Știri
Știri din categoria Politică
Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a ocolit consultarea Parlamentului în chestiunea mandatului României privind Acordul UE–Mercosur, potrivit HotNews.ro. Atacul a fost lansat luni, în plenul Senatului, în timpul dezbaterii unei moțiuni simple pe tema poziției României față de acordul comercial cu statele din blocul sud-american.
Miza politică a intervenției liderului senatorilor PSD nu a fost doar disputa din coaliție, ci felul în care este tratat rolul Parlamentului în dosare europene cu impact pe termen lung. Zamfir a insistat că, deși consultarea Legislativului este descrisă ca „consultativă”, procedura ar fi obligatorie, iar ignorarea ei ar echivala cu golirea de conținut a controlului parlamentar asupra deciziilor guvernamentale.
În argumentația sa, senatorul PSD a susținut că Guvernul ar fi transmis un mandat pentru un vot care „angajează România pentru 10 ani” fără o fundamentare și fără discuții prealabile. El a invocat lipsa unei dezbateri în coaliție și absența unui studiu care să clarifice „interesele” și „obiectivele” României, afirmând că asumarea publică a premierului ar fi transformat-o pe ministrul de Externe, Oana Țoiu, „doar o unealtă”.
„Și chiar dacă rolul Parlamentului este consultativ, procedura de consultare era obligatorie. Așa prevede legea.”
Zamfir a formulat acuzații directe la adresa premierului, susținând că acesta ar fi tratat decizia ca pe una personală și ar fi ignorat atât partenerii de coaliție, cât și instituțiile care ar fi trebuit consultate. În același registru, a afirmat că premierul ar fi „desconsiderat obiecțiile de specialitate ale Ministrului Agriculturii” și ar fi „încălcat procedura de aprobare a mandatului de reprezentare a României”, fiind citat de HotNews.ro.
Din perspectiva rolului consultativ al Parlamentului, acuzația centrală este că „procedura” ar fi fost obligatorie chiar dacă avizul nu este decisiv, ceea ce ar transforma consultarea într-un filtru instituțional minim: informare, dezbatere și asumare politică în fața aleșilor. În lipsa acestei etape, susține Zamfir, Guvernul ar reduce Parlamentul la o formalitate, deși acesta este instituția care a învestit executivul și care ar trebui să poată cere explicații înainte ca România să fie angajată într-un acord strategic.
În discurs, liderul senatorilor PSD a legat tema consultării de funcționarea coaliției, transmițându-i premierului că, dacă nu își respectă partenerii și Parlamentul, „să caute o altă coaliție” împreună cu USR. Totodată, el a afirmat că PSD nu poate „răspunde politic” pentru decizii luate unilateral și a avertizat că, atunci când premierul decide „de capăt” singur, nu ar trebui să se aștepte la susținerea PSD.
Contextul parlamentar al disputei este moțiunea simplă privind Acordul UE–Mercosur, dezbătută luni în Senat. Elementele-cheie ale episodului, așa cum reies din relatare, sunt:
Chiar dacă moțiunea a picat, disputa ridică o problemă recurentă în politica românească: atunci când Parlamentul are un rol „consultativ”, tentația executivului este să trateze consultarea ca opțională. În lectura PSD, consecința nu este doar o tensiune de coaliție, ci slăbirea unui mecanism de control democratic într-un dosar care, prin natura lui, produce efecte economice și politice pe termen lung.
Recomandate
Schimbul de acuzații dintre PSD și premierul interimar riscă să mute discuția de la corecții economice la vinovați politici , într-un moment în care datele oficiale invocate indică scădere și stagnare a economiei, iar tensiunile din energie împing costurile în sus, potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan și USR că ar fi dezvoltat „o tulburare obsesiv-compulsivă” față de PSD și că, în loc să se ocupe de economie, ar „mesteca lozinci”. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a susținut că guvernarea a „spoliat românii”, a „prăbușit economia” și a „sufocat firmele”. În același mesaj, liderul PSD a invocat date pe care le atribuie INS și Eurostat, afirmând că România ar avea „două trimestre de cădere economică și două de stagnare” și că, „în primul semestru din 2026”, PIB-ul real ar fi „-1,6% pe seria ajustată sezonier”, iar PIB-ul „-0,8% pe seria brută”. Grindeanu a mai susținut că bugetul ar fi fost construit pe o creștere de „+1%”, dar „după șase luni suntem la -0,8%”, afirmând totodată: „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde, Ilie!”, fără a detalia la ce indicator se referă. Energia, un nou front al disputei Grindeanu a legat și criza energetică de responsabilitatea PNL, susținând că România ar plăti „500 de euro pe MWh” pentru importuri din Bulgaria și acuzând PNL că a deținut Ministerul Energiei „90 de luni”, în timp ce PSD ar fi avut portofoliul „doar 10 luni”. Pe acest subiect, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, într-o conferință de presă, că actuala criză energetică este și rezultatul lipsei unei strategii coerente în domeniu, care ar fi trebuit făcută în anii trecuți. (Detalii în HotNews .) De ce contează Miza imediată este credibilitatea politicilor economice și energetice într-un context în care, chiar și în versiunea prezentată de Grindeanu, ținta de creștere bugetată nu ar mai fi susținută de evoluția PIB, iar scumpirea energiei prin importuri ar putea amplifica presiunea asupra companiilor și consumatorilor. În lipsa unor măsuri concrete prezentate în acest schimb de replici, disputa rămâne centrată pe atribuirea vinei și pe posibile consecințe precum majorări de taxe sau alte ajustări, pe care Grindeanu le sugerează retoric. [...]
Sorin Grindeanu acuză Guvernul Bolojan de „cădere economică” și pune presiune pe buget , invocând date despre PIB și un posibil gol de finanțare, într-un nou episod de escaladare a conflictului politic cu mize directe pentru politica fiscală și costurile din energie, potrivit G4Media . Liderul PSD a avut vineri o ieșire publică la adresa premierului demis Ilie Bolojan , pe care l-a acuzat că ar fi dezvoltat „o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD”. În același mesaj, Grindeanu a susținut că actuala guvernare ar fi „spoliat” românii, ar fi „prăbușit economia” și ar fi „sufocat firmele”. Ce date economice invocă Grindeanu În postarea reprodusă de publicație, Grindeanu își sprijină atacul pe cifre pe care le atribuie INS și Eurostat, afirmând că România ar avea „două trimestre de cădere economică și două de stagnare”. Pentru primul semestru din 2026, el indică: PIB real: -1,6% (seria ajustată sezonier) PIB: -0,8% (seria brută) Grindeanu critică și construcția bugetară, susținând că bugetul ar fi fost făcut pe o ipoteză de +1% creștere economică , în timp ce după șase luni ar fi rezultat -0,8% . Miza fiscală: „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde” În același mesaj, șeful PSD afirmă că premierului „îi lipsesc aproape 40 de miliarde” și sugerează, sub formă de întrebări, posibile soluții precum creșteri de taxe sau vânzarea de acțiuni la „companii strategice”. Nu sunt oferite în articol detalii despre baza de calcul a sumei sau despre la ce componentă bugetară se referă exact. Energie și disputa pe Dunăre, în fundalul atacului Grindeanu mai afirmă că România ar plăti „ 500 de euro pe MWh la bulgari” și atacă PNL pentru perioada în care a condus Ministerul Energiei, comparativ cu PSD. Contextul imediat al escaladării, potrivit articolului, este legat de informații publicate de Ilie Bolojan, conform cărora Ministerul Transporturilor condus de Grindeanu ar fi ignorat un proiect care „ar fi dus la creșterea nivelului Dunării” în zona centralei nucleare de la Cernavodă . Declarația integrală, în forma publicată „Este clar. Bolojan și gașca useristă au dezvoltat o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD. Ați spoliat românii, ați prăbușit economia și ați sufocat firmele. Opriți-vă! Terminați în a mai mesteca lozinci stupide cu PSD dimineața, la prânz și seara. Chiar nu vă pică greu la stomac să vedeți că datele INS și Eurostat spun că aveți două trimestre de cădere economică și două de stagnare?! Doar în primul semestru din 2026: 👉 PIB real: -1,6% pe seria ajustată sezonier. 👉 PIB: -0,8% pe seria brută. V-ați făcut bugetul pe +1% creștere economică. După șase luni suntem la -0,8%. Îți lipsesc aproape 40 DE MILIARDE, Ilie! Mai crești niște taxe?! Vindem niște acțiuni la companii strategice?! Mai stingem lumina prin casele românilor, cum facem?! Plătim 500 de euro pe MWh la bulgari și voi încă o țineți langa cu PSD?! După ce voi de la PNL ați avut 90 de luni Ministerul Energiei și PSD doar 10 luni?! Și după ce Miruță 2 cm s-a făcut de toată ocara jucându-se stupid cu stâncile și barjele pe Dunăre?! Adevărul este simplu: ați preluat o țară cu a doua creștere economică din UE și ați dus-o pe penultimul loc. Doar România și Irlanda au scădere economică din toată Uniunea Europeană. Ați distrus și ați îngropat orice speranță. E tot ce v-a ieșit de minune…. Va fi o binecuvântare pentru țara noastră când vom scăpa de această pestă haștagistă…iar asta va fi foarte curând!” În material nu este prezentată o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile lui Grindeanu. [...]
PSD ridică miza politică pe fondul contracției economice , după ce secretarul general al partidului, eurodeputatul Claudiu Manda , i-a cerut premierului Ilie Bolojan să plece din funcție, invocând efectele politicilor guvernamentale asupra economiei și nivelului de trai, potrivit Agerpres . Manda susține, într-o postare pe Facebook, că în cele „peste 100 de zile” de la adoptarea moțiunii de cenzură de către Parlament, România ar fi fost „aruncată dintr-o criză în alta”, iar austeritatea ar fi fost prezentată drept „reformă”. În același mesaj, liderul PSD afirmă că România a încheiat primele șase luni din 2026 în contracție față de aceeași perioadă din 2025. Datele economice invocate și legătura cu măsurile fiscale În mesajul citat, Claudiu Manda indică o scădere a PIB în semestrul I 2026 de 0,8% pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu semestrul I 2025. El leagă evoluția de politicile guvernamentale și critică măsurile fiscale adoptate de Guvern, acuzând că „au fost transferate asupra populației costurile guvernării”. Manda enumeră, totodată, o serie de efecte sociale pe care le atribuie acestor politici: scăderea puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor, dublarea inflației, depășirea pragului de 510.000 de șomeri și reducerea numărului de salariați cu 63.000 într-un an. Cererea de demisie și contextul statistic În finalul mesajului, secretarul general al PSD îi cere premierului să își asume un „sacrificiu” și să plece din funcție. „Ați cerut sacrificii unei țări întregi. Poate că este timpul să faceți și dumneavoastră unul. Plecați” Separat de poziția politică a PSD, Agerpres notează că datele semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în semestrul I 2026, PIB a scăzut cu 0,8% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, față de semestrul I 2025. [...]
PNL încearcă să limiteze costul politic al huiduielilor la adresa premierului Ilie Bolojan , după episodul de la Constanța, de Ziua Marinei, printr-un mesaj public în care Ciprian Ciucu susține că liderul partidului „știa” ce urmează, dar a mers pentru că „cineva trebuia să reprezinte statul român”, potrivit Stirile Pro TV . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a reacționat după ce, conform relatării, premierul și liderul PNL Ilie Bolojan a fost huiduit la Constanța, afirmând că acesta era conștient de ceea ce se va întâmpla. Ciucu leagă incidentul de „toată campania oribilă” dusă în acest an împotriva lui Bolojan și de ceea ce numește „regia” adversarilor „democrației”, într-o postare pe Facebook. Mesajul PNL: prezență „asumată” la un eveniment simbolic În postarea citată, Ciucu justifică participarea lui Bolojan la ceremonii prin nevoia de reprezentare a statului la un moment „important, simbolic”. „Pentru că cineva trebuia să fie acolo şi să reprezinte statul român. Este un moment important, simbolic.” Tot el afirmă că Bolojan „nu are de ce să-i fie rușine” și că „și-a asumat o misiune de sacrificiu”, încheind cu urarea „La mulți ani” pentru marinari și formula „Țara deasupra sinelui!”. Context: absența președintelui de la ceremonii, al doilea an la rând Reacția vine în contextul în care, pentru al doilea an consecutiv, președintele Nicușor Dan nu a fost prezent la ceremoniile organizate la Constanța, notează publicația. În acest cadru, mesajul lui Ciucu pune accent pe ideea că premierul a acoperit, prin prezență, o nevoie de reprezentare instituțională la eveniment. [...]
Curtea Constituțională respinge acuzațiile de discuții „în afara cadrului legal” după întâlnirea neanunțată public dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de încredere instituțională și predictibilitate juridică , cu efect direct asupra climatului de reglementare și, implicit, asupra mediului economic. CCR spune că precizarea a fost transmisă ca urmare a solicitărilor jurnaliștilor și are ca scop „corecta informare a opiniei publice”. Instituția afirmă că șefa Curții „respinge ferm și categoric” orice speculație potrivit căreia dosarele aflate pe rol ar fi discutate în afara cadrului strict legal. „Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.” Contextul: întâlnirea cu premierul, relatată de presă Potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro, Elena-Simina Tănăsescu s-a întâlnit vineri cu premierul interimar și președinte PNL, Ilie Bolojan. Întâlnirea nu a fost anunțată public și ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Conform aceleiași surse, discuția s-ar fi încheiat în jurul orei 14:30, când cei doi ar fi fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul șefului Senatului. De ce contează pentru mediul economic Într-un context în care Curtea Constituțională influențează direct arhitectura legală (prin decizii cu efect asupra legislației și a aplicării ei), orice suspiciune privind canale informale de influență poate amplifica incertitudinea juridică. Reacția CCR urmărește să limiteze această zonă de ambiguitate, printr-o delimitare explicită față de ideea că dosarele ar fi discutate în afara procedurilor. [...]
Huiduirea premierului demis Ilie Bolojan la Ziua Marinei adaugă presiune politică într-un moment în care mesajul oficial a fost centrat pe securitatea la Marea Neagră , potrivit news.ro . Incidentul a avut loc sâmbătă, la Constanța, în timpul discursului susținut pe faleză, în fața Comandamentului Flotei. Conform relatării, în momentul în care Bolojan și-a început discursul, mai mulți oameni aflați în apropiere au început să îl huiduie, iar din mulțime s-au auzit și fluierături la adresa sa. Bolojan și-a continuat discursul și, la final, a urcat în tribuna amenajată pentru oficialitățile prezente la manifestările de Ziua Marinei. Mesajul oficial: securitatea la granița de est și navigația în Marea Neagră În discurs, Ilie Bolojan a spus că participă la eveniment „în semn de respect față de Marina Română” și a legat rolul Forțelor Navale de contextul de securitate din regiune, afirmând că, într-o perioadă în care securitatea la granița de est „nu mai este un fapt împlinit”, iar navigația sigură prin Marea Neagră este „o miză zilnică”, dotările, curajul și profesionalismul Forțelor Navale „contează mai mult ca oricând”. „Sunt aici să mulţumesc tuturor celor care, veghind pe mare, ne permit nouă să dormim liniştiţi pe uscat, să le mulţumesc celor care îi susţin, familiilor acestora, constructorilor de navă, lucrătorilor portuari, să mulţumesc tuturor partenerilor noştri cu care colaborăm pentru securitatea graniţei noastre de est şi în Marea Neagră.” De ce contează Episodul de la Constanța arată o tensiune publică vizibilă în jurul premierului demis chiar într-un cadru cu încărcătură instituțională, în care mesajul a vizat direct securitatea regională și rolul Forțelor Navale în Marea Neagră. Sursa nu oferă detalii despre amploarea exactă a huiduielilor sau despre eventuale reacții oficiale ulterioare. [...]
