Fonduri europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR ”. Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie. Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, despre care spune că este așteptată „de peste o lună” de mii de antreprenori și firme. Apărare: întâlnire cu parteneri din Bulgaria și Turcia pentru securitatea la Marea Neagră. Educație/ordine publică: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli, prin Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar. În final, Grindeanu reia și o țintă politică formulată în termenii săi, vorbind despre continuarea „desuserizării” României. Context suplimentar menționat de publicație: Adevărul amintește și un episod anterior în care Grindeanu l-a atacat pe Ilie Bolojan pe tema competitivității economice. [...]
Donald Trump își contestă public ratingul de aprobare înaintea alegerilor din noiembrie , susținând că ar avea „60%” sprijin real, în condițiile în care mai multe sondaje naționale îl plasează semnificativ mai jos, potrivit Adevărul . Miza este una electorală și operațională: percepția asupra popularității poate influența mobilizarea bazei republicane și mesajele de campanie în apropierea scrutinului legislativ de la jumătatea mandatului. Într-un interviu acordat publicației The Washington Examiner, Trump a respins media RealClearPolitics , care indică 38,8% aprobare și 60,4% dezaprobare. Întrebat direct despre aceste cifre, președintele a răspuns că sunt „false” și a susținut că, „dacă ar avea nevoie”, ar ajunge la 60% aprobare. Ce arată sondajele citate în articol Afirmațiile lui Trump sunt puse în contrast cu mai multe cercetări sociologice recente: Sondaj Reuters/Ipsos (16–19 octombrie): 34% aprobare, 65% dezaprobare. Pew Research Center (28 septembrie – 4 octombrie): 30% aprobare, 68% opinie nefavorabilă. The New York Times/Siena College (publicat în aceeași săptămână): 34% popularitate. Articolul menționează și o comparație istorică: potrivit publicației americane, acesta ar fi cel mai scăzut nivel de aprobare pentru un președinte american în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului de la Harry Truman în 1946 (33%). Sprijinul din nucleul MAGA și vulnerabilitatea pe economie Trump își justifică evaluarea optimistă prin sprijinul puternic din rândul republicanilor asociați mișcării MAGA („Make America Great Again”). El invocă o analiză a lui Harry Enten, analist-șef de date la CNN, potrivit căreia susținerea sa în acest segment rămâne foarte ridicată: 99% din voturile acestui grup la alegerile din 2024 și 98% rată de aprobare în septembrie în rândul republicanilor MAGA. Aceeași analiză indică însă o deteriorare puternică a percepției privind gestionarea inflației: soldul dintre cei care aprobă și cei care dezaprobă modul în care Trump gestionează inflația ar fi trecut de la plus 8 puncte procentuale în 2024 la minus 45 înaintea alegerilor legislative din 2026. Contextul disputei: controversa privind date fabricate Respingerea sondajelor are loc și pe fondul unei controverse care implică The New York Times și Wedgewood Research, o firmă de sondare care a recunoscut că a produs date fabricate într-un „experiment social”. Publicația americană a precizat, conform articolului, că sondajele contestate nu au fost folosite la calcularea ratei de aprobare a președintelui. În acest context, Trump continuă să conteste cifrele care indică o popularitate scăzută, în timp ce sondajele citate (Reuters/Ipsos, Pew și NYT/Siena) arată că, la nivel național, majoritatea respondenților dezaprobă activitatea sa. Sursa inițială a relatării este The Independent . [...]
Negocierile Guvern–sindicate intră în linie dreaptă, dar majorările de la 1 ianuarie rămân incerte , pe fondul presiunii de proteste și al constrângerilor bugetare, potrivit Antena 3 . Premierul Luca Niculescu urmează să aibă săptămâna viitoare prima întâlnire cu liderii sindicatelor și ai patronatelor, în Consiliul Național Tripartit . Întâlnirea are loc în contextul nemulțumirilor legate de salarii, pensii și creșterea costului vieții, dar și al amenințărilor cu proteste de amploare. Sindicatele din administrația publică strâng de mai multe luni semnături pentru declanșarea unei greve generale, iar greva din sistemul sanitar, deși suspendată, „ar putea fi reluată în orice moment”, conform aceleiași surse. Miza: salariul minim și noua lege a salarizării Pe agenda discuțiilor intră salariul minim și cadrul mai larg al salarizării în sectorul public. Sindicaliștii cer măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare, deblocarea veniturilor și majorarea salariului minim cu 675 de lei brut. În paralel, solicită și un calendar pentru adoptarea noii legi a salarizării, în condițiile în care există „șanse reduse” ca proiectul să ajungă în Parlament până la finalul acestui an. În acest context, Antena 3 notează că majorările salariale de la 1 ianuarie rămân incerte , iar evoluția veniturilor angajaților din sectorul public depinde de negocierile privind noua lege. Patronatele: amânarea creșterii și o formulă predictibilă Reprezentanții patronatelor cer ca următoarea creștere a salariului minim să fie amânată cu cel puțin un an și solicită ca stabilirea acestuia să se bazeze pe o formulă predictibilă, pentru a reduce incertitudinea în planificarea costurilor cu forța de muncă. Constrângerea bugetară: deficitul și presiunea ratingului Negocierile se desfășoară în timp ce deficitul bugetar rămâne o problemă pentru noul guvern. Premierul Luca Niculescu a spus, după prima ședință de guvern, că România trebuie să respecte ținta de deficit bugetar asumată și a avertizat că evaluările agențiilor de rating au fost trecute „foarte la limită”. Pensiile: scenarii de indexare, dar fără decizie În paralel, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor fac calcule pentru o posibilă indexare a pensiilor. Potrivit estimărilor prezentate, pensiile ar putea crește cu 7,3%, iar dacă s-ar aplica prevederile legale menționate în material, indexarea „ar trebui să fie de 7,7%”. Nivelul efectiv și momentul aplicării rămân însă neclarificate. Ministrul Muncii, Florin Manole, a indicat că estimarea informală a Casei Naționale de Pensii este în prezent de 7,3%, dar a evitat să o trateze ca procent final: „Nu vreau să mă hazardez.” [...]
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
