Știri
Știri din categoria Apărare
NATO spune că își adaptează continuu apărarea pe flancul estic după ce România a cerut, în Consiliul Nord-Atlantic, întărirea supravegherii și a capacităților de interceptare la Marea Neagră, pe fondul incidentelor recente cu drone de la Galați și Constanța, potrivit Digi24.
Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, dedicată securității în regiunea Mării Negre, a avut loc la solicitarea Bucureștiului și a durat aproape două ore. În cadrul discuțiilor, autoritățile române au cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare ale flancului estic, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor.
Cererea vine după două episoade care au ridicat semne de întrebare privind securitatea în zona Mării Negre: la Galați, o dronă a lovit un bloc de locuințe, iar la Constanța o dronă maritimă a explodat în port.
La finalul reuniunii, Alianța a comunicat că își ajustează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor NATO, inclusiv pe mare.
„Angajamentul NATO de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat ne obligă să ne adaptăm permanent la un mediu de securitate în continuă evoluție. Ca efect direct al războiului pe care Rusia îl poartă în continuare împotriva Ucrainei, am observat o creștere a numărului de incidente cu drone de-a lungul flancului estic al Alianței, atât în aer, cât și pe mare. NATO colaborează îndeaproape cu aliații săi pentru a se asigura că răspunde în continuare acestei provocări într-un mod eficient și eficace, inclusiv prin discuțiile desfășurate astăzi în Consiliul Nord-Atlantic, axate pe securitatea la Marea Neagră.”
Mesajul este prezentat ca una dintre cele mai explicite referiri ale NATO la incidentele recente cu drone produse în apropierea sau pe teritoriul statelor membre de pe flancul estic, în contextul intensificării operațiunilor militare din regiunea Mării Negre.
În ultimii ani, România a semnalat în repetate rânduri prezența unor fragmente de drone sau a unor aparate fără pilot în apropierea graniței cu Ucraina, însă episoadele de la Galați și Constanța au amplificat preocupările legate de securitatea infrastructurii civile și strategice din zona litoralului și a Dunării.
Discuțiile din Consiliul Nord-Atlantic s-au concentrat pe modul în care NATO poate consolida monitorizarea și apărarea flancului estic, în condițiile în care războiul din Ucraina continuă să genereze riscuri de securitate pentru statele aliate aflate în proximitatea conflictului. În material nu sunt indicate un calendar sau decizii concrete privind suplimentări imediate de capabilități.
Recomandate
NATO își întărește apărarea aeriană pe flancul estic printr-un detașament spaniol cu capabilități antidronă , care va fi desfășurat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu , potrivit HotNews . Pe lângă avioane de vânătoare, Spania trimite și trei elicoptere NH-90 alocate misiunilor de combatere a dronelor, într-un context în care România a avut recent incidente repetate cu drone care au pătruns în spațiul aerian. Spania va disloca la Kogălniceanu șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 „în faza finală a desfășurării” și o aeronavă A400M pentru sprijin de realimentare în zbor, alături de aproximativ 200 de militari din Forțele Aeriene și Spațiale spaniole, conform comunicatului NATO citat de publicație. De ce contează: capabilități dedicate pentru combaterea dronelor Elicopterele NH-90 sunt, în principal, platforme de transport tactic sau pentru misiuni navale, însă pot fi folosite și împotriva dronelor. În acest scop, pot fi echipate cu mitraliere montate în ușă, de calibrul 7,62 mm sau 12,7 mm, utilizabile direct împotriva vehiculelor aeriene fără pilot. HotNews notează că forțele navale ale NATO au folosit anterior armamentul de pe NH-90 pentru a combate drone în zone de conflict. Mutarea are relevanță operațională pentru România prin faptul că adaugă, la o bază-cheie de pe litoral, o componentă explicit orientată spre amenințările cu drone, pe lângă misiunile clasice de poliție aeriană. Context: incidente recente cu drone și reacția României În zilele recente, forțele române au doborât trei drone care au pătruns în spațiul aerian al României, în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, însă doborârea a fost realizată cu avioane de vânătoare F-16. Publicația mai arată că, luni dimineață, sistemul radar al MApN a detectat o nouă dronă intrată în spațiul aerian, iar două avioane F-16 au fost ridicate de la sol; ulterior, a fost detectat și un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Ce spune partea spaniolă și cum se leagă de „ Eastern Sentry ” Comandantul detașamentului spaniol, locotenent-colonelul Alberto Calvo, a indicat obiectivul misiunii în termeni de descurajare și protecție a spațiului aerian aliat: „Scopul nostru este clar: să contribuim la descurajarea aliată, să protejăm spațiul aerian al NATO și să consolidăm poziția Alianței pe flancul estic.” NATO a precizat că, după activarea operațiunii „Eastern Sentry” în septembrie anul trecut, misiunea de apărare aeriană urmărește consolidarea sistemelor integrate de apărare aeriană și antirachetă la nivelul întregii Alianțe, pentru a răspunde amenințărilor „emergente și viitoare”. În același pachet de decizii, Turcia va desfășura pentru prima dată cinci avioane F-16 și aproximativ 80 de militari în Estonia, iar Italia va trimite patru Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari în Lituania. Totodată, avioanele F-16 ale României dislocate în Lituania din martie urmează să revină în țară. [...]
NATO își extinde apărarea aeriană pe flancul estic , iar România intră în noul dispozitiv printr-o rotație care aduce la Mihail Kogălniceanu avioane de vânătoare, elicoptere și circa 200 de militari spanioli, potrivit G4Media . Schimbarea contează operațional: misiunea trece de la „poliție aeriană” la un rol mai larg de „apărare aeriană”, cu o arhitectură mai flexibilă în cadrul Apărării Integrate Aeriene și Antirachetă (IAMD) a Alianței. Ce se schimbă pentru România: detașament spaniol la Mihail Kogălniceanu Spania va desfășura la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu șapte avioane de vânătoare F-18 și aproximativ 200 de militari. În plus, sunt menționate un avion A400M pentru sprijin de realimentare aer-aer și trei elicoptere NH-90, în faza finală a desfășurării, alocate misiunilor de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (C-UAS – contracararea dronelor). Articolul notează și că elicopterele NH-90 sunt considerate eficiente în lupta contra dronelor, ceea ce indică o adaptare a misiunilor la tipul de amenințări din regiune. Rotații pe flancul estic: cine înlocuiește pe cine În același pachet de rotații, Italia, Spania și Turcia preiau de la alte state contribuțiile pentru securitatea spațiului aerian NATO de-a lungul flancului estic: Turcia desfășoară pentru prima dată aproximativ 80 de militari și cinci avioane F-16 în Estonia, la baza Amari, preluând misiunea de la Portugalia (prezentă acolo din martie). Italia se desfășoară la baza Šiauliai din Lituania cu patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de membri ai personalului, succedând Franței , care a fost națiune lider alături de Forțele Aeriene Române în Lituania din martie 2026. De ce contează: de la „poliție aeriană” la apărare aeriană integrată Potrivit informațiilor citate în material, trecerea la un rol mai larg de apărare aeriană este gândită pentru a oferi NATO o abordare mai flexibilă în IAMD. Diferența, pe scurt, este că poliția aeriană a fost orientată în principal spre protecția împotriva aeronavelor (cu sau fără pilot), în timp ce cadrul de apărare aeriană vizează „întreaga gamă de amenințări”, inclusiv drone și rachete (de croazieră și balistice), pentru a crește capacitatea de reacție la schimbările din mediul de securitate. În acest context, detașamentul spaniol din România – care include și capabilități dedicate anti-dronă – indică o prioritizare a apărării pe mai multe straturi, nu doar a interceptărilor clasice cu avioane de alertă rapidă (QRA). [...]
Pregătirea populației pentru alerte de securitate devine o prioritate operațională , iar autoritățile ar trebui să discute deschis despre ce are de făcut publicul în scenarii precum atacuri cu drone, conflicte sau alerte teroriste, susține Raed Arafat , șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, într-o intervenție la Euronews . Mesajul central: informarea și exercițiul nu sunt echivalente cu „anunțarea” unui pericol iminent. Arafat spune că discuția despre riscuri trebuie normalizată, pe modelul pregătirii populației pentru cutremure, și că argumentul „inducerii panicii” a blocat în trecut comunicarea publică pe astfel de teme. În opinia sa, pregătirea ar trebui „intensificată” și pentru situații de conflict, inclusiv prin explicații practice despre comportamentul recomandat în cazul unor atacuri teroriste. De ce contează: comunicarea de criză și procedurile pentru public Șeful DSU insistă că „a vorbi deschis” nu înseamnă că „se va întâmpla ceva mâine”, ci că societatea poate reacționa mai bine când apar alerte reale. El atrage atenția și asupra riscului ca subiectul să fie deturnat în spațiul public de comentatori care, în loc să explice, amplifică temeri. În același context, Arafat indică faptul că statele de pe Flancul estic al NATO au început deja să comunice mai direct cu populația, menționând explicit țările baltice ca exemplu de abordare. Context: incidente recente cu drone Declarațiile vin după ce, săptămâna trecută, România a neutralizat trei drone în trei zile consecutive , potrivit relatării Euronews. În același material este citată și poziția fostului ministru de Externe Cristian Diaconescu, care consideră că aceste incidente reprezintă o provocare de securitate pentru România și NATO. Pentru context, Euronews a relatat separat despre aceste episoade aici . [...]
Două aeronave de recunoaștere NATO au operat toată ziua deasupra apelor neutre ale Mării Negre, în proximitatea României , într-o misiune care indică un nivel ridicat de monitorizare aeriană în regiune, potrivit Mediafax , care citează o sursă din controlul traficului aerian al Uniunii Europene, preluată de agenția rusă TASS . Prima aeronavă identificată este un Boeing RC-135W Rivet Joint , aparținând Forțelor Aeriene Regale Britanice . Conform sursei citate, avionul „a înconjurat Marea Neagră de mai multe ori”, deplasându-se de la vest la est și înapoi, fără să intre în spațiul aerian al statelor de coastă, „cu excepția României”. Sursa a mai indicat că aeronava a venit spre Marea Neagră de la baza militară britanică de la Waddington , traversând anterior spațiul aerian al mai multor țări din UE, și că și-a început zborul deasupra Mării Negre din zona unui punct de control aflat la limita ariei deservite de controlorii de trafic aerian bulgari. Misiunea este descrisă ca având scopul de a obține informații de recunoaștere, iar avionul se îndrepta ulterior spre baza de origine. A doua aeronavă: Bombardier Artemis II, cu bază permanentă la Constanța A doua aeronavă observată este un Bombardier Artemis II , descris ca avion de recunoaștere deținut de NATO, cu bază permanentă pe aeroportul din Constanța . Potrivit aceleiași surse, acesta a efectuat mai multe cercuri de la vest la est și înapoi în partea de sud a Mării Negre. În relatarea citată, aeronava ar opera „destul de frecvent” în zonă, fără a intra în spațiul aerian al vreunei țări de coastă. Aceleași informații menționează că Bombardier Artemis II apare și în regiunea Kaliningrad, unde ar încerca de regulă să survoleze de mai multe ori, folosind spațiul aerian al Poloniei și Lituaniei și zone de deasupra apelor neutre ale Mării Baltice. De ce contează Faptul că una dintre aeronavele de recunoaștere are bază permanentă la Constanța , iar cealaltă a fost raportată ca intrând în spațiul aerian al României , indică rolul operațional al infrastructurii și al coridorului aerian românesc în misiunile de supraveghere din Marea Neagră, într-un context regional tensionat. Informațiile provin din declarații atribuite unei surse din controlul traficului aerian al UE, citate de TASS; Mediafax nu indică o confirmare separată din partea NATO sau a autorităților române. [...]
Detectarea unor drone lângă granița cu Ucraina a declanșat ridicarea de la sol a două F-16 și alertarea populației din Tulcea , într-un nou episod care menține presiunea operațională pe apărarea aeriană a României, potrivit HotNews . Sistemul de supraveghere radar al armatei a identificat miercuri, în jurul orei 10:30, un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, a transmis Ministerul Apărării Naționale (MApN). Conform ministerului, ținta a evoluat în apropierea graniței fără să pătrundă în spațiul aerian național, iar la scurt timp au fost raportate explozii pe teritoriul ucrainean. Alerta aeriană a încetat la ora 11:30. MApN precizează că două aeronave F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea au fost ridicate de la sol la ora 10:57 pentru monitorizarea situației. În paralel, locuitorii din județul Tulcea au fost avertizați printr-un mesaj Ro-Alert, după ce Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Context: escaladare recentă și reacție diplomatică În același context de securitate, publicația notează că piloții români de F-16 au doborât trei drone „în tot atâtea zile” începând de vineri. Pe fondul acestor incidente, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost convocat luni la Ministerul Afacerilor Externe, „ca reacție fermă la violările repetate ale spațiului aerian al României” din perioada 24–26 iulie, interval în care Armata Română a doborât trei drone pătrunse neautorizat pe teritoriul național. Diplomatului i-au fost prezentate fragmente ale unei drone distruse pe teritoriul României, iar MAE i-a comunicat și că un membru al ambasadei a fost declarat indezirabil și trebuie să părăsească țara în termen de cinci zile. HotNews mai relatează că diplomația rusă a lansat luni și marți amenințări la adresa României, afirmând că Moscova ar urma să adopte măsuri de retorsiune. [...]
Imagini difuzate de televiziunea de stat arată integrarea „câinilor-robot” în exerciții amfibii , inclusiv în roluri de sprijin cu armament greu la nivel de infanterie, potrivit IT Home . Într-un material video publicat de CCTV News, „lupul mecanic” apare în timpul unui antrenament de debarcare purtând, între altele, un lansator de rachete individual, alături de pușcă și mitralieră. Ce se vede în exercițiu și de ce contează operațional În secvențele prezentate, unități amfibii chineze sunt descrise ca operând „multi-arme”, cu cooperare între mai multe tipuri de trupe, iar robotul este prezentat drept „ajutor” pentru militari în scenarii de luptă la sol și în zona litorală. Relevanța practică a imaginilor ține de faptul că platforma este arătată nu doar ca mijloc de recunoaștere, ci și ca purtător de armament de sprijin, ceea ce sugerează o extindere a rolului în misiuni tactice. Cum este descrisă platforma „mașină-lup” Publicația reamintește informații prezentate anterior despre platformă, atribuite proiectantului-șef Chen Peng de la institutul chinez de cercetare în automatizarea industriei de armament . „Mașină-lup” ar avea un „creier în cloud” (un sistem de coordonare și alocare a sarcinilor prin rețea) care permite distribuirea rapidă a misiunilor între unități. În funcție de rol, fiecare robot ar putea fi folosit pentru: cercetare și recunoaștere (inclusiv „deschiderea drumului”); transport și sprijin logistic (livrare de materiale și asigurare); lovire / sprijin de foc . Încărcături și variante menționate Conform aceluiași material, generația mai nouă ar putea transporta mai multe tipuri de armament, inclusiv: micro-rachete ; lansatoare de grenade , cu scopul de a asigura „suprimarea” țintelor prin foc. Totodată, sunt menționate trei denumiri asociate rolurilor: „Shadow” (recunoaștere), „Yuxue” (lovire) și „Jidi” (sprijin/garanție logistică). Informațiile din articol nu includ date tehnice (autonomie, masă, calibru, rază de acțiune) sau detalii despre intrarea în dotare, ci doar utilizarea ilustrată în exercițiul prezentat la televiziunea de stat. [...]
