Știri
Știri din categoria Politică
António Costa a condamnat amenințările lui Donald Trump la adresa Iranului potrivit POLITICO, invocând riscul unui „dublu standard” în condițiile în care UE denunță atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina.
Președintele Consiliului European le-a transmis luni autorităților de la Washington că „orice țintire a infrastructurii civile, în special a facilităților energetice, este ilegală și inacceptabilă”, adăugând că aceleași standarde „se aplică războiului Rusiei în Ucraina și se aplică peste tot”.
Conform publicației, poziția fermă a lui Costa a fost determinată de discuții interne în care mai mulți lideri europeni au susținut că UE nu poate condamna presupuse crime de război ale Rusiei și, în același timp, să rămână tăcută în fața unor acțiuni comparabile ale SUA.
Un diplomat citat sub protecția anonimatului a vorbit despre „neliniște” în rândul majorității statelor membre și despre nevoia de a evita aplicarea unui „dublu standard”, în contextul în care UE își fundamentează mesajele externe pe stabilitate, stat de drept și ordine internațională multilaterală.
La 24 de ore după mesajul lui Costa, Donald Trump a avertizat public că „o întreagă civilizație va muri în această seară, pentru a nu mai fi adusă înapoi”, potrivit relatării POLITICO. Președintele SUA a sugerat lovituri care ar viza poduri, instalații de desalinizare și ținte energetice, adică obiective ce pot include infrastructură civilă.
Diplomați citați de publicație au spus că această escaladare de retorică, legată de cererea ca Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, a fost percepută în Europa prin prisma experienței războiului din Ucraina, unde Moscova a vizat în mod repetat infrastructura civilă, fapt condamnat constant de Bruxelles.
Costa, descris de POLITICO drept „socialist portughez”, a prezidat în martie un summit al celor 27 de lideri ai UE pentru a discuta criza. Atunci, statele membre au convenit asupra unui apel la „dezescaladare și maximă reținere”, protecția civililor și a infrastructurii civile, respectarea dreptului internațional de către toate părțile și un „moratoriu asupra loviturilor împotriva facilităților energetice și de apă”.
Un oficial european de rang înalt a spus că declarația de luni a lui Costa a venit din „mandatul clar” primit la acel summit, dar că a contat și alegerea sa politică privind formularea și momentul, pentru a întări ideea că „dreptul internațional se aplică tuturor”, poziție văzută ca fiind „în interesul propriu al Europei”.
Deși există un consens în creștere între statele membre, un al doilea diplomat a atras atenția că discuțiile despre pașii următori sunt limitate, în eventualitatea în care „liniile roșii” ar fi depășite.
În acest context, miza politică pentru UE este dublă: menținerea unei poziții unitare față de Washington și păstrarea coerenței mesajului privind protecția infrastructurii civile și respectarea dreptului internațional, inclusiv în raport cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Recomandate
O nouă criză în coaliția de guvernare riscă să împingă în sus costurile de împrumut ale României , într-un moment în care statul plătește deja cele mai mari dobânzi din regiune, pe fondul temerilor investitorilor privind stabilitatea politică și perspectiva ratingului suveran, potrivit Economedia , care citează Bloomberg . Tensiunile se concentrează în jurul premierului Ilie Bolojan , care ar fi gata să ignore cererea celui mai mare partid de la guvernare de a demisiona. Social-democrații urmează să decidă luni, într-o consultare internă, dacă își retrag sprijinul pentru premier, invocând ceea ce descriu drept o abordare axată pe austeritate și o coordonare deficitară în coaliția cvadripartită. Bolojan, liderul Partidului Liberal – formațiune minoritară în coaliție – a promis că va rămâne în funcție indiferent de rezultatul votului. Dacă își menține poziția, social-democrații ar putea depune sau susține o moțiune de cenzură în următoarele săptămâni, scenariu care ridică perspectiva destrămării coaliției pro-europene aflate la putere de circa 10 luni. De ce contează pentru piețe și rating Bloomberg notează că noile tulburări riscă să alarmeze investitorii și agențiile de rating, care au avertizat că stabilitatea politică este esențială pentru eforturile României de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și de a evita o retrogradare a ratingului la nivel „junk” (nerecomandat investițiilor). Pe piață, semnalele de nervozitate sunt deja vizibile: obligațiunile României denominate în dolari au avut vineri cele mai slabe performanțe dintre piețele emergente, pe fondul creșterii riscului politic, în condițiile în care România are deja cele mai ridicate costuri de împrumut din regiune, potrivit aceleiași surse. Ce opțiuni are premierul dacă pierde sprijinul PSD Liderul social-democrat Sorin Grindeanu a anunțat escaladarea presiunii și a indicat o schimbare de direcție începând de luni: „Vom avea o nouă realitate politică începând de luni. Vom decide singuri calea pe care o vom urma și, dacă această cale duce spre opoziție, atunci așa să fie.” Dacă social-democrații își retrag sprijinul, Bolojan ar rămâne fără majoritate parlamentară, fiind împins către una dintre următoarele variante, conform Bloomberg: continuarea guvernării cu un cabinet minoritar; trecerea în opoziție; susținerea unui alt candidat la funcția de premier pentru a reface alianța. În cazul în care miniștrii social-democrați demisionează, premierul ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a cere un vot de încredere în Parlament, păstrându-și prerogativele în această perioadă după numirea unor interimari. Bolojan a sugerat într-un interviu radio că este pregătit să conducă un guvern minoritar atât timp cât Constituția permite sau până la pierderea unei moțiuni de cenzură și a spus că Partidul Liberal ar refuza să formeze o altă coaliție cu social-democrații „în forma actuală. ” [...]
PSD cere oprirea vânzării companiilor de stat profitabile și anunță o interdicție de doi ani , ridicând miza unei dispute cu potențial impact direct asupra politicii de privatizare și asupra evaluării activelor strategice ale statului, potrivit Agerpres . Social-democrații au solicitat, luni, premierului Ilie Bolojan și vicepremierului Oana Gheorghiu să retragă „imediat din procedura legislativă” orice inițiativă de vânzare a companiilor de stat profitabile. PSD susține că înainte de prezentarea vicepremierului nu ar fi existat consultări nici cu partenerii de coaliție, nici cu miniștrii PSD de resort, și afirmă că o astfel de decizie ar trebui discutată public în Parlament. Proiect de lege: interdicție temporară a vânzărilor de active PSD anunță că va introduce în Parlament un proiect de lege care să interzică, timp de doi ani, vânzarea de active la companiile profitabile ale statului. În comunicatul transmis, partidul mai cere explicații privind modul de evaluare a companiilor vizate și acuză o „subevaluare” a acestora, inclusiv prin neglijarea potențialului de creștere „în actualul context geopolitic”. Companiile invocate și criticile PSD În argumentația sa, PSD indică explicit mai multe companii și domenii considerate strategice: Hidroelectrica și Romgaz : PSD întreabă de ce Guvernul s-ar grăbi să vândă pachete de acțiuni și susține că, pe fondul „crizei energetice mondiale”, valoarea acestora „s-ar putea dubla” în următoarele 12–18 luni. CEC Bank : partidul cere explicații despre intenția de vânzare a băncii, pe care o descrie drept principal instrument de stat pentru programe guvernamentale în agricultură, finanțarea IMM-urilor și locuințe pentru tineri, afirmând totodată că ar fi fost „subevaluată la jumătate din valoarea ei reală de piață”. SALROM : PSD susține că este „cel puțin suspect” faptul că, în evaluare, nu ar fi fost inclus zăcământul de grafit din portofoliul companiei, menționând zăcământul de la Baia de Fier și utilizările grafitului în baterii litiu-ion și grafen. Companii din domeniul Apărării : PSD critică ideea vânzării unor companii strategice din acest sector, invocând contextul în care „majoritatea statelor NATO” ar fi anunțat creșteri substanțiale ale cheltuielilor pentru apărare. De ce contează Poziția PSD introduce un risc politic și legislativ pentru orice plan de listare sau vânzare de participații la companii de stat profitabile: pe de o parte, prin solicitarea de retragere a inițiativelor aflate în procedură, pe de altă parte, prin anunțul unei interdicții temporare de doi ani, care ar putea bloca tranzacții și ar putea schimba calendarul deciziilor privind activele statului. În materialul citat nu este prezentată o reacție a premierului Ilie Bolojan sau a vicepremierului Oana Gheorghiu la solicitările PSD. [...]
Președintele Nicușor Dan pregătește consultări cu partidele pentru a gestiona riscul ruperii coaliției , în condițiile în care PSD ar putea decide luni seara retragerea miniștrilor din Guvern, potrivit Mediafax . Șeful statului a spus, totodată, că nu i-a cerut premierului Ilie Bolojan să demisioneze. Declarațiile au fost făcute luni, la prânz, după ce președintele a fost întrebat dacă vrea să renunțe la Ilie Bolojan. Nicușor Dan a indicat că se așteaptă la evoluții rapide în cursul serii și a vorbit despre posibilitatea unei perioade de instabilitate. „Să nu anticipăm, se vor întâmpla niște lucruri în seara asta, probabil vom intra în turbulențe.” Consultări „câte trebuie” și apel la calm Președintele a anunțat că va discuta cu liderii partidelor politice, în mai multe runde, invocând existența unei „tensiuni sociale” și a unor așteptări diferite în societate. „Vom avea o rundă, două, trei, câte trebuie (…) Există așteptări într–o parte și alta a societății, o tensiune socială.” În același context, Nicușor Dan a respins ideea că ar fi cerut demisia premierului și a insistat că, „pentru moment”, există un prim-ministru în funcție, îndemnând la „calm” și „luciditate” până la identificarea unei soluții. Decizia PSD, așteptată luni seara Potrivit informațiilor prezentate, PSD urmează să decidă luni seara dacă își retrage sprijinul pentru Ilie Bolojan, printr-un referendum intern la care ar urma să voteze 5.000 de membri. Conducerea centrală se reunește la grupul PSD din Camera Deputaților, iar organizațiile județene votează online. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că nu va demisiona. [...]
O nouă criză în coaliția de guvernare riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României , într-un moment în care investitorii și agențiile de rating cer stabilitate politică pentru reducerea deficitului bugetar și evitarea unei retrogradări, potrivit Biziday , care citează o analiză Bloomberg . Tensiunile vin pe fondul intenției PSD, cel mai mare partid din coaliția aflată la guvernare, de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan . Social-democrații îi reproșează acestuia adoptarea unor măsuri de austeritate, precum și lipsa comunicării și coordonării în cadrul coaliției cvadrilaterale. Premierul a indicat că nu intenționează să demisioneze, chiar dacă PSD își retrage sprijinul. Bloomberg notează că România se poate confrunta cu prăbușirea coaliției pro-europene instalate în urmă cu zece luni, după o criză politică majoră declanșată de anularea alegerilor prezidențiale . Ce opțiuni are premierul dacă pierde majoritatea Pierderea sprijinului PSD ar lăsa guvernul fără majoritate parlamentară, iar Bolojan ar trebui să aleagă între mai multe variante, potrivit Bloomberg: continuarea cu un guvern minoritar; trecerea în opoziție; susținerea unui alt candidat la funcția de premier pentru refacerea alianței. Dacă miniștrii PSD ar demisiona, premierul ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a cere un vot de încredere în Parlament, perioadă în care și-ar păstra atribuțiile depline, după numirea unor interimari pentru portofoliile vacante. Într-un interviu acordat vineri, Bolojan a spus că este pregătit să conducă un guvern minoritar atât timp cât Constituția permite sau până la adoptarea unei moțiuni de cenzură. Totodată, el a afirmat că PNL va refuza să formeze o altă coaliție. De ce contează pentru piețe și rating Bloomberg avertizează că noul episod de instabilitate politică ar putea alarma investitorii și agențiile de rating, care au semnalat că stabilitatea este esențială pentru reducerea deficitului bugetar — cel mai mare din Uniunea Europeană — și pentru evitarea unei scăderi a ratingului de țară. În același context, publicația arată că România plătește deja cele mai ridicate costuri de împrumut din regiune, iar obligațiunile denominate în dolari au avut vineri cele mai slabe performanțe dintre piețele emergente, pe fondul creșterii riscului politic. Sursele citate nu oferă, în materialul preluat de Biziday, un calendar sau o estimare numerică a impactului asupra dobânzilor. [...]
Riscul unei ruperi a coaliției de guvernare readuce presiune pe finanțarea României , într-un moment în care investitorii și agențiile de rating condiționează credibilitatea ajustării bugetare de stabilitate politică, potrivit Mediafax , care citează o relatare Bloomberg . Social-democrații urmează să decidă luni, într-o consultare internă, retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan , invocând abordarea de austeritate și coordonarea deficitară în cadrul coaliției formate din patru partide. Premierul, lider al Partidului Liberal, a transmis că intenționează să rămână în funcție indiferent de rezultat, ceea ce ar putea împinge PSD să depună sau să susțină o moțiune de neîncredere în următoarele săptămâni. De ce contează pentru piețe: deficit, rating și costuri de împrumut Miza depășește disputa politică, pentru că o eventuală dezbinare a coaliției pro-europene ar crește incertitudinea într-o perioadă în care România încearcă să reducă „cel mai mare deficit bugetar din UE” și să evite o retrogradare la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), notează Bloomberg, citat de Mediafax. În același context, articolul menționează că România plătește deja cele mai mari dobânzi la împrumuturi dintre competitorii regionali, iar obligațiunile denominate în dolari au avut vineri cele mai slabe performanțe pe piețele emergente, pe fondul creșterii riscului politic. Scenariile după votul PSD: guvern minoritar, opoziție sau reconstrucția majorității Liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat intensificarea presiunilor, afirmând că „de luni” va exista „o nouă realitate politică” și că partidul își va stabili „propria cale”, inclusiv varianta trecerii în opoziție. Dacă PSD își retrage sprijinul, Bolojan ar rămâne fără majoritate parlamentară, iar opțiunile descrise în material sunt: continuarea cu un guvern minoritar; trecerea în opoziție; susținerea unui alt candidat la funcția de prim-ministru pentru refacerea alianței. Dacă miniștrii social-democrați demisionează din cabinet, premierul ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a cere un vot de încredere în Parlament, perioadă în care își păstrează atribuțiile după numirea unor interimari. Bolojan a indicat, într-un interviu radio de vineri, că ar fi pregătit să conducă un guvern minoritar dacă Constituția permite sau până la pierderea unui vot de neîncredere și a mai spus că Partidul Liberal ar refuza refacerea coaliției cu PSD în formatul actual. [...]
România riscă să piardă bani din PNRR dacă reformele se blochează , avertizează președintele Senatului, Mircea Abrudean , într-o postare publică citată de Wall-Street . El susține că presiunea politică asupra premierului Ilie Bolojan vine din faptul că măsurile „au deranjat acolo unde doare”, iar miza imediată este respectarea termenelor și a „jaloanelor” (ținte asumate) din Planul Național de Redresare și Reziliență. Abrudean afirmă că România a ajuns „într-un punct critic”, în care trebuie să aleagă între continuarea reformelor structurale și revenirea la un sistem marcat de „privilegii”. În evaluarea sa, dificultățile nu ar fi generate de lipsa fondurilor sau de probleme bugetare, ci de efectele reformelor asupra unor zone sensibile. Ce reforme indică Abrudean ca sursă a rezistenței În mesajul său, președintele Senatului enumeră trei direcții care ar fi alimentat criticile la adresa premierului: pensiile speciale, pe care le numește „o premieră la noi”; reducerea aparatului de stat, despre care spune că „a crescut necontrolat”; eliminarea influenței politice din conducerea companiilor de stat care înregistrează pierderi. Miza financiară: termenul PNRR și „miliarde de euro” neabsorbite Abrudean avertizează că România mai are la dispoziție „doar șase luni” până la termenul final legat de PNRR, iar „miliarde de euro” ar putea rămâne neabsorbite. El indică drept referință suma de 21 de miliarde de euro (aprox. 105 miliarde lei) ca oportunitate de modernizare, dar subliniază riscul ratării unor jaloane „nu din lipsă de soluții, ci din lipsă de responsabilitate”. În același context, Abrudean leagă și obiectivul de aderare la OCDE de continuitatea reformelor, susținând că intrarea în organizație ar aduce „stabilitate și investiții”, însă depinde direct de menținerea direcției de schimbare. Mesaj politic: sprijin pentru premier În final, președintele Senatului transmite un mesaj de susținere pentru Ilie Bolojan și spune că „curajul” unui premier care a împins aceste schimbări „ar trebui susținut, promovat și nu criticat”. Declarațiile sunt atribuite de Wall-Street agenției Agerpres. [...]
