Știri
Știri din categoria Politică

Criticile PNL la adresa consultării interne din PSD ridică miza stabilității guvernării, după ce europarlamentarul liberal Daniel Buda a acuzat o „delimitare de fațadă” și a cerut ca social-democrații să pună explicit în discuție susținerea pentru Guvernul Bolojan, potrivit Mediafax.
Buda susține că, dacă PSD vrea o consultare internă „reală”, ar trebui să formuleze „întrebările corecte”, inclusiv despre faptul că „toate măsurile Guvernului Bolojan au fost susținute de PSD”. În acest context, europarlamentarul întreabă retoric dacă românii pot fi „păcăliți” printr-o distanțare doar de imagine.
În mesajul publicat pe Facebook, Daniel Buda afirmă că PSD ar fi întârziat reformele și pune sub semnul întrebării rezultatele obținute, cu referire la Justiție și la reforma pensiilor speciale.
„PSD a întârziat reforma în Justiție cât a putut de mult. Credeți că reforma pensiilor speciale este un succes al Guvernului Bolojan?”
Europarlamentarul îl critică direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, despre care spune că ar avea „o cotă de încredere sub nivelul partidului” și că, în mandatul său, PSD ar fi ajuns la „cea mai scăzută cotă de încredere din istoria sa”. Buda pune astfel problema legitimității conducerii în a gestiona o consultare internă cu miză politică.
În final, Buda afirmă că Guvernul „încearcă să recupereze ce s-a pierdut” și indică drept urgență reuniunea Comitetului interministerial pentru reforma companiilor de stat, sub coordonarea vicepremierului Oana Gheorghiu, despre care spune că „nu mai este o opțiune – este o urgență”.
Din informațiile disponibile în material nu reiese calendarul sau forma exactă a consultării interne din PSD, însă intervenția unui europarlamentar PNL arată că tema este tratată ca un test de coerență pentru susținerea guvernării și pentru credibilitatea conducerii social-democrate.
Recomandate

Președintele PSD, Sorin Grindeanu , pune deteriorarea indicatorilor economici în centrul deciziei iminente privind rămânerea la guvernare , susținând că România are nevoie „urgent” de o „resetare” a direcției actuale, potrivit Digi24 . Declarația vine cu câteva zile înainte ca PSD să decidă dacă iese sau nu din Executiv. Grindeanu afirmă că „trei vești proaste pentru economie” arată „clar și concret” necesitatea schimbării, indicând creșterea inflației, scăderea consumului și revizuirea în jos a prognozei de creștere economică. Ce indicatori invocă liderul PSD În mesajul public, Grindeanu enumeră trei elemente pe care le leagă direct de „direcția greșită” a țării: inflația din martie, pe care o indică la 10% ; consumul, despre care spune că „s-a prăbușit total” în februarie, pentru a șaptea lună consecutiv ; prognoza Fondului Monetar Internațional , despre care afirmă că a fost redusă la 0,7% creștere economică. Miza politică: decizia PSD privind guvernarea Potrivit informațiilor prezentate, poziționarea lui Grindeanu este formulată în contextul în care PSD urmează să decidă în zilele următoare dacă rămâne în coaliția de guvernare sau se retrage. În acest cadru, liderul social-democrat susține că datele economice invocate nu ar reprezenta „propagandă politică”, ci o „radiografie-șoc” a evoluțiilor recente. Tot el afirmă că „a continua să iei măsuri împotriva propriului popor este o greșeală” și că situația „trebuie reparată rapid”, fără ca materialul să detalieze ce măsuri concrete ar avea în vedere. [...]

AUR rămâne pe primul loc, dar scăderea la 37% schimbă raportul de forțe înaintea alegerilor , într-un moment în care PSD și PNL urcă ușor, potrivit unui sondaj INSCOP citat de Euronews . Datele arată că AUR pierde pentru prima dată din votanți după alegerile prezidențiale din mai 2025 . Scorul de 37% este cel mai scăzut nivel din seria măsurătorilor INSCOP realizate după acel moment, când partidul a avut constant valori între 38% și peste 40%. Participarea la vot: aproape 65% spun că merg sigur Sondajul indică o intenție de participare ridicată, dar cu un segment important de indeciși: 64,9% spun că sigur vor merge la vot 14,8% se situează în zona de incertitudine (scoruri 5–9) 2,1% spun că sunt puțin probabil să participe 15,8% afirmă că sigur nu vor merge la urne 2,6% nu știu sau nu au răspuns Intenția de vot: AUR scade, PSD și PNL urcă ușor În rândul respondenților care au indicat un partid, clasamentul este: AUR – 37% PSD – 20,1% PNL – 15,5% USR – 12,7% UDMR – 4,3% În rândul votanților mobilizați, procentele sunt: AUR – 38,8% PNL – 16,9% PSD – 16,6% USR – 14,4% UDMR – 3% Publicația notează și creșteri ușoare pentru PSD, PNL și USR față de măsurarea anterioară, însă subliniază o limitare importantă: evoluțiile indică o corelație între procente, nu o migrație demonstrată a votanților. Sondajul nu arată direct dacă electoratul AUR s-a orientat către alte formațiuni sau dacă o parte dintre votanți au devenit indeciși. Partidele mici și independenții În zona formațiunilor mai mici, sondajul consemnează: Partidul Oamenilor Tineri – 3,6% (4,5% la votanți mobilizați) SOS România – 2,8% (1,4%) SENS – 2,4% (2,2%) Independenți – 1% (1,3%) Altul – 0,7% (1%) Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 aprilie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

Diferența dintre scorul „brut” și cel al votanților siguri începe să redeseneze ierarhia din opoziție , cu PNL peste PSD în rândul electoratului mobilizat, deși AUR rămâne pe primul loc în intențiile de vot, potrivit Adevărul , care citează Barometrul Informat.ro – INSCOP Research (1–7 aprilie 2026). AUR este creditat cu 37% în intenția de vot pentru alegerile parlamentare (față de 38% în martie 2026), menținându-se lider, dar continuând să coboare sub pragul de 40% consemnat în mai multe măsurători anterioare. În același timp, PSD și PNL cresc ușor față de luna precedentă, însă dinamica se schimbă când sunt luați în calcul doar cei care declară că ar merge sigur la vot. Cum arată intenția de vot (total respondenți) Conform barometrului, distribuția intenției de vot este: AUR: 37% PSD: 20,1% PNL: 15,5% USR: 12,7% UDMR: 4,3% POT: 3,6% SOS România: 2,8% SENS: 2,4% Independent: 1% Alt partid: 0,7% Miza: mobilizarea schimbă ordinea PNL–PSD Raportat la respondenții care au ales un partid din listă și au declarat că ar merge sigur la vot (55,9% din eșantion), procentele diferă, iar PNL trece înaintea PSD: AUR: 38,8% PNL: 16,9% PSD: 16,6% USR: 14,4% UDMR: 3% POT: 4,5% SOS România: 1,4% SENS: 2,2% Independent: 1,3% Alt partid: 1% Remus Ștefureac , director INSCOP Research, spune că AUR atinge „cel mai mic scor” din măsurătorile realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025 (37%) și că se vede „creșterea semnificativă a diferențelor” între intenția de vot generală și cea a votanților mobilizați. El indică explicit că PSD și UDMR au, în acest moment, alegători mai puțin mobilizați, în timp ce PNL, USR și AUR au alegători mai mobilizați. Participarea la vot și datele sondajului La întrebarea despre probabilitatea de a merge la vot (scară 1–10), 64,9% dintre respondenți au spus că „sigur” ar merge la vot, 15,8% au ales varianta 1 („sigur nu”), iar 2,6% au declarat că nu sunt hotărâți. Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 aprilie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane (18+), cu o eroare maximă admisă de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Detaliile complete sunt publicate în Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a IX-a . [...]

PSD acuză că austeritatea a împins economia în recesiune tehnică , după ce deputatul Marius Budăi a susținut, într-un comunicat de presă citat de Agerpres , că România a intrat în „recesiune tehnică” și a pus evoluția pe seama politicilor promovate de premierul Ilie Bolojan . Budăi, prim-vicepreședinte al organizației PSD Botoșani, afirmă că partidul a avertizat anterior că „strategia austerității” va duce economia în recesiune și spune că propunerile PSD – precum un „Program de relansare economică” și „motorină ieftină pentru agricultori” – ar fi fost ignorate. Ce date invocă Budăi și de ce contează În argumentația sa, deputatul PSD susține că, „în doar șase luni de guvernare”, economia ar fi trecut de la „+1% creștere” la „-1,9% la finalul anului 2025”, pe care o descrie drept o schimbare de trend cu efecte directe asupra populației. Tot el afirmă că România ar fi avut „două trimestre consecutive de scădere economică”, criteriu folosit uzual pentru definirea recesiunii tehnice, și califică situația drept „cea mai gravă cădere post-pandemică”. Încrederea în economie: ESI sub 100, potrivit declarațiilor Budăi mai spune că „încrederea în economie” ar fi la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani și invocă Comisia Europeană și Eurostat, potrivit cărora indicele de încredere în economie (ESI) ar fi coborât la 92 de puncte, sub pragul de 100 de puncte, menționat ca nivel de alertă. În același context, el afirmă că „antreprenorii nu mai investesc” și „consumatorii nu mai cheltuiesc” și adaugă că Consiliul Fiscal ar estima continuarea scăderii pe parcursul anului 2026. Miza politică: cerere de schimbare a direcției guvernării Pe linie politică, deputatul PSD susține că partidul „nu va tăcea” și cere „o schimbare reală” în modul de conducere, reiterând că măsurile propuse de PSD – inclusiv sprijin pentru agricultori și măsuri de protecție socială – ar fi fost „blocate sau ignorate” de premier. „România a intrat în recesiune tehnică”, ca urmare a faptului că „în doar șase luni de guvernare, domnul Ilie Bolojan a dus economia de la +1% creștere (...) la -1,9% la finalul anului 2025”, a declarat Marius Budăi. [...]

Cererea repetată de alegeri anticipate readuce în prim-plan riscul de instabilitate politică , într-un moment în care PSD redeschide discuția despre ieșirea de la guvernare, potrivit G4Media . Liderul AUR, George Simion , a publicat o postare în care solicită din nou organizarea de alegeri anticipate, pe fondul dezbaterilor din PSD privind continuarea participării la guvernare. Mesajul vine după ce PSD a reluat public tema unei posibile retrageri de la guvernare. „Pentru a mia oară: cheia este întoarcerea la democrație și la votul românilor, nu guverne minoritare. AUR rămâne cu poporul român”, a scris Simion. În același context, articolul notează că Simion a evitat în ultimele zile să se pronunțe despre înfrângerea suferită de premierul ungar Viktor Orbán, pe care îl lăudase anterior. Ce urmează în PSD și de ce contează PSD urmează să decidă duminica viitoare, în ședința Consiliului Politic Național (CPN), întrebarea pentru un referendum intern programat luni, la care ar urma să participe circa 5.000 de lideri centrali și locali, conform unor oficiali ai partidului citați de G4Media . Potrivit informațiilor din articol: conducerea PSD va pune o singură întrebare , legată de susținerea partidului pentru premierul Ilie Bolojan (PNL); întrebarea suplimentară privind prezența USR la guvernare ar urma să fie abandonată; întrebarea ar urma să vizeze, „cel mai probabil”, dacă liderii PSD sunt de acord sau nu cu continuarea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan în funcția de premier. Din perspectiva mediului economic, miza imediată este că orice escaladare a tensiunilor din coaliție sau scenariu de guvern minoritar/anticipate poate amplifica incertitudinea privind direcția guvernării și ritmul deciziilor administrative, însă articolul nu oferă detalii despre calendar sau pași instituționali concreți pentru declanșarea anticipatelor. [...]

Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, pregătește un mecanism de recuperare a banilor publici și vrea să lege anchetele de corupție de instituții independente și, potențial, de Parchetul European , potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și de funcționare a statului: cum poate fi investigată și recuperată presupusa „capturare” a banilor publici din perioada Viktor Orbán fără decizii arbitrare și fără „vendete” politice. Magyar evită să spună direct dacă Orbán și apropiații săi ar trebui să ajungă la închisoare, dar insistă că „banii furați” din buget trebuie recuperați. Subiectul a fost abordat în prima sa conferință de presă majoră, unde a spus că nu este rolul unui politician să „îl închidă personal” pe fostul premier, ci al instituțiilor de anchetă și al instanțelor. „Există o indignare uriașă față de faptul că țara noastră a fost jefuită. Dar nu trăim într-un stat comunist, așa că nu putem lua măsuri arbitrare fără o hotărâre judecătorească.” Ce instrumente anunță guvernul Magyar Pentru a „destructura sistemul” construit în anii anteriori, noul premier spune că va merge pe schimbări instituționale și reguli mai stricte, nu pe decizii punctuale. Planul prezentat include: crearea unei autorități naționale pentru „recuperarea și protejarea proprietății”, care să investigheze modul în care legislația și licitațiile publice ar fi fost manipulate pentru a „fura de la stat”; intenția ca Ungaria să adere la Parchetul European (EPPO), pentru urmărirea sistematică a cazurilor de corupție; limitarea la maximum două mandate (8 ani) pentru funcția de prim-ministru, regulă pe care Magyar spune că ar vrea să o aplice retroactiv; demiterea rapidă a „marionetelor” plasate de Orbán în funcții-cheie, inclusiv procurorul general, președintele Curții Supreme și șefii presei de stat. De ce contează: presiune pe contractele cu statul și pe averile din jurul fostei puteri În materialul citat de Libertatea, Magyar indică drept exemplu cazul lui Lőrinc Mészáros , prieten din copilărie al lui Orbán, pe care îl numește „portofelul lui Orbán”. Mészáros, descris ca fost instalator, ar fi ajuns la o avere estimată la 3,6 miliarde de euro (aprox. 18 miliarde lei), iar noul premier afirmă că există suspiciuni publice că această acumulare nu ar fi avut loc „pe cale legală”. În paralel, textul notează că, deși declarațiile de avere ale lui Orbán nu ar indica oficial o bogăție ieșită din comun, în societate persistă percepția că realitatea ar fi diferită, alimentată de îmbogățirea familiei și a cercului de apropiați prin contracte cu statul. Primele semne de schimbare instituțională Un efect imediat al schimbării de putere ar fi apărut la televiziunea publică M1, care și-ar fi schimbat discursul chiar a doua zi după alegeri, oferind spațiu amplu declarațiilor lui Péter Magyar. Conform presei maghiare, postul l-ar fi invitat pentru prima dată în studio pentru a analiza rezultatele alegerilor, însă noul premier a refuzat invitația, potrivit aceleiași relatări. [...]