Știri
Știri din categoria Politică
Deputatul Vasile Costiuc spune că va cere în 2026 un referendum pentru unirea cu România, potrivit Euronews. Inițiativa, anunțată în contextul disputelor politice de la Chișinău, este prezentată ca un test al votului majorității parlamentare și reaprinde o temă sensibilă, cu implicații directe pentru stabilitatea regională și securitatea economică.
Costiuc, lider al partidului „Democrația Acasă”, a declarat la TV8, în emisiunea „Cutia Neagră”, că va pune propunerea pe agenda primei ședințe a Parlamentului din acest an. Miza, în lectura sa, este să se vadă public cum se poziționează majoritatea, inclusiv în rândul opoziției, pe fondul tensiunilor interne și al presiunilor geopolitice din regiune.
„La prima ședință de Parlament o să propun un referendum si o să vedeți cum o să voteze majoritatea parlamentară.”
În același discurs, Costiuc a susținut că declarațiile președintei Maia Sandu despre un eventual vot „pentru” reunire ar face parte dintr-un „joc politic” și ar urmări să grăbească parcursul european al Republicii Moldova, promis în campania pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025. El a mers mai departe, afirmând că mesajul ar fi fost un semnal de presiune către autoritățile europene privind ritmul integrării.
Pe acest fond, Ion Chicu, președinte al Blocului Alternativa și deputat, a criticat intervenția pe subiect, sugerând că tema ar fi folosită pentru a devia atenția de la problemele de guvernare. În replică, Radu Marian, reprezentant al PAS, a respins acuzațiile și a subliniat că Maia Sandu a vorbit și despre lipsa unei majorități sociale pentru reunire, indicând drept obiectiv realist aderarea la Uniunea Europeană.
Maia Sandu a declarat într-un interviu acordat unor jurnaliști englezi că ar vota pentru reunire dacă ar exista un referendum, dar a precizat că nu există o majoritate în societate pentru acest pas și că direcția de acțiune rămâne integrarea europeană. În aceeași linie, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a spus că, personal, ar vota „pentru”, însă ca șef al guvernului își asumă mandatul majorității, care susține obiectivul UE.
Din perspectiva României, președintele Nicușor Dan a legat explicit sprijinul pentru Republica Moldova de efectele agresiunii ruse și de nevoia de a contracara ingerințele externe, subliniind rolul integrării europene ca instrument de dezvoltare economică și consolidare instituțională. Mesajul indică o abordare în care Bucureștiul tratează Chișinăul ca prioritate de politică externă, iar stabilitatea Republicii Moldova ca element de securitate națională și economică pentru România, într-o regiune în care influența rusă rămâne un factor de risc.
În acest context, România și Republica Moldova joacă un rol geopolitic complementar: România, ca stat membru UE și NATO, funcționează ca ancoră de securitate și ca principal susținător politic al parcursului european al Chișinăului, iar Republica Moldova rămâne un spațiu de competiție între proiectul european și presiunile rusești. Pentru mediul economic, miza nu este doar simbolică: accelerarea integrării europene ar însemna reguli mai previzibile, instituții mai robuste și un cadru mai stabil pentru investiții, în timp ce escaladarea disputelor interne pe tema unirii poate amplifica polarizarea și incertitudinea, într-un moment în care securitatea energetică, infrastructura și reziliența financiară sunt direct legate de stabilitatea politică.
Recomandate
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
Ședința de urgență a conducerii PNL de la ora 17:00 riscă să adâncească ruptura internă după nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier, în condițiile în care primarul general Ciprian Ciucu vorbește despre „o tentativă de puci” și acuză presiuni politice asupra partidului, potrivit Libertatea . Ciucu, aflat în Singapore la World Cities Summit 2026, susține că președintele Nicușor Dan „joacă la ruperea PNL” și compară situația cu un episod istoric din 1935, când Carol al II-lea l-a numit premier pe liberalul Tătărăscu „peste capul PNL”. În opinia sa, miza depășește conflictul de partid și devine „periculoasă pentru democrație, pluralism, parlamentarism”. „Președintele joacă la rupere. La ruperea PNL. (...) Este periculos pentru democrație, pluralism, parlamentarism.” Acuzații de negocieri „pe ascuns” și „sprijin extern” Primarul general afirmă că în interiorul PNL ar exista o facțiune care ar fi acționat fără mandat, în contact cu adversari politici, și leagă această dinamică de desemnarea lui Adrian Veștea. „Colegi de-ai noștri, fără mandat din partea noastră, pe ascuns, au conspirat împreună cu adversarii noștri împotriva noastră. AȘA CEVA NU SE FACE!” Ciucu spune că vizita sa în Singapore „a picat prost” în acest context și reia ideea că partidul ar fi supus unei tentative de preluare internă. „Suntem supuși unei tentative de puci. Nu îmi este ușor, dar încerc să mă concentrez pe scopul prezenței mele aici: să învăț și să identific soluții pentru problemele noastre.” Decizia PNL: sprijin pentru Veștea sau blocaj politic Conducerea PNL urmează să se reunească într-o ședință extinsă a Biroului Politic Național (BPN) , luni la ora 17:00, pentru a decide dacă îi acordă sprijin politic lui Adrian Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan după retragerea lui Eugen Tomac. În partid, discuțiile sunt descrise ca tensionate: Ilie Bolojan îl acuză pe președinte că a făcut numirea fără consultarea PNL, ceea ce ar reprezenta o încălcare a „colaborării politice loiale”. În același timp, USR a anunțat deja că nu va susține un cabinet condus de Veștea. Potrivit informațiilor din articol, liberalii ar avea pe masă trei scenarii majore: asumarea guvernării; refuzul sprijinului pentru propriul prim-vicepreședinte; amânarea unei decizii pentru continuarea negocierilor. În mesajul său, Ciucu le cere colegilor să nu împingă partidul „în zona irelevanței” și își exprimă încrederea că PNL va trece peste criză și va rămâne un actor politic important. [...]
Adrian Veștea spune că merge la votul de învestitură chiar fără sprijinul PNL , mizând pe evitarea unei crize politice care, în opinia sa, ar lovi economia, potrivit Digi24 . Veștea, desemnat duminică de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, a fost întrebat într-un interviu la Digi24 ce va face dacă PNL decide, după ședința de astăzi, să nu îl susțină pentru Palatul Victoria. El a evitat inițial un răspuns direct, dar a indicat că o eventuală retragere a sprijinului ar trebui privită „ca o măsură de responsabilitate”, adăugând că este „un liberal vechi”. Ulterior, Veștea a afirmat că își menține candidatura și că va merge mai departe cu nominalizarea indiferent de decizia partidului, argumentând că România nu își permite prelungirea instabilității. „România nu are timp să facă nici alegeri anticipate, cum și-ar dori unii. Economia României ar avea de suferit și vom intra într-o situație de criză.” În același context, el a susținut că „datoria și obligația” sa este să ducă procesul până la capăt, invocând urgența formării unui guvern și afirmând că are „capacitatea și pregătirea necesare” pentru a trece peste obstacolele politice din acest moment. Miza imediată rămâne decizia PNL privind susținerea sa, în condițiile în care Veștea indică faptul că va testa oricum majoritatea în Parlament la votul de învestitură. [...]
Sorin Grindeanu susține că desemnarea lui Adrian Veștea ca premier este constituțională , deși spune că PSD nu a fost consultat și că el nu a discutat cu președintele Nicușor Dan înaintea deciziei, potrivit News . Poziția liderului PSD mută disputa din zona politică în cea de procedură, într-un moment în care partidul încă nu a decis dacă intră la guvernare. Grindeanu a făcut declarațiile luni, după ședința Consiliului Politic al PSD, fiind întrebat la Parlament dacă Veștea „ar fi bun de premier”. Răspunsul său a fost rezervat, indicând că urmează discuții: „Să vedem, urmare a discuțiilor”. PSD: fără decizie privind intrarea la guvernare Liderul PSD a precizat că, în partid, nu s-a luat încă o decizie dacă social-democrații vor face parte din viitorul Executiv. În acest context, desemnarea unui premier fără consultări prealabile cu partidele ridică miza negocierilor politice, dar Grindeanu a ales să valideze, pe fond, cadrul constituțional al deciziei. Argumentul constituțional invocat de Grindeanu Întrebat dacă președintele Nicușor Dan a procedat constituțional atunci când nu a chemat partidele la consultări înainte de desemnare, Grindeanu a invocat un precedent din 2008, când, după alegeri, a fost format un guvern PSD–PDL, iar desemnarea premierului s-a schimbat rapid de la Theodor Stolojan la Emil Boc. „Vă aduc aminte că în 2008, după alegeri, s-a făcut un guvern PSD-PDL şi a fost desemnat prim-ministru, în primă instanţă, a fost Theodor Stolojan, care după câteva zile a renunţat şi a venit Emil Boc, fără niciun fel de consultări. E constituţional, întrebaţi-l pe Băsescu.” Totodată, Grindeanu a spus că nu a știut dinainte de planul președintelui privind desemnarea lui Adrian Veștea și că „nu am discutat” despre acest subiect. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, rămâne deschisă decizia PSD privind participarea la guvernare, iar evaluarea politică a candidaturii lui Adrian Veștea este, cel puțin la nivel declarativ, plasată de Grindeanu în zona negocierilor care urmează. [...]
Înaintea ședinței decisive din PNL, susținerea internă pentru Adrian Veștea ca premier se lărgește , după ce deputatul liberal Andrei Baciu s-a poziționat public în favoarea nominalizării, potrivit HotNews . Miza imediată este dacă partidul își aliniază rapid o poziție care să reducă incertitudinea politică, pe fondul avertismentului că o criză prelungită poate degenera într-una economică. Baciu a scris luni, într-o postare pe Facebook, că propunerea președintelui Nicușor Dan ca Adrian Veștea să preia funcția de prim-ministru este o variantă „realistă” și „viabilă”, care ar putea închide perioada de incertitudine, relatează Agerpres, citată de publicație. Argumentul central: stabilitatea politică, pentru a evita costuri economice Deputatul PNL susține că România are nevoie „mai mult de competență și echilibru decât de conflicte” și că un guvern funcțional este prioritar. În acest context, el avertizează că prelungirea crizei politice ar putea avea efecte economice, cu costuri suportate de societate. „O criză politică prelungită riscă însă să se transforme rapid într-o criză economică, iar costurile ar fi suportate de întreaga societate.” Profilul invocat pentru Veștea: experiență administrativă și rezultate În mesajul său, Baciu îl compară pe Veștea cu Ilie Bolojan, invocând rezultate administrative la Brașov și menționând aeroportul ca proiect strategic. Totodată, subliniază experiența lui Veștea în administrația locală și la nivel guvernamental, inclusiv mandatul de ministru al Dezvoltării, pe care o consideră relevantă pentru continuarea reformelor administrative. Baciu îl descrie pe Veștea drept „un om serios, foarte muncitor” și „un adevărat om de echipă”, insistând pe ideea că „România trebuie guvernată” dincolo de dezbateri emoționale. Ce urmează în PNL Conducerea PNL se reunește luni după-amiază în ședința Biroului Politic Național pentru a discuta poziția partidului privind susținerea lui Adrian Veștea, desemnat să formeze guvernul. Nominalizarea a fost făcută de președintele Nicușor Dan fără consultarea partidelor parlamentare, ceea ce ridică presiunea asupra PNL de a-și stabili rapid linia oficială. [...]
George Simion încearcă să erodeze sprijinul pentru Nicușor Dan printr-un apel direct la „dialog” cu votanții acestuia , într-un mesaj public pe rețelele sociale care mută presiunea politică în terenul relațiilor dintre alegători, nu doar al disputelor dintre partide, potrivit Adevărul . Liderul AUR le-a cerut susținătorilor să îi întrebe pe cei care l-au votat pe președintele Nicușor Dan „dacă sunt mulțumiți de alegerea lor”, într-o postare pe Facebook în care a reluat și critici la adresa clasei politice. Simion a susținut că, după alegerile câștigate de Nicușor Dan și în mandatele lui Klaus Iohannis, populația ar fi fost „condusă spre sărăcie”. În același mesaj, Simion a îndemnat la discuții directe cu votanții lui Nicușor Dan, prezentând demersul ca o încercare de a reduce polarizarea. El a afirmat că „divizarea românilor” ar fi adus beneficii „doar adversarilor”. Critici și pe tema deciziilor din PNL și a desemnării premierului Separat de mesajul de pe rețelele sociale, Simion a avut declarații critice și la o întâlnire cu tinerii partidului, duminică, 14 iunie, unde a comentat tensiunile din interiorul PNL. Liderul AUR a spus că desemnarea lui Adrian Veștea ca premier ar fi fost făcută fără consultarea structurilor statutare ale PNL și a acuzat ignorarea „forurilor de conducere ale partidelor politice”. În acest context, el a susținut că Nicușor Dan ar fi „ignorat forurile statutare ale PNL”. Simion a mai afirmat că astfel de decizii ar indica lipsă de respect față de „ordinea constituțională și democrație” și a legat situația de acuzația că „sunt aceiași oameni care au anulat alegerile”, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre această afirmație. [...]
