Știri
Știri din categoria Politică
Summitul NATO de la Ankara împinge UE spre o relație mai pragmatică cu Turcia, cu potențiale efecte directe asupra comerțului și conectivității regionale, inclusiv discuții despre eliminarea barierelor comerciale și modernizarea uniunii vamale, potrivit Adevărul.
Pe 29-30 iunie 2026, o delegație de rang înalt a Comisiei Europene – Kaja Kallas (Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate), Marta Kos (comisar pentru Extindere) și Magnus Brunner (comisar pentru Afaceri Interne și Migrație) – a mers la Ankara pentru discuții cu oficiali turci, cu o săptămână înaintea summitului NATO găzduit de Turcia pe 7-8 iulie 2026. Kallas a descris reuniunea drept „cu adevărat istorică”, în contextul tensiunilor transatlantice, al războiului din Ucraina și al instabilității din Orientul Mijlociu.
Dincolo de componenta de securitate, vizita indică o încercare a Bruxellesului de a avansa dosare economice blocate sau lente, într-o logică de „apropiere pragmatică”. În discuții au intrat, potrivit textului, teme precum eliminarea barierelor comerciale, integrarea economică și conectivitatea, inclusiv dezvoltarea „Coridorului Central” – o rută comercială care leagă Asia de Europa ocolind Rusia.
Întâlnirile au inclus, pe lângă ministrul de Externe Hakan Fidan, și pe ministrul de Finanțe Mehmet Şimşek, respectiv pe ministrul Transporturilor Abdulkadir Uraloğlu, ceea ce întărește componenta economică și de infrastructură a agendei.
Potrivit sursei, discuțiile s-au concentrat pe patru direcții:
Kallas a admis public existența problemelor legate de libertăți, dar a pus accent pe rolul strategic al Turciei în NATO.
Textul descrie o diferență de abordare între instituțiile UE: Comisia și Consiliul ar urmări o linie mai pragmatică, în timp ce Parlamentul European insistă pe condiționalități legate de statul de drept. În acest context, Ankara ar avea spațiu de manevră, putând valorifica diferențele de ton dintre „Bruxellesul oficial” și „Bruxellesul politic”.
În paralel, relația rămâne încărcată de subiecte sensibile: aspirația Turciei de a adera la UE este „înghețată”, iar guvernul Erdoğan este criticat de organizații pentru drepturile omului, inclusiv în legătură cu cazul primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, menționat ca fiind în închisoare din martie 2025 și negând acuzațiile de corupție.
Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie 2026) este prezentat ca primul găzduit de Turcia după reuniunea de la Istanbul din 2004. Sursa enumeră argumentele care fac Turcia greu de ocolit în arhitectura de securitate: a doua armată ca mărime din NATO, o industrie de apărare în creștere și o poziție geografică la intersecția mai multor regiuni strategice, inclusiv controlul Strâmtorilor Bosfor și Dardanele.
Pe 2 iulie este programat la Istanbul un dialog economic la nivel înalt, iar după summitul NATO, efectele vizitei delegației europene ar urma să fie evaluate în săptămânile următoare. Ankara ar urmări, potrivit sursei, progrese pe modernizarea uniunii vamale și liberalizarea vizelor, în timp ce Bruxellesul ar căuta confirmări privind cooperarea pe migrație și o aliniere cel puțin parțială pe dosare precum Ucraina și Orientul Mijlociu.
Rămâne însă o incertitudine majoră: dacă fereastra de pragmatism deschisă de crizele de securitate va duce la pași durabili în relația UE–Turcia sau doar la beneficii punctuale, fără progrese pe condiționalitățile democratice invocate de partea europeană.
Recomandate
Franța și Germania împing UE spre o reorganizare a deciziei externe, cu miza mutării puterii și banilor între instituții , într-o dezbatere care vizează direct Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și relația lui cu Comisia Europeană, potrivit Digi24 . În centrul discuției este întrebarea cine conduce efectiv politica externă a Uniunii și cine controlează instrumentele financiare care o fac aplicabilă. SEAE, lansat în 2011, este descris ca fiind prins între o luptă de influență cu o Comisie mai puternică și probleme interne care afectează funcționarea de zi cu zi, în timp ce capitalele caută o soluție structurală pe termen mai lung. Nevoia de schimbare este prezentată ca urgentă, pe fondul presiunii geopolitice crescute și al faptului că UE rămâne fragmentată în luarea deciziilor. Două direcții diferite: întărirea șefului diplomației vs. transfer spre Comisie Parisul pledează pentru consolidarea rolului șefului diplomației UE, funcție ocupată în prezent de Kaja Kallas , pe care Franța a susținut-o la numirea din 2024. În schimb, poziția Berlinului este mai puțin unitară: în interiorul coaliției de guvernare există semnale diferite, iar o parte dintre oficiali ar favoriza diluarea puterilor șefului diplomației și transferul lor către Comisia Europeană. Fostul șef al diplomației UE, Josep Borrell, rezumă problema ca una de arhitectură instituțională și responsabilități neclare: „Primul lucru de făcut este să clarificăm cine ce face.” Trei modele de reformă și un calendar de discuții Un document de discuție francez, aflat într-un stadiu incipient și prezentat inițial de Financial Times, conturează trei opțiuni pentru reformarea arhitecturii politicii externe a UE: acordarea unor competențe mai mari Comisiei Europene; apropierea SEAE de Consiliu (instituția care reprezintă statele membre); consolidarea simultană a ambelor instituții. În varianta a treia, Kaja Kallas ar primi competențe semnificative în cadrul Comisiei, devenind primul vicepreședinte executiv, cu autoritate asupra comisarilor și direcțiilor generale relevante (inclusiv pe zone precum afaceri externe, comerț și dezvoltare). Această opțiune este indicată drept preferată de Paris, potrivit diplomaților și analiștilor citați în material. Miniștrii de externe ai UE ar urma să înceapă discuțiile la începutul lunii septembrie, la Wicklow, în Irlanda, iar un posibil proces de decizie ar putea depinde și de o propunere prezentată de Kallas, conform diplomaților citați. „Banii vorbesc”: unde e diferența de putere în practică Un element-cheie al disputei este controlul resurselor. Deși SEAE supraveghează politica externă și de securitate, Comisia gestionează o parte importantă din instrumentele de politică și resursele financiare folosite pentru proiectarea influenței UE în exterior. Materialul indică o diferență majoră de ordin bugetar: SEAE are un buget de aproximativ 900 de milioane de euro (preponderent administrativ), în timp ce programele de dezvoltare sunt de circa 11 miliarde de euro și se află, în ultimă instanță, în sfera de competență a Comisiei. În acest context, una dintre căile prin care Comisia și-ar putea extinde rolul ar fi, potrivit articolului, continuarea tendinței de a marginaliza SEAE inclusiv prin fonduri. Obstacole politice: majoritatea calificată și profilul lui Kallas Germania a ridicat și tema accelerării deciziei în politica externă prin vot cu majoritate calificată, în locul unanimității, însă ministrul german de externe Johann Wadephul a recunoscut că nici măcar jumătate dintre cele 27 de state membre nu susțin această abordare în prezent. În paralel, diplomați citați în material susțin că unele controverse asociate lui Kallas îngreunează eforturile de a-i consolida rolul, iar analiștii notează dificultatea tranziției de la un rol executiv național la constrângerile instituționale de la Bruxelles. Miza imediată rămâne, însă, una de guvernanță: dacă UE își poate reduce fragmentarea în politica externă printr-o redistribuire de competențe și bugete între SEAE, Consiliu și Comisie — și dacă marile capitale pot ajunge la un compromis asupra centrului de comandă. [...]
Decizia Tribunalului București de a suspenda provizoriu efectele convocării Congresului PNL deschide un nou front de risc juridic pentru conducerea partidului , care anunță că va contesta hotărârea și acuză o încercare de a bloca „votul și voința membrilor”, potrivit HotNews . Tribunalul București a suspendat provizoriu executarea și efectele deciziei prin care PNL a convocat Congresul din 21 iunie, congres în care Ilie Bolojan a fost reconfirmat la conducerea partidului și și-a stabilit o nouă echipă. Acțiunea în instanță a fost inițiată de mai mulți liberali care se opun actualului lider. Reacția PNL: contestarea în instanță și acuzații de „atac” la autonomia partidului Secretarul general al PNL, Robert Sighiartău , a calificat decizia drept „un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice” și a transmis că partidul va „folosi toate căile legale și democratice” pentru a-și apăra deciziile interne și votul membrilor. Într-o declarație publică, Sighiartău a susținut că oponenții lui Bolojan ar fi încercat mai întâi schimbarea conducerii „din interior”, iar apoi ar fi mutat disputa în zona politică și, ulterior, în justiție. „Nu mai contestă doar o conducere. Contestă votul și voința membrilor Partidului Național Liberal! Acesta nu mai este un simplu conflict politic. Este un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice.” Context: litigii succesive și tensiuni interne În același mesaj, Sighiartău a invocat și un episod anterior, când Tribunalul Ilfov a suspendat decizia PNL de a nu vota Guvernul Veștea și hotărârea privind excluderea liberalilor care nu respectă această linie, susținând că acea contestație ar fi fost admisă rapid și fără citarea PNL. Totodată, secretarul general al PNL l-a criticat pe președintele Nicușor Dan pentru desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, despre care afirmă că ar fi fost făcută „fără voința partidului și cu încălcarea regulilor democratice”. Ce urmează Din informațiile prezentate, PNL intenționează să conteste decizia Tribunalului București și să continue demersurile legale pentru menținerea efectelor hotărârilor adoptate în forurile partidului. HotNews nu oferă, în materialul citat, un calendar al pașilor procedurali sau o estimare privind durata litigiului. [...]
Xi a legat modernizarea Chinei de obiective militare și de „reunificarea” cu Taiwanul în discursul de la aniversarea a 105 ani de la înființarea Partidului Comunist Chinez, potrivit Global Times , care citează agenția Xinhua. La reuniunea organizată pe 1 iulie 2026, la Marea Sală a Poporului din Beijing, președintele Xi Jinping a descris istoria de 105 ani a Partidului Comunist Chinez (PCC) drept „cea mai magnifică epopee” a națiunii chineze și a cerut accelerarea construirii „unei țări socialiste moderne” „la timp”, cu ținta explicită de a realiza pe deplin modernizarea socialistă până la mijlocul secolului. În același discurs, Xi a insistat asupra menținerii „conducerii absolute” a partidului asupra forțelor armate și a cerut îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru centenarul Armatei Populare de Eliberare în 2027, cu ridicarea mai rapidă a armatei la standarde „de clasă mondială”. Mesajul indică faptul că agenda de modernizare este prezentată ca inseparabilă de consolidarea capacităților militare. Taiwanul, tratat ca „misiune istorică” a partidului Xi a reluat poziția Beijingului privind Taiwanul, afirmând că „rezolvarea chestiunii Taiwanului” și „reunificarea completă” reprezintă o „misiune istorică” și un „angajament de neclintit” al PCC. El a promis „acțiuni hotărâte” împotriva forțelor separatiste care urmăresc „independența Taiwanului”, precum și împotriva „interferenței externe”, în timp ce a vorbit despre avansarea reunificării naționale. Context intern: mobilizare politică și recompense simbolice Evenimentul a fost însoțit de ceremonii și acțiuni publice în mai multe zone ale Chinei, inclusiv depuneri de jurăminte ale membrilor de partid și vizite la muzee și memoriale istorice. În cadrul reuniunii de la Beijing, Xi a acordat și „ Medalia 1 iulie ”, descrisă drept cea mai înaltă distincție a partidului, unor membri considerați „model”. Reacții externe și mesajul de legitimitate Potrivit materialului, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat că partide politice, lideri și persoane din „multe țări” au transmis felicitări cu ocazia aniversării. Sunt menționate, ca exemple, un mesaj din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Vietnam (atribuit Vietnam News) și un mesaj al președintelui Belarusului, Aleksandr Lukașenko (atribuit Belarus Today). Global Times mai citează și opinii ale unor universitari chinezi despre rolul PCC în transformarea Chinei și influența globală a acesteia. Din perspectiva semnalelor politice, discursul fixează o linie de continuitate: modernizarea economică și socială este prezentată împreună cu obiective de securitate, cu termene precise pentru armată (2027) și cu reafirmarea dosarului Taiwan ca prioritate strategică. [...]
România ar avea nevoie de un guvern temporar „cu puteri depline” pentru a ieși din blocajul politic pe durata verii , susține rectorul SNSPA , Remus Pricopie , într-o poziție prezentată de Adevărul . Ideea vizează înlocuirea actualei formule de interimat cu un executiv limitat ca mandat, care să asigure stabilitate și să evite prelungirea incertitudinii până în toamnă, în condițiile în care Parlamentul a intrat în vacanță. Pricopie argumentează că „criza politică nu poate fi amânată”, iar blocajul nu ar trebui „trimis în vacanță”. Într-o postare pe Facebook, el propune un „Guvern de armistițiu” care să funcționeze pe baza dialogului și compromisului, cu un mandat de aproximativ cinci-șapte luni. „Actualul interimat ar trebui să lase loc unui Guvern de armistițiu, dar cu puteri depline: o formulă temporară (pentru 5 - 7 luni), bazată pe dialog și compromis, care să ofere României stabilitate, iar partidelor timpul necesar pentru a construi o soluție politică durabilă” Cine ar trebui să negocieze soluția, potrivit lui Pricopie Rectorul SNSPA plasează responsabilitatea depășirii blocajului la partidele care au format majoritatea pro-europeană în iunie 2025 și care au susținut învestirea Guvernului condus de Ilie Bolojan. El nominalizează explicit: PSD PNL USR UDMR Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale „PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale au astăzi responsabilitatea de a depăși blocajul politic și de a pune interesul României înaintea intereselor de partid” Miza: stabilitate rapidă și evitarea dependenței de voturi „extremiste” În evaluarea sa, dacă formațiunile acceptă principiul prioritizării interesului public, un astfel de guvern ar putea fi negociat și învestit „într-un timp scurt”. Totodată, Pricopie susține că o formulă de acest tip ar arăta că partidele democratice pot asigura guvernarea fără a depinde, „direct sau indirect”, de voturile unui partid extremist pentru învestirea unui executiv pro-european cu puteri depline. [...]
Menținerea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria cel puțin până în septembrie poate redesena raportul de forțe din coaliție și din opoziție , într-un interval pe care autorul îl vede ca oportun pentru consolidarea autorității în PNL și pentru prime măsuri cu impact economic, potrivit Adevărul . Textul notează că scenariul depinde de absența unui „eveniment politic major”. În analiza publicată, PSD este prezentat drept actorul care, încercând să-l blocheze pe Bolojan, ar fi ajuns să-l „victimizeze” și să-l „legitimeze”, oferindu-i totodată timp pentru a-și consolida poziția în PNL și pentru a rupe legături vechi cu social-democrații. Autorul califică această evoluție drept un „autogol” politic. Miza următoarelor luni, în această interpretare, este una de guvernare cu efecte economice: dacă premierul va veni „cu măsuri de stimulare a economiei” și cu „primele semnale de stabilizare”, PSD ar putea ajunge să plătească politic costul strategiei actuale, pe fondul creșterii de imagine a adversarului. PSD, fără pârghiile administrative ale guvernării Textul insistă pe efectul operațional intern pentru PSD al ieșirii din zona puterii: partidul ar fi rămas, „deocamdată”, doar cu Sorin Grindeanu păstrând infrastructura de la Camera Deputaților, în timp ce restul rețelei de funcții (miniștri, secretari de stat, prefecți și subprefecți) nu mai este disponibilă. Pentru o formațiune „obișnuită să funcționeze conectată la putere”, autorul descrie situația ca un șoc. Cine capitalizează: AUR și, potențial, USR Al doilea „câștigător” al perioadei este descris George Simion, care ar fi reușit să-și țină partidul unit și să nu accepte „firimiturile” oferite de PSD și „vechea gardă politică”. Analiza mai notează o strategie de comunicare în care Simion ar fi redus expunerea permanentă, lăsând spațiu altor voci din partid. USR este plasat în apropierea acestei dinamici prin vizibilitatea a doi miniștri, Diana Buzoianu și Radu Miruță, prezentați drept foarte activi în comunicarea publică. Autorul condiționează însă un eventual câștig electoral de durata prezenței la guvernare și de rezultate administrative. Perdanți și prudență în evaluări La capitolul perdanți, analiza îl indică pe Sorin Grindeanu „în calitate de lider al PSD”, alături de partid și de un grup de „strategi politici” care ar fi mizat pe „calcule de culise” cu efect invers. În ceea ce îl privește pe Nicușor Dan, autorul evită o concluzie tranșantă, argumentând că evaluările se fac „la finalul mandatului”, nu „în mijlocul unei crize”. [...]
PSD condiționează ieșirea din blocajul politic de o „rotativă” care să înceapă cu social-democrații , iar Sorin Grindeanu spune că acceptă formula propusă de PNL, inclusiv varianta unui premier Siegfried Mureșan, doar în acest cadru, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul ridică miza negocierilor pentru formarea rapidă a unui guvern „cu puteri depline”, într-un moment în care partidele discută scenarii de coaliție sau chiar alegeri anticipate. Într-o conferință de presă, liderul PSD a fost întrebat dacă acceptă „varianta de premier Siegfried Mureșan”. Grindeanu a răspuns că nu transformă subiectul într-o dispută personală și că PNL decide pe cine propune, însă a reiterat condiția PSD: rotativa să înceapă cu social-democrații. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă, atâta timp cât începe cu Partidul Social Democrat.” Presiunea timpului: „România are nevoie rapid de un guvern” Grindeanu a argumentat că prioritatea este instalarea unui executiv funcțional, respingând ideea prelungirii crizei politice. În același context, a spus că PSD nu și-a schimbat poziția și că a enunțat „de la început” cadrul în care poate intra într-o soluție de guvernare. „România are nevoie rapid de un guvern, și un guvern cu puteri depline.” Acordul politic, miza imediată a negocierilor Pe tema unui acord politic cu partidele din fosta coaliție, Grindeanu a susținut că documentul ar fi fost „acceptat de toată lumea” și că blocajul nu ar fi fost acolo. El a afirmat că ar semna acordul „acum, pe loc” și i-a cerut lui Ilie Bolojan să facă același lucru, potrivit relatării care citează News.ro. „Stop! Acum, pe loc, îl semnez. Să vină Bolojan să-l semneze și el.” Context: schimb de acuzații PSD–Mureșan În paralel cu discuțiile despre premier și rotativă, PSD a transmis printr-un comunicat de presă că Siegfried Mureșan „nu trebuie să ajungă și nu va ajunge prim-ministru”, acuzând că a ajuns europarlamentar „cu banii din corupție”. La rândul său, Mureșan a afirmat că Uniunea Europeană nu va uita că PSD, sub conducerea lui Grindeanu, „a încercat să legalizeze corupția politică prin OUG 13 ”. Din informațiile disponibile în material, nu rezultă un calendar al negocierilor sau un acord deja stabilit; poziția PSD este prezentată ca o condiție de principiu pentru deblocarea discuțiilor privind viitorul guvern. [...]
