Închiderea Consulatului Rusiei la Constanța taie un canal operațional important al Moscovei în zona Mării Negre, iar măsura are potențialul de a reduce capacitatea de culegere de informații într-un punct considerat sensibil pentru securitatea regională, potrivit unui interviu acordat de istoricul Armand Goșu pentru HotNews, în contextul incidentului de la Galați, unde o dronă rusească a lovit un bloc.

Goșu susține că reprezentanța de la Constanța „era un punct de spionaj rusesc într-o zonă foarte, foarte sensibilă” și spune că a fost surprins că aceasta încă funcționa. În lectura sa, o eventuală ripostă „în oglindă” a Rusiei ar avea efect limitat pentru România, în condițiile în care consulatele românești invocate (Rostov pe Don și Sankt Petersburg) „n-au nici o importanță” comparabilă „nici politic, nici economic, nici militar, nici pe zona de intelligence”.

De ce contează Constanța în ecuația de securitate

Istoricul plasează decizia în contextul sensibilității crescute a regiunii, inclusiv prin prisma activităților militare aliate din proximitate. El afirmă că zona a devenit „și mai sensibilă” și leagă acest lucru de rolul Bazei Kogălniceanu, de unde ar pleca avioane de alimentare pentru componenta aeriană americană care operează în Orientul Mijlociu.

În plus, Goșu invocă o continuitate istorică a activităților de informații rusești la Constanța, susținând că ar fi existat rețele coordonate de acolo încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și că, în logica sa, astfel de structuri pot funcționa în paralel și în competiție.

Decizia, între semnal politic și presiune aliată

Goșu spune că poate doar „specula” asupra motivului concret pentru care Bucureștiul a mers pe expulzare și închidere, în condițiile în care autoritățile române au comunicat public varianta potrivit căreia drona ar fi ajuns la Galați după ce și-a schimbat traiectoria. El avansează ipoteza că închiderea consulatului ar fi putut fi „sugerată de aliați”, subliniind explicit că nu are „nici o informație concretă, sigură, certă” care să confirme.

În aceeași cheie, istoricul leagă decizia de a nu cere consultări NATO pe articolul 4 de o posibilă preferință, în unele capitale occidentale, pentru evitarea unei escaladări cu Rusia. În interviu, el afirmă că Bucureștiul ar fi „mai permeabil” la astfel de sugestii externe, în special într-un moment în care, în opinia sa, Kremlinul încearcă să escaladeze și devine mai imprevizibil.

Context: incidentul de la Galați și disputa pe narațiune

Interviul apare după incidentul în care o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, cu răniți și evacuări. Goșu apreciază că autoritățile au încercat să comunice rapid pentru a calma populația, dar critică nivelul de certitudine cu care au fost prezentate unele detalii tehnice despre traiectoria dronei și despre cauza devierii.

El avertizează că, dacă ar fi fost vorba de un atac deliberat asupra unui oraș din România, discuția ar fi putut ajunge la consultări în NATO în baza articolului 4, însă decizia luată a fost pentru „consultări în format restrâns”, fără invocarea acestuia.

Ce urmează

Din perspectiva istoricului, miza imediată este dacă decidenții de la București au înțeles pe deplin efectul operațional al închiderii consulatului asupra prezenței și activității ruse în regiunea Mării Negre. În paralel, rămâne deschisă disputa asupra narațiunii incidentului de la Galați, inclusiv pentru că, în opinia sa, versiunea „devierii” a fost preluată în presa rusă într-un mod care mută responsabilitatea către Ucraina.