Știri
Știri din categoria Politică

Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a ocolit consultarea Parlamentului în chestiunea mandatului României privind Acordul UE–Mercosur, potrivit HotNews.ro. Atacul a fost lansat luni, în plenul Senatului, în timpul dezbaterii unei moțiuni simple pe tema poziției României față de acordul comercial cu statele din blocul sud-american.
Miza politică a intervenției liderului senatorilor PSD nu a fost doar disputa din coaliție, ci felul în care este tratat rolul Parlamentului în dosare europene cu impact pe termen lung. Zamfir a insistat că, deși consultarea Legislativului este descrisă ca „consultativă”, procedura ar fi obligatorie, iar ignorarea ei ar echivala cu golirea de conținut a controlului parlamentar asupra deciziilor guvernamentale.
În argumentația sa, senatorul PSD a susținut că Guvernul ar fi transmis un mandat pentru un vot care „angajează România pentru 10 ani” fără o fundamentare și fără discuții prealabile. El a invocat lipsa unei dezbateri în coaliție și absența unui studiu care să clarifice „interesele” și „obiectivele” României, afirmând că asumarea publică a premierului ar fi transformat-o pe ministrul de Externe, Oana Țoiu, „doar o unealtă”.
„Și chiar dacă rolul Parlamentului este consultativ, procedura de consultare era obligatorie. Așa prevede legea.”
Zamfir a formulat acuzații directe la adresa premierului, susținând că acesta ar fi tratat decizia ca pe una personală și ar fi ignorat atât partenerii de coaliție, cât și instituțiile care ar fi trebuit consultate. În același registru, a afirmat că premierul ar fi „desconsiderat obiecțiile de specialitate ale Ministrului Agriculturii” și ar fi „încălcat procedura de aprobare a mandatului de reprezentare a României”, fiind citat de HotNews.ro.
Din perspectiva rolului consultativ al Parlamentului, acuzația centrală este că „procedura” ar fi fost obligatorie chiar dacă avizul nu este decisiv, ceea ce ar transforma consultarea într-un filtru instituțional minim: informare, dezbatere și asumare politică în fața aleșilor. În lipsa acestei etape, susține Zamfir, Guvernul ar reduce Parlamentul la o formalitate, deși acesta este instituția care a învestit executivul și care ar trebui să poată cere explicații înainte ca România să fie angajată într-un acord strategic.
În discurs, liderul senatorilor PSD a legat tema consultării de funcționarea coaliției, transmițându-i premierului că, dacă nu își respectă partenerii și Parlamentul, „să caute o altă coaliție” împreună cu USR. Totodată, el a afirmat că PSD nu poate „răspunde politic” pentru decizii luate unilateral și a avertizat că, atunci când premierul decide „de capăt” singur, nu ar trebui să se aștepte la susținerea PSD.
Contextul parlamentar al disputei este moțiunea simplă privind Acordul UE–Mercosur, dezbătută luni în Senat. Elementele-cheie ale episodului, așa cum reies din relatare, sunt:
Chiar dacă moțiunea a picat, disputa ridică o problemă recurentă în politica românească: atunci când Parlamentul are un rol „consultativ”, tentația executivului este să trateze consultarea ca opțională. În lectura PSD, consecința nu este doar o tensiune de coaliție, ci slăbirea unui mecanism de control democratic într-un dosar care, prin natura lui, produce efecte economice și politice pe termen lung.
Recomandate

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]

Robert Negoiță spune că reforma administrativă ar putea depinde de o condiționare politică și susține că președintele Nicușor Dan ar fi fost cel care a „împins” PSD să își asume reorganizarea administrativ-teritorială, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care PSD lucrează la un proiect de reformă cu potențiale efecte directe asupra funcționării administrației locale. Negoiță afirmă că nu crede că președintele „i-a obligat” pe social-democrați, dar că „i-a condiționat”, fără să ofere detalii despre natura acestei condiționări. În același timp, edilul Sectorului 3 spune că susține proiectul PSD, chiar dacă există nemulțumiri inclusiv în rândul unor primari social-democrați. Miza: reorganizarea administrativă și costurile de funcționare ale administrației locale Primarul Sectorului 3 pledează pentru implementarea reformei și descrie România drept „cea mai nereformată țară din Europa” din acest punct de vedere. El se declară optimist că reforma poate fi dusă la capăt chiar și în scenariul în care ar fi nevoie de modificarea Constituției, conform aceleiași surse. Interviul integral urmează să fie difuzat duminică, de la ora 14:00, la Digi24. Ce variantă preferă Negoiță și ce criterii invocă În discuția despre cum ar trebui făcută reforma, Negoiță spune că simplul prag de populație nu ar trebui să fie singurul criteriu. În opinia sa, ar trebui luate în calcul și: suprafața localităților; distanțele dintre localități, inclusiv situații de izolare (de exemplu, sate de munte); criterii „clare și transparente”, cu posibilitatea unor excepții motivate. În interiorul PSD sunt discutate două opțiuni, iar Negoiță spune că ar alege varianta comasării voluntare a localităților mici, propusă de ministrul Dezvoltării, în detrimentul comasării obligatorii pe praguri de populație (comune sub 3.000 de locuitori și orașe sub 10.000), variantă asociată în spațiul public cu Dragoș Benea. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul PSD este încă în faza de opțiuni și criterii, iar una dintre necunoscute rămâne dacă reorganizarea va necesita sau nu schimbări constituționale. În paralel, declarația lui Negoiță mută o parte din discuție în zona de negociere politică la vârf, însă fără elemente verificabile despre „condiționarea” invocată. [...]

Oana Gheorghiu îl împinge pe Ilie Bolojan spre prezidențiale pe argumentul „onestității” și susține că o candidatură a liderului PNL ar putea schimba logica electorală bazată pe promisiuni, potrivit Digi24 . Fostul vicepremier a declarat, în emisiunea „În fața ta”, că Ilie Bolojan „ar trebui” să candideze la următoarele alegeri prezidențiale și că ar avea „șanse foarte mari” să câștige. Gheorghiu a precizat însă că nu știe dacă Bolojan își dorește efectiv o astfel de candidatură. Argumentul central: „a spus oamenilor exact ce se poate și ce nu se poate” În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat potențialul electoral al lui Bolojan de un profil pe care îl descrie drept neobișnuit în politica românească: asumarea unor măsuri nepopulare și comunicarea directă a limitelor bugetare și administrative. „Indiferent cum se uită oamenii la Ilie Bolojan, că a mărit TVA-ul, că a mărit taxele, este însă, cred, primul politician la acest nivel care le-a vorbit oamenilor onest, care nu i-a mințit, care nu le-a vândut gogoși.” Ea a reluat ideea și în contextul alegerilor prezidențiale din 2029, susținând că România ar avea nevoie de politicieni care pot câștiga alegeri „spunându-le românilor adevărul”, inclusiv pentru a reduce tentația de a „cheltui bani aiurea” în scop electoral. Ce urmează Materialul Digi24 notează că interviul integral poate fi urmărit sâmbătă, de la ora 14:00, la Digi24. În informațiile publicate nu apare o reacție a lui Ilie Bolojan privind o eventuală candidatură. [...]

Demisia deputatului PSD Lucian Morar ridică miza politică a reformei administrativ-teritoriale , după ce acesta a acuzat că în variantele discutate public ar apărea „dispariţia” judeţului Maramureş ca unitate administrativă, potrivit News . Morar a anunţat, vineri, că demisionează din partid şi că „începând de astăzi” se declară „dizident pentru Maramureş”, susţinând că nu va accepta un plan care ar presupune contopirea judeţului în „regiunea Cluj”. Mesajul a fost publicat într-o postare pe Facebook, în care deputatul spune că se va opune „cu fermitate” unei astfel de reorganizări. „NU voi fi niciodată de acord cu dispariţia judeţului Maramureş din punct de vedere administrativ!” În aceeaşi postare, deputatul invocă identitatea şi tradiţiile zonei şi critică „tăcerea politicienilor de prim rang” din judeţ, afirmând că nu vrea să facă parte din categoria celor care evită să contrazică conducerile naţionale ale partidelor. Context: PSD lucrează la reforma administrativ-teritorială Reacţia deputatului vine în condiţiile în care PSD lucrează la reforma administrativ-teritorială. În materialul citat, este menţionată o declaraţie anterioară a europarlamentarului PSD Dragoş Benea , coordonatorul partidului pentru această reformă. Benea a spus că, în urma reformei, satul nu şi-ar schimba denumirea, însă comuna ar putea să o facă, iar în acest caz cetăţenii ar urma să îşi poată schimba documentele „gratuit, fără cheltuieli personale”. Tot el a confirmat că se ia în calcul şi comasarea unor oraşe care nu mai îndeplinesc pragul de 10.000 de locuitori. „Peste 55% dintre oraşe nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au administraţie de oraş.” De ce contează Demisia unui deputat din partidul care coordonează reforma indică faptul că reorganizarea administrativ-teritorială riscă să genereze tensiuni interne şi opoziţie politică locală, mai ales în judeţele care se consideră vizate de scenarii de comasare sau de redesenare a structurii administrative. În acest stadiu, informaţiile din sursă se referă la variante discutate în spaţiul public şi la poziţionări politice, fără detalii despre un proiect final sau un calendar de adoptare. [...]

Ilie Bolojan susține că datele INS contrazic scenariile de criză și le folosește ca argument politic în disputa cu PSD, într-un moment în care ajustarea fiscal-bugetară și credibilitatea execuției bugetare rămân teme sensibile pentru economie, potrivit News . Președintele PNL și fost premier afirmă că „moștenirea” guvernului pe care l-a condus este „o economie care și-a reluat ușor creșterea și un buget echilibrat”, iar actualul executiv ar avea nevoie, în opinia sa, doar să „mențină direcția” pentru ca rezultatele să se îmbunătățească. Ce arată datele invocate de Bolojan Bolojan își bazează mesajul pe date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pe care le rezumă astfel: creștere de 2,1% în trimestrul III față de trimestrul II; deficit bugetar de 3,81% din PIB după primele nouă luni; investiții publice de aproape 108 miliarde lei în primele nouă luni, cu peste 25 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În acest context, liderul PNL afirmă că sunt infirmate „toate scenariile apocaliptice despre prăbușirea economiei și despre ratarea ajustării fiscal-bugetare”. Miza: continuitatea ajustării și riscul de derapaje Bolojan avertizează că „dificultățile nu au trecut”, descriind creșterea economică drept „fragilă” și insistând pe nevoia de „finanțe publice sănătoase” și disciplină, „fără populisme”. Totodată, el acuză PSD că ar „forța mistificarea cifrelor” și că ar încerca să compromită efortul de ajustare, inclusiv prin proiecte „complet nefundamentate”. În aceeași linie, susține că PSD „în loc să lupte pentru banii din PNRR , nu face decât spectacol”, comparând cu perioada în care, spune el, fostul guvern a lucrat „fără camere de filmat” și a ajuns să încaseze „aproape 3 miliarde de euro”. „Le-am lăsat o economie care a reînceput să crească și un buget stabilizat. Sper să nu-și bată joc de moștenirea primită.” Contextul INS: creștere trimestrială, dar minus pe nouă luni Dincolo de citatele politice, comunicarea INS indică o imagine mixtă: PIB-ul a crescut în trimestrul III 2026 față de trimestrul II, însă pe comparația anuală ritmul este redus, iar pe ansamblul primelor nouă luni economia rămâne pe scădere. INS a anunțat: +0,1% în trimestrul III 2026 față de trimestrul III 2025 (seria brută) și +0,3% (seria ajustată sezonier); +2,1% în trimestrul III 2026 față de trimestrul II 2026 (în termeni reali); în primele nouă luni din 2026, -0,3% față de perioada similară din 2025 (seria brută) și -1% (seria ajustată sezonier). Pentru mediul de afaceri și investitori, disputa politică contează în măsura în care se traduce în continuitate sau schimbări de direcție în politica fiscal-bugetară și în capacitatea guvernului de a susține investițiile și de a gestiona deficitul. [...]

Anturajul lui Emmanuel Macron avertizează că o eventuală oprire a sprijinului pentru Ucraina ar putea izola Franța în Europa , pe fondul poziției anunțate de Marine Le Pen privind ajutorul acordat Kievului, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis în contextul în care Le Pen este prezentată drept favorită pentru alegerile prezidențiale din 2027, leagă direct politica față de Ucraina de securitatea europeană. O sursă din anturajul președintelui francez a susținut că, dacă Le Pen „a dorit să se pună capăt sprijinului pentru Ucraina” și ar fi aleasă, „ea ne va izola în Europa”. În aceeași intervenție, apropiații lui Macron au argumentat că „pacea în Ucraina este o condiție pentru securitatea noastră”, indicând că Parisul vede sprijinul pentru Kiev ca parte a arhitecturii de securitate a Europei, nu doar ca un dosar de politică externă. Ce a spus Macron și care este miza politică Macron a transmis sâmbătă seară, într-un mesaj pe platforma X, că „cei care vor să raționalizeze mijloacele pentru Ucraina vor să o oblige la o pace injustă”, avertizând asupra riscului unei „vulnerabilizări durabile” a întregii Europe. Președintele francez nu a numit-o explicit pe Marine Le Pen, însă, potrivit materialului, aluzia este considerată evidentă. Contextul acestei confruntări de poziționare este anunțul Marinei Le Pen că, dacă va deveni președinte, va pune capăt ajutorului financiar al Franței pentru Ucraina după cel mult șase luni. [...]