Știri
Criza politică riscă să scumpească finanțarea României , pe fondul tensiunilor din piața valutară și al temerilor că ajustarea bugetară ar putea fi abandonată, avertizează Daniel Dăianu într-o intervenție citată de Digi24 . Președintele Consiliului Fiscal le cere politicienilor să guverneze „acum”, nu cu ochii la alegerile din 2028, după ce euro a urcat rapid spre noi maxime. Tensiunile au apărut în contextul adoptării moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, episod care, în evaluarea lui Dăianu, a alimentat reacția piețelor. Mesajul central: instabilitatea politică se vede imediat în curs, iar următorul pas poate fi o penalizare mai amplă a României dacă investitorii își pierd încrederea în reducerea deficitului. Cursul euro și dezechilibrele care amplifică șocul Potrivit datelor prezentate în material, euro a urcat la aproape 5,22 lei la cursul oficial , după o creștere de 12 bani în mai puțin de o săptămână. Pe piața interbancară, moneda europeană a atins 5,24 lei, un nou maxim istoric. În același timp, contextul macroeconomic rămâne fragil: inflația este „aproape de două cifre”, iar deficitul bugetar este menționat ca fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Digi24 mai arată că deficitul bugetar a coborât în primele trei luni ale anului de la 2,28% (anul trecut) la puțin peste 1% (anul acesta), însă ținta pentru întregul an rămâne 6,2% din PIB. De ce contează pentru economie: „piața valutară contează” Dăianu leagă direct tensiunile din piața valutară de criza politică și avertizează că deprecierea leului se transmite în economie, inclusiv prin scumpirea importurilor. Totodată, el descrie piața valutară drept „cea mai nervoasă”, chiar mai sensibilă decât bursa, tocmai pentru că reacționează rapid la schimbări de percepție privind riscul. „Piața valutară contează, pentru că o depreciere a leului afectează prețul importurilor și alte repere care influențează viața cetățenilor români.” Riscul major: stoparea corecției bugetare și reacția investitorilor Miza, în lectura președintelui Consiliului Fiscal, este continuitatea consolidării fiscal-bugetare (reducerea treptată a deficitului). El susține că România nu își permite „experimente” și critică discursurile politice care vorbesc despre reduceri de taxe sau minimalizează importanța deficitului, în condițiile în care finanțarea economiei depinde de piețe. „Vom asista imediat la reacția piețelor care vor penaliza România. Fie că ne plac, nu ne plac aceste piețe. Ele asigură finanțarea și refinanțarea economiei românești.” În același context, Dăianu respinge ideea că România ar putea evita împrumuturile și spune că o consolidare fiscală nu se poate face fără costuri, iar promisiunile de „relansare” sunt greu de susținut când obiectivul este reducerea deficitului. Ce urmează Din informațiile prezentate, semnalul principal pentru perioada imediat următoare este că volatilitatea din curs și din piețe poate continua dacă incertitudinea politică persistă și dacă apar semne că ținta de deficit de 6,2% din PIB nu mai este credibilă. Materialul nu oferă un calendar de măsuri, dar avertismentul lui Dăianu vizează explicit riscul ca investitorii să „penalizeze” România prin condiții mai dure de finanțare. [...]
