Știri
Știri din categoria Politică
António Costa a condamnat amenințările lui Donald Trump la adresa Iranului potrivit POLITICO, invocând riscul unui „dublu standard” în condițiile în care UE denunță atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina.
Președintele Consiliului European le-a transmis luni autorităților de la Washington că „orice țintire a infrastructurii civile, în special a facilităților energetice, este ilegală și inacceptabilă”, adăugând că aceleași standarde „se aplică războiului Rusiei în Ucraina și se aplică peste tot”.
Conform publicației, poziția fermă a lui Costa a fost determinată de discuții interne în care mai mulți lideri europeni au susținut că UE nu poate condamna presupuse crime de război ale Rusiei și, în același timp, să rămână tăcută în fața unor acțiuni comparabile ale SUA.
Un diplomat citat sub protecția anonimatului a vorbit despre „neliniște” în rândul majorității statelor membre și despre nevoia de a evita aplicarea unui „dublu standard”, în contextul în care UE își fundamentează mesajele externe pe stabilitate, stat de drept și ordine internațională multilaterală.
La 24 de ore după mesajul lui Costa, Donald Trump a avertizat public că „o întreagă civilizație va muri în această seară, pentru a nu mai fi adusă înapoi”, potrivit relatării POLITICO. Președintele SUA a sugerat lovituri care ar viza poduri, instalații de desalinizare și ținte energetice, adică obiective ce pot include infrastructură civilă.
Diplomați citați de publicație au spus că această escaladare de retorică, legată de cererea ca Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, a fost percepută în Europa prin prisma experienței războiului din Ucraina, unde Moscova a vizat în mod repetat infrastructura civilă, fapt condamnat constant de Bruxelles.
Costa, descris de POLITICO drept „socialist portughez”, a prezidat în martie un summit al celor 27 de lideri ai UE pentru a discuta criza. Atunci, statele membre au convenit asupra unui apel la „dezescaladare și maximă reținere”, protecția civililor și a infrastructurii civile, respectarea dreptului internațional de către toate părțile și un „moratoriu asupra loviturilor împotriva facilităților energetice și de apă”.
Un oficial european de rang înalt a spus că declarația de luni a lui Costa a venit din „mandatul clar” primit la acel summit, dar că a contat și alegerea sa politică privind formularea și momentul, pentru a întări ideea că „dreptul internațional se aplică tuturor”, poziție văzută ca fiind „în interesul propriu al Europei”.
Deși există un consens în creștere între statele membre, un al doilea diplomat a atras atenția că discuțiile despre pașii următori sunt limitate, în eventualitatea în care „liniile roșii” ar fi depășite.
În acest context, miza politică pentru UE este dublă: menținerea unei poziții unitare față de Washington și păstrarea coerenței mesajului privind protecția infrastructurii civile și respectarea dreptului internațional, inclusiv în raport cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Recomandate
UDMR condiționează orice sprijin parlamentar pentru un guvern PSD de evitarea unei majorități care să depindă de AUR , într-un moment în care social-democrații nu ar avea încă voturile necesare pentru învestitură, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus că Uniunea nu exclude să voteze un guvern „constituit în jurul PSD”, chiar dacă nu ar intra la guvernare, însă „totul va depinde de majoritatea care se va strânge” în jurul social-democraților. Condiția enunțată explicit este ca UDMR să nu ajungă „cu AUR în aceeași barcă”. În același timp, Csoma Botond a indicat că președintele Nicușor Dan ar putea să nu îl desemneze pe candidatul comun PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan . „Am avut și avem un candidat comun la funcția de prim-ministru Siegfried Mureșan. Trebuie să vedem pe cine va desemna domnul președinte Nicușor Dan. Pare ca nu pe Siegfried Mureșan.” Ce înseamnă pentru aritmetica votului din Parlament Miza este una de majoritate: potrivit unor surse apropiate discuțiilor pentru formarea noului guvern, PSD nu ar fi strâns încă toate voturile necesare. În acest moment, PSD s-ar baza pe voturile a două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), cu care ar fi semnat acorduri parlamentare, totalizând 152 de voturi. Conducerea PSD ar lua în calcul și cele 17 voturi ale grupului Minorităților Naționale. În această ecuație, cele 31 de voturi ale UDMR devin relevante: fără ele, PSD ar avea „și mai mare nevoie” de voturi de la AUR, conform informațiilor citate. UDMR: sprijin punctual, dar fără participare la guvernare Csoma Botond a mai afirmat că nu crede „că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried Mureșan nu va fi desemnat”. Până acum, UDMR s-a coordonat cu PNL și USR în susținerea lui Mureșan pentru funcția de premier. După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, UDMR a exclus susținerea unui nou guvern într-o majoritate din care să facă parte și parlamentari AUR. Critici interne la adresa lui Siegfried Mureșan Deși spune că UDMR îl susține în continuare pe Mureșan, Csoma Botond s-a declarat nemulțumit că acesta nu ar fi încercat să formeze o majoritate parlamentară și că ar fi lipsit din spațiul public după desemnare. „De mult n-a mai apărut în spațiul public. După desemnare a dispărut din viața publică. Nici măcar nu a încercat. Ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să formeze o majoritate în Parlament”. Ce urmează În lipsa unei majorități, surse apropiate negocierilor au indicat pentru HotNews că la vot ar putea participa și câțiva parlamentari de la AUR, dar numai cu condiția să părăsească grupul parlamentar. În acest context, poziționarea UDMR — vot posibil pentru un guvern PSD, dar fără dependență de AUR — poate influența direct formula de majoritate și calendarul învestiturii. [...]
USR își închide opțiunile de negociere și condiționează formarea majorității : partidul spune că nu va vota niciun guvern în care PSD are orice fel de reprezentare, ceea ce reduce spațiul de compromis într-un moment de criză politică, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută marți, la Palatul Parlamentului , de purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler. El a afirmat că poziția formațiunii este „neschimbată” și „consecventă” încă dinaintea votării moțiunii de cenzură și că, fiind vorba despre o criză politică, „răspunsul nu poate fi decât o soluție politică”. Ce exclude USR, explicit Seidler a spus că USR nu va vota un guvern cu PSD sau „surogat” de PSD, indiferent de nivelul funcției vizate, enumerând: premier; ministru; secretar de stat; prefect. Pe cine susțin USR, PNL și UDMR pentru funcția de premier În același context, Seidler a declarat că USR, PNL și UDMR susțin nominalizarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Informațiile disponibile în materialul citat nu includ detalii despre calendarul consultărilor sau despre pașii următori ai procedurii de desemnare și învestire. [...]
Reconfigurarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , votată fără PNL și USR, indică o nouă aritmetică de putere în Parlament , după ce cele două partide au părăsit plenul înaintea procedurii, pe fondul unei dispute privind împărțirea funcțiilor, potrivit Adevărul . Plenul Camerei Deputaților a votat marți componența Biroului Permanent pentru sesiunea ordinară de toamnă, însă alegerea conducerii a avut loc în absența deputaților PNL și USR, care au ieșit din sală în semn de protest. În pofida boicotului, au fost validați vicepreședinții, secretarii și chestorii, conform informațiilor transmise de Agerpres . Cum arată noul Birou Permanent Vicepreședinți: Natalia Intotero (PSD) Gianina Șerban (AUR) Adrian Cozma (PNL) Cătălin Drulă (USR) Secretari: Silvia Mihalcea (PSD) Ramona Ioana Bruynseels (AUR) Ovidiu Ganț (grupul minorităților naționale) Verginia Vedinaș (SOS România) Chestori: Daniel Lungu (PSD) Simona Bucura-Oprescu (PSD) Bogdan Velcescu (AUR) Magyar Lorand-Balint (UDMR) De ce au ieșit PNL și USR din plen Votul a fost precedat de schimburi dure de replici între partidele parlamentare, pe tema repartizării funcțiilor din Biroul Permanent. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a contestat distribuirea, susținând că ar încălca o înțelegere stabilită la începutul legislaturii și că liberalii ar fi fost privați de o funcție care le-ar fi revenit potrivit ponderii parlamentare. Din partea AUR, Mihai Adrian Enache a respins argumentul PNL, afirmând că acordul invocat ar fi fost negociat fără consultarea tuturor grupurilor parlamentare și a cerut respectarea reprezentării rezultate din actuala configurație a Parlamentului. USR, prin lidera de grup Diana Stoica, a acuzat formarea unei noi majorități între PSD, AUR și alte formațiuni pe care le-a catalogat drept extremiste. Disputa a continuat după intervenția liderului AUR, George Simion, care a susținut că PNL și USR „și-a pierdut legitimitatea” și a cerut revenirea la votul popular, inclusiv prin alegeri anticipate. Cătălin Drulă (USR) a acuzat, la rândul său, existența unei înțelegeri PSD–AUR și a cerut clarificări privind susținerea unei eventuale majorități comune. Ulterior, PNL a anunțat retragerea din sală, denunțând ceea ce a numit o „majoritate formată pe sub masă” între PSD, AUR, SOS România și UPR. [...]
Președintele Nicușor Dan pune scăderea încrederii în justiție pe seama unor reflexe interne ale sistemului și le cere noilor magistrați să le contracareze încă de la începutul carierei, potrivit Antena 3 . Într-un discurs la Palatul Cotroceni , adresat magistraților definitivi absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii (INM), șeful statului a avertizat asupra „tentațiilor” care, în opinia sa, pot afecta direct percepția publică asupra actului de justiție. Miza, a spus președintele, este una de încredere publică: performanța sistemului ar fi măsurată în primul rând prin încrederea cetățenilor, pe care a indicat-o la „25%”. În această logică, fiecare decizie individuală a unui magistrat poate influența imaginea statului român în ansamblu, pentru că justiția este un „serviciu public” evaluat de public. „Tentațiile” de la început de carieră și efectul lor asupra încrederii Nicușor Dan a enumerat trei riscuri pe care le vede recurente la început de carieră: tentația „aroganței”, pe fondul unei formări profesionale dificile; tentația „suficienței”, pe care a asociat-o atât cu imaginea statului, cât și cu dezvoltarea personală; tentația „de a da dreptate statului”, pe care a numit-o „nesănătoasă”, argumentând că tolerarea unei greșeli ar încuraja repetarea ei. În discursul integral redat de publicație, președintele a adăugat și „tentația de conformism”, legată de presiunea de a urma direcția majorității. Sfatul central: „curajul propriei opinii” în raport cu „sistemul” Recomandarea principală pentru tinerii magistrați a fost „să aibă curajul propriei opinii”, inclusiv atunci când se confruntă cu inerții instituționale. Președintele a legat ideea de propria experiență, amintind momentul preluării mandatului de primar general în 2020 și percepția din jur că „sistemul” ar fi imposibil de înfruntat. „Aveți curajul propriei opinii pentru că tot timpul povestea despre sistem e mult mai impresionantă decât ceea ce numim sistemul”, a spus Nicușor Dan. Semnal către parchete: corupția rămâne „cea mai importantă așteptare” a societății În ceea ce privește procurorii, Nicușor Dan a spus că așteptările societății vizează violența în familie și traficul de droguri, dar „cea mai importantă” rămâne corupția, „corupția mare” și „corupția mică”. Referindu-se la procurorii-șefi numiți recent, președintele a afirmat că așteaptă să treacă șase luni de la numiri și că „impresia” sa este că activitatea „s-a dinamizat”. Totodată, a indicat drept evoluție pozitivă faptul că „acte importante din dosare importante” nu ar mai ajunge „pe surse” în spațiul public, prezentând această separare între „cercetarea penală” și „televizor” ca „un pas înainte”. [...]
USR și PNL anunță că vor ataca la CCR noua componență a Biroului Permanent al Camerei Deputaților , după ce două poziții deținute de cele două partide au fost înlocuite, prin vot în plen, cu reprezentanți ai AUR și SOS România, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare și funcționare internă a Camerei: cine controlează voturile din Biroul Permanent, organismul care gestionează agenda și deciziile administrative ale forului. Schimbarea a fost votată marți, 1 septembrie, în prima ședință de plen a sesiunii de toamnă. Deputații USR și PNL au contestat repartizarea funcțiilor, au părăsit sala și susțin că două dintre pozițiile pe care le aveau au fost „cedate” către AUR și SOS România. Ce reclamă USR și PNL și de ce contează USR și PNL spun că vor sesiza Curtea Constituțională , invocând faptul că, în urma votului, un reprezentant al PNL și unul al USR au pierdut locurile din Biroul Permanent, acestea revenind unor parlamentari AUR și SOS România. În plan practic, disputa nu se reduce la o rotație de funcții: Biroul Permanent are un rol-cheie în organizarea activității Camerei Deputaților, iar modificarea echilibrului de voturi poate influența decizii procedurale și administrative. Acuzații de „majoritate toxică” și noul raport de forțe Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a susținut că votul arată formarea unei „majorități toxice” în Parlament, între PSD și „extremiști”, și a ridicat inclusiv tema alegerilor anticipate dacă nu există o majoritate „capabilă să guverneze România responsabil și să păstreze direcția europeană”. Într-o postare pe Facebook, Stoica a indicat formațiunile despre care USR afirmă că au susținut decizia: PSD, AUR, SOS, UDMR, UPR, minoritățile și câțiva deputați neafiliați (postarea este publicată pe contul ei: Facebook ). La rândul său, Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, a afirmat că, în urma votului, „extremiștii” au ajuns să dețină 4 din cele 12 voturi din Biroul Permanent (trei AUR și unul SOS), adică o treime din total. Pentru context, Camera Deputaților și-a ales marți noua componență a Biroului Permanent pentru sesiunea de toamnă, detaliată de publicație aici: Adevărul . Ce urmează Dacă sesizarea va fi depusă, Curtea Constituțională va decide dacă modificarea componenței Biroului Permanent respectă regulile constituționale și procedurale invocate de contestatari. Până atunci, noua formulă rezultată din vot rămâne punctul de referință pentru funcționarea conducerii Camerei Deputaților în sesiunea de toamnă. [...]
Președintele Nicușor Dan cere creșterea prezenței economice a companiilor americane în România , într-un mesaj care leagă explicit agenda de investiții de climatul de securitate și de parteneriatele bilaterale de apărare, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , în cadrul întâlnirii cu șefii de misiuni diplomatice, șefii oficiilor consulare și directorii Institutelor culturale românești, organizată cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române . În fața diplomaților, șeful statului a vorbit despre problemele actuale de securitate și despre parteneriatele în care România este activă. În acest context, Nicușor Dan a reafirmat importanța parteneriatului cu Statele Unite și a spus că România își dorește „o prezență economică mai importantă a companiilor americane” pe piața locală. El a legat această direcție de consolidarea cooperării bilaterale cu componente de apărare, menționând amenințările hibride, inclusiv dimensiunea „cinetică”, dar și cea de tip „cyber” (atacuri informatice) și dezinformare. „Parteneriatul cu Statele Unite, foarte important pentru România. Aici, în opinia mea, am progresat și ne dorim o prezență economică mai importantă a companiilor americane în România.” Contextul diplomatic: UE, Ucraina și presiunea economică asupra Rusiei Pe agenda europeană, președintele a indicat că urmează „un an important” în care se vor lua decizii majore privind cadrul financiar multianual al Uniunii Europene. El a spus că se așteaptă ca bugetul UE pentru perioada 2028–2034 să fie stabilit până la finalul acestui an și a menționat că România a coordonat declarația comună a grupului „Prietenii Coeziunii”, format din 16 state. În ceea ce privește războiul din Ucraina, Nicușor Dan a afirmat că România își dorește o încetare cât mai rapidă a conflictului și „o pace solidă” în regiune, arătând că Bucureștiul sprijină Ucraina atât bilateral, cât și în formate multilaterale. Totodată, a menționat susținerea pentru „forme de presiune special economică asupra Rusiei” și pentru integrarea Republicii Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest, „fără să ne abatem” de la principiul „merit-based” (în funcție de merit). [...]
